Banca Nationala a Romaniei reduce Doar dobanda de interventie intr-un ritm lent si cu pasi mici. Efectele ar putea sa apara Doar … La Anu’.
Fara reduceri rapide si semnificative de dobanda, diminuari ale rezervelor minime obligatorii, eliminarea restrictiilor de creditare si injectari de lichiditate pe termen lung, cresterea economiei reale in 2012 nu va putea sa iasa din intervalul +/-1%.
Masurile de politica monetara si de credit influenteaza economia reala pe termen scurt si mediu. Politica monetara inoportuna a BNR a accentuat recesiunea si a amplificat pierderea de avutie. O perspectiva asupra acestui impact in opinia “Cate miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie ambitioase? “.
Transmisia deciziilor de politica monetara si de credit dureaza, sunt asimetrice si dependente de amplitudinea miscarii. Daca in mod normal varful de impact poate sa apara peste 8-10 luni , in conditii de stres al pietelor, impactul este diminuat si incetinit.
In situatia Romaniei, dobanda de de interventie ar fi trebuit sa fie sub 5% inca din 2011.
Dobanda reala pozitiva peste 1% este inoportuna cu o situatie de crestere economica recesionara cum experimenteaza Romania. Si dupa ultima reducere, dobanda reala este de circa 2.75% fara a lua in consideratie dobanzile mult mai mari percepute la credite.
Pentru reluarea decisiva a creditarii sunt necesare o serie de ajustari. Dezvoltarea lor a fost facuta in 2010 in opinia “Conditii si Conditionari”.
Sistemul financiar, pe linga managementul, diversificarea si asumarea riscului de credit realizeaza intermedierea temporala. Intermedierea intertemporala consta in atragerea de surse la termene scurte si extinderea de finantari pe termene lungi. In masura in care lichiditatea este excedentara Doar pe termen scurt, intermedierea inter-temporala este ingreunata. Baltirea dobanzilor a fost discutata in opinia “Lichiditate adecvată ? Posibil. Dar sigur nu şi pentru creditare”
De la sfarsitul anului 2008 dobanzile in piata nu sunt ancorate in jurul dobanzii de interventie, ceea ce face pe multi analisti sa sustina ca dobanda de interventie nu are nici un rol. Mai mult pe aceasta tema in opinia “Duplicitatea dobanzilor”.
Reducerile mici si lente de dobanda pe fondul noilor restrictii de creditare nu fac decat sa micsoreze ritmul de crestere a dobanzilor la credite si nu reducerea acestora dupa cum aratam in opinia ” Galceava taximetristilor si cresterea dobanzilor la credite”.
In lipsa unui intreg pachet de masuri de politica monetara si de credit, reducerile lente si in pasi mici de dobanzi nu au decat un rol de Relatii Publice Personale.
Pentru a reduce dobanzile la credite si a ajuta economia reala in 2012 sunt necesare urmatoarele actiuni efectuate simultan:
- reducerea rapida si in pasi mari a dobanzii de interventie;
- diminuarea credibila a rezervelor minime obligatorii;
- retragerea ca si la inceputul anului 2009 a nou introduselor restrictii de creditare;
- injectarea de lichiditate la termene lungi si nu doar la 7 zile;
- re-ancorarea dobanzilor in jurul dobanzii de interventie.
Fara reduceri rapide si semnificative de dobanda, diminuari ale rezervelor minime obligatorii, eliminarea restrictiilor de creditare si injectari de lichiditate pe termen lung, cresterea economiei reale in 2012 nu va putea sa iasa din intervalul +/-1%.
Masurile de politica monetara si de credit influenteaza economia reala pe termen scurt si mediu. Politica monetara inoportuna a BNR a accentuat recesiunea si a amplificat pierderea de avutie. O perspectiva asupra acestui impact in opinia “Cate miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie ambitioase? “.
Transmisia deciziilor de politica monetara si de credit dureaza, sunt asimetrice si dependente de amplitudinea miscarii. Daca in mod normal varful de impact poate sa apara peste 8-10 luni , in conditii de stres al pietelor, impactul este diminuat si incetinit.
In situatia Romaniei, dobanda de de interventie ar fi trebuit sa fie sub 5% inca din 2011.
Dobanda reala pozitiva peste 1% este inoportuna cu o situatie de crestere economica recesionara cum experimenteaza Romania. Si dupa ultima reducere, dobanda reala este de circa 2.75% fara a lua in consideratie dobanzile mult mai mari percepute la credite.
Pentru reluarea decisiva a creditarii sunt necesare o serie de ajustari. Dezvoltarea lor a fost facuta in 2010 in opinia “Conditii si Conditionari”.
Sistemul financiar, pe linga managementul, diversificarea si asumarea riscului de credit realizeaza intermedierea temporala. Intermedierea intertemporala consta in atragerea de surse la termene scurte si extinderea de finantari pe termene lungi. In masura in care lichiditatea este excedentara Doar pe termen scurt, intermedierea inter-temporala este ingreunata. Baltirea dobanzilor a fost discutata in opinia “Lichiditate adecvată ? Posibil. Dar sigur nu şi pentru creditare”
De la sfarsitul anului 2008 dobanzile in piata nu sunt ancorate in jurul dobanzii de interventie, ceea ce face pe multi analisti sa sustina ca dobanda de interventie nu are nici un rol. Mai mult pe aceasta tema in opinia “Duplicitatea dobanzilor”.
Reducerile mici si lente de dobanda pe fondul noilor restrictii de creditare nu fac decat sa micsoreze ritmul de crestere a dobanzilor la credite si nu reducerea acestora dupa cum aratam in opinia ” Galceava taximetristilor si cresterea dobanzilor la credite”.
In lipsa unui intreg pachet de masuri de politica monetara si de credit, reducerile lente si in pasi mici de dobanzi nu au decat un rol de Relatii Publice Personale.
Pentru a reduce dobanzile la credite si a ajuta economia reala in 2012 sunt necesare urmatoarele actiuni efectuate simultan:
- reducerea rapida si in pasi mari a dobanzii de interventie;
- diminuarea credibila a rezervelor minime obligatorii;
- retragerea ca si la inceputul anului 2009 a nou introduselor restrictii de creditare;
- injectarea de lichiditate la termene lungi si nu doar la 7 zile;
- re-ancorarea dobanzilor in jurul dobanzii de interventie.
