Data fiind situatia economica actuala din Europa, utilizarea mai eficienta a resurselor a devenit tot mai importanta in diverse regiuni de pe continent – poate mai importanta ca oricand. Si poate ca energia este cea mai valoroasa resursa pe care trebuie sa incepem deja sa o folosim mai eficient – nu doar la nivelul consumului, ci mai ales la nivelul aprovizionarii – adica sa eficientizam productia si distributia energiei electrice si termice.
Cresterea eficientei energetice la nivelul aprovizionarii are numeroase avantaje pentru societatea europeana, cum ar fi scaderea costurilor electricitatii, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si reducerea dependentei de importurile de combustibil fosil. Fara indoiala, eficienta energetica ar putea fi cea mai valoroasa resursa a Europei.
In prezent, obiectivele minime de economisire a energiei stabilite in strategia europeana 2020 pentru statele membre ale Uniunii Europene sunt departe de a fi indeplinite, iar dintre cei trei piloni care formeaza aceasta strategie – respectiv reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera, cresterea ponderii energiei regenerabile cu 20% si imbunatatirea cu 20% a eficientei energetice – acesta din urma este si cel care a inregistrat cea mai slaba evolutie.
De fapt, situatia actuala va permite Uniunii sa indeplineasca doar pe jumatate obiectivul de eficienta energetica de 20%, iar probabil acesta este si motivul pentru care eficienta a devenit recent un subiect de mare interes. Pana acum, eforturile europene de crestere a eficientei energetice s-au concentrat in special pe masuri de imbunatatire a eficientei la nivelul consumului final (sau al cererii), ignorand in mare masura potentialul de reducere a pierderilor enorme care apar zi de zi in productia si livrarea de energie (sau in aprovizionare).
Practic, cea mai mare parte a energiei folosite in productia de electricitate nu este transformata in energie electrica. Conform Agentiei Internationale a Energiei, randamentul global mediu al productiei de energie pe baza de combustibili fosili traditionali este de 35-37%. La generarea energiei prin arderea de combustibili fosili se pierd cam doua treimi din caldura; alte 9 procente din pierderi se regasesc la nivelul transmisiei/distributiei.
Cunoasterea situatiei actuale si existenta unei infrastructuri energetice invechite pe intregul continent au determinat Comisia Europeana sa adopte in martie 2011 un Plan de eficienta energetica, avand ca obiectiv reducerea consumului de energie primara cu 20% pana in 2020. Conform acestui plan, eficienta energetica este una dintre cele mai rentabile modalitati de imbunatatire a securitatii aprovizionarii cu energie si reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, dar si o masura esentiala pentru atingerea obiectivelor UE privind energia si clima pe termen lung.
Deoarece sectorul energetic foloseste 30% din consumul energetic total al UE pentru productia si distributia energiei electrice si termice, este clar ca masurile de eficientizare a consumului trebuie completate cu adoptarea unor strategii si masuri de crestere evidenta a eficientei aprovizionarii. Eficienta aprovizionarii cu energie este un imens rezervor neexplorat de oportunitati pentru societatea europeana si industria energetica, capabil sa imbunatateasca semnificativ performanta centralelor actuale de productie a energiei si sa ajute statele membre sa isi gestioneze mai bine resursele naturale, imbunatatind capacitatea acestora de a face fata unei cereri tot mai mari de energie.
Eficienta energetica a aprovizionarii inseamna pur si simplu folosirea unei cantitati mai mici de energie pentru producerea aceleiasi cantitati de energie electrica, astfel incat un procent mai mare din energia folosita pentru a produce energie electrica este practic transformat in energie electrica sau energie termica utila.
Eficienta aprovizionarii presupune si imbunatatirea mecanismelor si proceselor in vederea cresterii performantei transmisiei si distributiei de energie electrica la utilizatorii finali. Exista potential pentru imbunatatirea substantiala a aprovizionarii, iar vestea cea buna este ca multe din optiunile disponibile in prezent pentru cresterea eficientei energetice la aprovizionare sunt reprezentate de tehnologii consacrate, rentabile si fiabile, deja disponibile in varianta comerciala.
Un exemplu concret este dezvoltatorul S.C. Vest-Energo S.A. care a instalat o centrala de cogenerare pe baza de motoare cu gaz cu o capacitate de 14 MW in vederea modernizarii centralelor de termoficare din Bucuresti. Proiectul beneficiaza de patru dintre cele mai puternice motoare cu gaz „tip 6” de la GE.
