Intr-o opinie anterioara, vorbeam despre necesitatea maturizarii oamenilor, pentru dezvoltarea mult dorita a pietei de capital romanesti.
Si atunci, ca si acum, subliniam rolul pe care Wall-Street.ro si l-a asumat in sensul educarii financiar-bursiere, derivat de functia mass-media de educare, pe care o luam tot mai in serios.
Am concretizat aceasta focusare prin proiectul editorial de educatie financiara „Primii pasi spre investitia la bursa”, in parteneriat cu Bursa de Valori Bucuresti, prin care am incercat sa explicam publicului de ce este o idee buna sa iti canalizezi investitiile (si) spre piata de capital.
Proiectul a debutat cu un mesaj al directorului BVB, Valentin Ionescu, catre toate institutiile ce ar trebui sa contribuie la acest proces continuu de formare. Am publicat opinii ale unor specialisti familiarizati cu piata, dar cu un ochi critic-constructiv si obiectiv, cu argumente pentru investitia la bursa, sfaturi de la specialisti, explicarea riscurilor, tutoriale si povesti de succes.
Proiectul se incheie vineri, 10 iunie, cu un Live-Text, in care directorul BVB si directorul adjunct al Intercapital Invest, Adi Lupsan, vor raspunde intrebarilor cititorilor, despre investitia la bursa.
Chiar daca se incheie campania editoriala, proiectul nostru de educare va continua. Vom mentine subsectiunea de educatie financiara si vom relua o promovare agresiva in toamna, impreuna cu alte surprize pe aceasta zona.
Educatia nu se face peste noapte si nici nu se face usor. Stim ca ce facem noi este o picatura intr-un ocean, dar este un inceput, o initiativa alaturi de altele. Stim si ca rezultatele nu sunt masurabile imediat, nu le putem cuantifica, dar mizam pe faptul ca vom reusi sa schimbam ceva. Macar sa aratam ca se poate, sa dam un exemplu de initiativa si sa o ducem mai departe, pe termen lung si foarte lung.
Insa piata financiara romaneasca are nevoie de mult mai mult. Unii spun ca suntem in continuare bantuiti de fantomele trectului, FNI, Caritas, care au dezamagit investitorii in anii '90. Sau ca bursa este vazuta ca un loc elitist, unde au acces doar cei cu resurse financiare mari.
Povestile de succes ale investitorilor care s-au imbogatit prin investitii constante si inteligente contrazic aceste idei. Numai ca nu sunt promovate asa cum ar trebui. Pentru ca scandalurile prind si vand mai mult decat o astfel de poveste. Si pentru ca noi, presa, nu reusim sa gasim echilibrul intre calitate si cantitate.
Se mai spune ca bursa este privita ca un joc de noroc. Nu cred ca si-ar dori cineva ca romanii sa ajunga sa cumpere actiuni de la ATM, dar privind la traficul intens din salile de jocuri de noroc sau casino-uri, as spune ca n-ar trebui sa fim un popor strain de ideea de gambling pe bursa.
Cauzele sunt multiple, vinovati se gasesc usor, dar tratamentul trebuie sa fie intensiv, constant, indelungat si cu unde de soc, in anumite momente.
Nu va fi usor sa schimbam mentalitati. Nici noi, presa, nici BVB sau Sibex, niciun broker care va incerca acest lucru. Nici sa eliminam prejudecati nu este simplu. Dar nu trebuie sa ne dam batuti, sa pierdem aceasta lupta inainte de a o incepe.
In alte tari, precum Polonia, educatia financiara se face de la varste fragede. Au inceput acum 20 ani si rezultatele se vad abia acum. Ma opresc aici din exemplificarea mult-invocatului model polonez, pe care suntem prea orgoliosi sa il urmam, dar ar trebui ca macar pentru o clipa, sa incercam sa analizam ce fac altii si sa adaptam la caracteristicile noastre.
In alta ordine de idei, apreciem protocolul incheiat de BNR cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin care elevii de liceu, din clasele a XI-a si a XII-a, vor putea alege din toamna sa invete o disciplina despre activitatea BNR si despre sectorul financiar.
Este un pas inainte, pe care am vrea sa il aplicam si in zona bursiera. Directorul BVB spunea, intr-o discutie pe acest subiect, ca face lobby puternic la minister pe aceasta tema. Nu e usor, nu ii va convinge imediat, dar trebuie multa perseverenta, mai ales ca precedentul a fost creat. Avem nevoie sa formam generatiile urmatoare de brokeri si investitori. Altfel, vom ramane prizonierii acelorasi mentalitati si peste cativa ani vom scrie si vorbi la infinit despre aceste lucruri.
