Reintoarcerea contractiei economice (I)

Economia mondiala traverseaza cel de-al doilea val al celei mai severe crize economico-financiare din ultimele decenii: criza datoriilor suverane (manifestata in principal in randul economiilor dezvoltate). In Statele Unite deficitul bugetar s-a situat peste pragul de 1 trilion de dolari pentru al treilea an fiscal consecutiv (1,3 trilioane in anul fiscal 2010/2011, echivalentul a 8,7% din PIB).

Situatia este mai critica in Zona Euro (principalul partener economic al Romaniei), unde nu a fost gasita inca solutia credibila de contracarare a crizei datoriilor suverane (in prezent se discuta recapitalizarea sistemului financiar-bancar din regiune). Iar evolutia primelor de risc (CDS-urilor) ale tarilor din regiune in ultimele luni atrage atentia cu privire la sustenabilitatea Uniunii Monetare in Europa.

Deteriorarea climatului macroeconomic international (in principal european) pe parcursul ultimelor luni se resimte deja pe plan intern. La scurt timp dupa iesirea din recesiune (consemnata in trimestrul I), economia interna pare ca se indreapta catre o noua perioada de contractie. Practic, in ultima perioada am asistat la acumularea de semnale nefavorabile pe plan intern (inca dinainte de anuntul Nokia cu privire la inchiderea fabricii de la Jucu).

Aceste evolutii sunt justificate in primul rand de deteriorarea climatului macroeconomic international pe parcursul ultimelor luni (in principal in Europa), dar si de resimtirea consecintelor primului val al crizei economico-financiare. Romania face parte din categoria economiilor cu dimensiune redusa (PIB de aproximativ 120 mld. euro in 2010) si cu un grad ridicat de deschidere (68% in 2010). Prin urmare, principalul motor de evolutie a economiei este mecanismul exporturi/investitii, cu efecte de spillover pentru consumul privat (principala componenta a PIB). Totodata, trebuie mentionat faptul ca economia interna continua sa resimta consecintele primului val al crizei economico-financiare mondiale (mentinerea blocajelor la nivelul mai multor sectoare economice: financiar-bancar, comert, constructii, etc.).

De altfel, dupa iesirea din recesiune economia nu a intrat intr-un nou ciclu economic. Investitiile reprezinta cel mai important indicator care exprima starea economiei si premisele pe termen scurt si mediu. Practic, investitiile sunt indicatorul care semnaleaza intrarea intr-un nou ciclu economic.

Iar formarea bruta de capital fix s-a contractat cu 21% an/an in 2009, cu 15% an/an in 2010 si cu 4% an/an in prima jumatate a anului curent. Si momentan nu sunt semnale de modificare a acestei tendinte.

Dimpotriva, investitiile straine directe (ISD) continua sa scada (declin de 30% an/an in primele 7 luni ale anului). Evolutia nefavorabila a ISD in ultimele trimestre a fost determinata in principal de deteriorarea perspectivelor de evolutie a economiei interne pe termen mediu / lung (primul val al crizei economico-financiare a avut un impact puternic negativ asupra potentialului economiei interne).

Practic, capitalul strain iese din economia interna inca din 2007. Intai din piata de capital (indicii bursieri au atins maximele in vara anului 2007), apoi din sectorul bancar (incepand cu toamna anului 2008) si acum si din economia reala (cazul Nokia este cel mai relevant exemplu).

Iar capitalul intern nu are capacitatea de a substitui capitalul extern. Capitalul privat este blocat in mare parte in proiecte demarate inainte de declansarea crizei de plan intern. Rata efectiva de absorbtie a fondurilor europene este foarte redusa (sub 4% conform evaluarilor recente ale Ministerului Afacerilor Europene). Iar capitalul pe care il atrage statul este orientat in principal pentru acoperirea cheltuielilor curente.

Evolutia investitiilor pe parcursul ultimelor trimestre exprima semnale nefavorabile pentru evolutia economiei interne in urmatoarele trimestre (alternanta contractiei cu evolutia sub potential).

Deteriorarea climatului macroeconomic pe plan intern in a doua jumatate a anului a fost deja anticipata de evolutia pietei interne de capital. Indicele principal al Bursei de la Bucuresti (BET) a consemnat un declin de 7,5% in trimestrul II si de peste 21% in trimestrul III.

Evolutiile din plan macro-bursier international au determinat deteriorarea indicatorilor de sentiment pe plan intern (care exprima premise nefavorabile pe termen scurt). Cum se poate observa in graficul alaturat, indicatorul de sentiment economic s-a deteriorat pe parcursul ultimelor luni (dupa nivelul maxim consemnat in luna martie).

In primul rand se mentioneaza evolutia comenzilor in industrie. Acest indicator s-a deteriorat semnificativ in ultima perioada, cel putin comparativ cu inceputul acestui an. Evolutia comenzilor in industrie este determinata de reducerea turatiei la nivelul exporturilor (in contextul crizei europene) (atentia la datele din august, care au fost influentate de o revenire de moment a industriei auto pe plan mondial, dupa ce a resimtit mai multe luni distorsiunile cutremurului din Japonia din martie).