Doua dintre acestea sunt noile unitati J624 GS, primele motoare cu gaz comerciale cu 24 de cilindri din lume. Cogenerarea este inevitabil mai eficienta si consuma mai putin combustibil fosil decat echipamentele de generare separata a energiei electrice si termice. Prin urmare, acest proiect sustine Planul national de actiune in domeniul eficientei energetice al Romaniei si incurajeaza planurile tarii de modernizare a termocentralelor locale si crestere a standardelor nationale de eficienta energetica in vederea respectarii liniilor directoare ale UE.
Conform unei analize recente realizate de Delta Energy & Environment, exista o gama larga de tehnologii energetice inovatoare si viabile care ne pot ajuta sa ne indreptam mai rapid spre imbunatatirea eficientei aprovizionarii cu energie, cum ar fi trecerea de la carbune la folosirea gazelor naturale drept combustibil primar, optimizarea eficientei operationale a centralelor electrice, folosirea pe scara mai larga a aplicatiilor de cogenerare (CHP – productie combinata de energie electrica si termica) pentru incalzire si electricitate, aplicarea mai multor solutii adaptate retelei inteligente pentru o mai buna gestionare a energiei si captarea caldurii reziduale din centralele electrice si procesele industriale in vederea transformarii ei in energie electrica.
Investitia in oportunitatile oferite de domeniul aprovizionarii este o necesitate strategica pentru realizarea unei infrastructuri de producere si livrare a energiei electrice care permite o folosire mai eficienta a resurselor in Uniunea Europeana. Iar atingerea obiectivului de economisire a energiei in procent de 20% stabilit de Planul de eficienta energetica va impune o abordare de nivel european – un efort concertat si colectiv in care toate regiunile si statele membre ajung la un consens privind factorii cheie pentru trecerea la un sistem energetic de inalta eficienta si cu emisii scazute de carbon. Cu alte cuvinte, se impune promovarea unei „constiinte sociale” pe intregul continent, bazate pe eficienta energetica.
Dupa analizarea dificultatilor legate de atingerea angajamentelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera la 80% - 95% fata de nivelurile din 1990 pana in anul 2050, dar si de pastrarea si imbunatatirea aprovizionarii cu energie sigure, durabile si accesibile, Agenda Energetica a Comisiei Europene pentru 2050 a ajuns la concluzia ca obiectivele de eficienta energetica ale Europei trebuie sa se concentreze pe oportunitatile de eficientizare din intregul lant de valoare energetic, inclusiv pe eficientizarea aprovizionarii.
Adoptarea acestei abordari va duce la o productie mai mare de energie pentru consumul final pornind de la o cantitate mai mica de energie primara si alte resurse naturale. Astfel, un sector energetic european eficient poate permite Europei si europenilor sa faca mai multe cu mai putine resurse fara a-i constrange sa faca mai putin cu mai putine resurse.
Pe masura ce UE trece la adoptarea sistemelor energetice cu emisii mai scazute de carbon, care reprezinta viitorul, eficienta aprovizionarii poate fi cea mai buna resursa energetica si o avem chiar la indemana.
Cresterea eficientei energetice la nivelul aprovizionarii are numeroase avantaje pentru societatea europeana, cum ar fi scaderea costurilor electricitatii, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si reducerea dependentei de importurile de combustibil fosil. Fara indoiala, eficienta energetica ar putea fi cea mai valoroasa resursa a Europei.
In prezent, obiectivele minime de economisire a energiei stabilite in strategia europeana 2020 pentru statele membre ale Uniunii Europene sunt departe de a fi indeplinite, iar dintre cei trei piloni care formeaza aceasta strategie – respectiv reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera, cresterea ponderii energiei regenerabile cu 20% si imbunatatirea cu 20% a eficientei energetice – acesta din urma este si cel care a inregistrat cea mai slaba evolutie.
De fapt, situatia actuala va permite Uniunii sa indeplineasca doar pe jumatate obiectivul de eficienta energetica de 20%, iar probabil acesta este si motivul pentru care eficienta a devenit recent un subiect de mare interes. Pana acum, eforturile europene de crestere a eficientei energetice s-au concentrat in special pe masuri de imbunatatire a eficientei la nivelul consumului final (sau al cererii), ignorand in mare masura potentialul de reducere a pierderilor enorme care apar zi de zi in productia si livrarea de energie (sau in aprovizionare).
Practic, cea mai mare parte a energiei folosite in productia de electricitate nu este transformata in energie electrica. Conform Agentiei Internationale a Energiei, randamentul global mediu al productiei de energie pe baza de combustibili fosili traditionali este de 35-37%. La generarea energiei prin arderea de combustibili fosili se pierd cam doua treimi din caldura; alte 9 procente din pierderi se regasesc la nivelul transmisiei/distributiei.