Un alt exemplu este campania BVB de promovare pe TV. O initiativa laudabila. Chiar daca nu are o super-masina, o super-femeie si un super-premiu, campania are ca scop informarea publicului larg cu privire la notiunile de baza ale pietei financiare. Un alt proiect fara rezultate masurabile sau vizibile pe termen scurt, dar care e un pas important.
Insa, ne intoarcem tot la guvernanti. Statul ar trebui sa inteleaga ca o piata de capital puternica este strict in folosul tau. Lasand la o parte listarile companiilor si sumele uriase pe care le-ar putea adauga la buget, o masa critica de investitori va aduce taxe si impozite mai mari, rulaje mari pentru SSIF-uri, deci alte taxe mari incasate de stat.
Dar masa critica de investitori nu se aduce cu fiscalitate greoaie si excesiva sau cu lipsa totala de interes. Pe termen lung, oare nu e mai bine ca statul sa incaseze impozite mai mici de la cateva zeci de mii de investitori, decat impozite mari de la 3-4 mii? Matematica elementara ne spune ca da. Momentan, politicienii nostri par sa aiba un alt sistem de calcul. Aici intervine rolul nostru, al intregii piete - sa le aratam ca in viata reala, orice stat are nevoie de o bursa puternica.
Poate pare o lupta fara deznodamant, o furtuna de orgolii, piedici constante ale neintelegerii si necunoasterii, dar trebuie sa speram ca vom reusi sa schimbam ceva, intr-o zi. Poate se vor schimba ei si vom trai cu impresia ca am castigat lupta, sau poate initiativele noastre chiar vor avea succes.
Piata romaneasca de capital nu este un copil autist. A avut ghinionul sa se nasca intr-un mediu dominat de falsa magie a capitalismului incipient, sa fie crescut de un nucleu al statului cu alte prioritati si cu nivel mediocru de cunostinte. A pierdut multe etape importante, dar are sansa sa le recupereze si sa ajunga cel putin la un nivel asemanator cu ce ar fi trebuit sa aiba la 15 ani de existenta. Noi, cei care formam piata, trebuie sa o ajutam, sa o incurajam si sa ii oferim tot sprijinul.
Si atunci, ca si acum, subliniam rolul pe care Wall-Street.ro si l-a asumat in sensul educarii financiar-bursiere, derivat de functia mass-media de educare, pe care o luam tot mai in serios.
Am concretizat aceasta focusare prin proiectul editorial de educatie financiara „Primii pasi spre investitia la bursa”, in parteneriat cu Bursa de Valori Bucuresti, prin care am incercat sa explicam publicului de ce este o idee buna sa iti canalizezi investitiile (si) spre piata de capital.
Proiectul a debutat cu un mesaj al directorului BVB, Valentin Ionescu, catre toate institutiile ce ar trebui sa contribuie la acest proces continuu de formare. Am publicat opinii ale unor specialisti familiarizati cu piata, dar cu un ochi critic-constructiv si obiectiv, cu argumente pentru investitia la bursa, sfaturi de la specialisti, explicarea riscurilor, tutoriale si povesti de succes.
Proiectul se incheie vineri, 10 iunie, cu un Live-Text, in care directorul BVB si directorul adjunct al Intercapital Invest, Adi Lupsan, vor raspunde intrebarilor cititorilor, despre investitia la bursa.
Chiar daca se incheie campania editoriala, proiectul nostru de educare va continua. Vom mentine subsectiunea de educatie financiara si vom relua o promovare agresiva in toamna, impreuna cu alte surprize pe aceasta zona.
Educatia nu se face peste noapte si nici nu se face usor. Stim ca ce facem noi este o picatura intr-un ocean, dar este un inceput, o initiativa alaturi de altele. Stim si ca rezultatele nu sunt masurabile imediat, nu le putem cuantifica, dar mizam pe faptul ca vom reusi sa schimbam ceva. Macar sa aratam ca se poate, sa dam un exemplu de initiativa si sa o ducem mai departe, pe termen lung si foarte lung.
Insa piata financiara romaneasca are nevoie de mult mai mult. Unii spun ca suntem in continuare bantuiti de fantomele trectului, FNI, Caritas, care au dezamagit investitorii in anii '90. Sau ca bursa este vazuta ca un loc elitist, unde au acces doar cei cu resurse financiare mari.
Povestile de succes ale investitorilor care s-au imbogatit prin investitii constante si inteligente contrazic aceste idei. Numai ca nu sunt promovate asa cum ar trebui. Pentru ca scandalurile prind si vand mai mult decat o astfel de poveste. Si pentru ca noi, presa, nu reusim sa gasim echilibrul intre calitate si cantitate.
Se mai spune ca bursa este privita ca un joc de noroc. Nu cred ca si-ar dori cineva ca romanii sa ajunga sa cumpere actiuni de la ATM, dar privind la traficul intens din salile de jocuri de noroc sau casino-uri, as spune ca n-ar trebui sa fim un popor strain de ideea de gambling pe bursa.
Cauzele sunt multiple, vinovati se gasesc usor, dar tratamentul trebuie sa fie intensiv, constant, indelungat si cu unde de soc, in anumite momente.
Nu va fi usor sa schimbam mentalitati. Nici noi, presa, nici BVB sau Sibex, niciun broker care va incerca acest lucru. Nici sa eliminam prejudecati nu este simplu. Dar nu trebuie sa ne dam batuti, sa pierdem aceasta lupta inainte de a o incepe.
In alte tari, precum Polonia, educatia financiara se face de la varste fragede. Au inceput acum 20 ani si rezultatele se vad abia acum. Ma opresc aici din exemplificarea mult-invocatului model polonez, pe care suntem prea orgoliosi sa il urmam, dar ar trebui ca macar pentru o clipa, sa incercam sa analizam ce fac altii si sa adaptam la caracteristicile noastre.
In alta ordine de idei, apreciem protocolul incheiat de BNR cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin care elevii de liceu, din clasele a XI-a si a XII-a, vor putea alege din toamna sa invete o disciplina despre activitatea BNR si despre sectorul financiar.
Este un pas inainte, pe care am vrea sa il aplicam si in zona bursiera. Directorul BVB spunea, intr-o discutie pe acest subiect, ca face lobby puternic la minister pe aceasta tema. Nu e usor, nu ii va convinge imediat, dar trebuie multa perseverenta, mai ales ca precedentul a fost creat. Avem nevoie sa formam generatiile urmatoare de brokeri si investitori. Altfel, vom ramane prizonierii acelorasi mentalitati si peste cativa ani vom scrie si vorbi la infinit despre aceste lucruri.
Un alt exemplu este campania BVB de promovare pe TV. O initiativa laudabila. Chiar daca nu are o super-masina, o super-femeie si un super-premiu, campania are ca scop informarea publicului larg cu privire la notiunile de baza ale pietei financiare. Un alt proiect fara rezultate masurabile sau vizibile pe termen scurt, dar care e un pas important.
Insa, ne intoarcem tot la guvernanti. Statul ar trebui sa inteleaga ca o piata de capital puternica este strict in folosul tau. Lasand la o parte listarile companiilor si sumele uriase pe care le-ar putea adauga la buget, o masa critica de investitori va aduce taxe si impozite mai mari, rulaje mari pentru SSIF-uri, deci alte taxe mari incasate de stat.
Dar masa critica de investitori nu se aduce cu fiscalitate greoaie si excesiva sau cu lipsa totala de interes. Pe termen lung, oare nu e mai bine ca statul sa incaseze impozite mai mici de la cateva zeci de mii de investitori, decat impozite mari de la 3-4 mii? Matematica elementara ne spune ca da. Momentan, politicienii nostri par sa aiba un alt sistem de calcul. Aici intervine rolul nostru, al intregii piete - sa le aratam ca in viata reala, orice stat are nevoie de o bursa puternica.
Poate pare o lupta fara deznodamant, o furtuna de orgolii, piedici constante ale neintelegerii si necunoasterii, dar trebuie sa speram ca vom reusi sa schimbam ceva, intr-o zi. Poate se vor schimba ei si vom trai cu impresia ca am castigat lupta, sau poate initiativele noastre chiar vor avea succes.
Piata romaneasca de capital nu este un copil autist. A avut ghinionul sa se nasca intr-un mediu dominat de falsa magie a capitalismului incipient, sa fie crescut de un nucleu al statului cu alte prioritati si cu nivel mediocru de cunostinte. A pierdut multe etape importante, dar are sansa sa le recupereze si sa ajunga cel putin la un nivel asemanator cu ce ar fi trebuit sa aiba la 15 ani de existenta. Noi, cei care formam piata, trebuie sa o ajutam, sa o incurajam si sa ii oferim tot sprijinul.