Cunoasterea situatiei actuale si existenta unei infrastructuri energetice invechite pe intregul continent au determinat Comisia Europeana sa adopte in martie 2011 un Plan de eficienta energetica, avand ca obiectiv reducerea consumului de energie primara cu 20% pana in 2020. Conform acestui plan, eficienta energetica este una dintre cele mai rentabile modalitati de imbunatatire a securitatii aprovizionarii cu energie si reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, dar si o masura esentiala pentru atingerea obiectivelor UE privind energia si clima pe termen lung.
Deoarece sectorul energetic foloseste 30% din consumul energetic total al UE pentru productia si distributia energiei electrice si termice, este clar ca masurile de eficientizare a consumului trebuie completate cu adoptarea unor strategii si masuri de crestere evidenta a eficientei aprovizionarii. Eficienta aprovizionarii cu energie este un imens rezervor neexplorat de oportunitati pentru societatea europeana si industria energetica, capabil sa imbunatateasca semnificativ performanta centralelor actuale de productie a energiei si sa ajute statele membre sa isi gestioneze mai bine resursele naturale, imbunatatind capacitatea acestora de a face fata unei cereri tot mai mari de energie.
Cum imbunatatim eficienta?
Eficienta energetica a aprovizionarii inseamna pur si simplu folosirea unei cantitati mai mici de energie pentru producerea aceleiasi cantitati de energie electrica, astfel incat un procent mai mare din energia folosita pentru a produce energie electrica este practic transformat in energie electrica sau energie termica utila. Eficienta aprovizionarii presupune si imbunatatirea mecanismelor si proceselor in vederea cresterii performantei transmisiei si distributiei de energie electrica la utilizatorii finali. Exista potential pentru imbunatatirea substantiala a aprovizionarii, iar vestea cea buna este ca multe din optiunile disponibile in prezent pentru cresterea eficientei energetice la aprovizionare sunt reprezentate de tehnologii consacrate, rentabile si fiabile, deja disponibile in varianta comerciala.
Un exemplu concret este dezvoltatorul S.C. Vest-Energo S.A. care a instalat o centrala de cogenerare pe baza de motoare cu gaz cu o capacitate de 14 MW in vederea modernizarii centralelor de termoficare din Bucuresti. Proiectul beneficiaza de patru dintre cele mai puternice motoare cu gaz „tip 6” de la GE.
Doua dintre acestea sunt noile unitati J624 GS, primele motoare cu gaz comerciale cu 24 de cilindri din lume. Cogenerarea este inevitabil mai eficienta si consuma mai putin combustibil fosil decat echipamentele de generare separata a energiei electrice si termice. Prin urmare, acest proiect sustine Planul national de actiune in domeniul eficientei energetice al Romaniei si incurajeaza planurile tarii de modernizare a termocentralelor locale si crestere a standardelor nationale de eficienta energetica in vederea respectarii liniilor directoare ale UE.
Conform unei analize recente realizate de Delta Energy & Environment, exista o gama larga de tehnologii energetice inovatoare si viabile care ne pot ajuta sa ne indreptam mai rapid spre imbunatatirea eficientei aprovizionarii cu energie, cum ar fi trecerea de la carbune la folosirea gazelor naturale drept combustibil primar, optimizarea eficientei operationale a centralelor electrice, folosirea pe scara mai larga a aplicatiilor de cogenerare (CHP – productie combinata de energie electrica si termica) pentru incalzire si electricitate, aplicarea mai multor solutii adaptate retelei inteligente pentru o mai buna gestionare a energiei si captarea caldurii reziduale din centralele electrice si procesele industriale in vederea transformarii ei in energie electrica.
Investitia in oportunitatile oferite de domeniul aprovizionarii este o necesitate strategica pentru realizarea unei infrastructuri de producere si livrare a energiei electrice care permite o folosire mai eficienta a resurselor in Uniunea Europeana. Iar atingerea obiectivului de economisire a energiei in procent de 20% stabilit de Planul de eficienta energetica va impune o abordare de nivel european – un efort concertat si colectiv in care toate regiunile si statele membre ajung la un consens privind factorii cheie pentru trecerea la un sistem energetic de inalta eficienta si cu emisii scazute de carbon. Cu alte cuvinte, se impune promovarea unei „constiinte sociale” pe intregul continent, bazate pe eficienta energetica.
Dupa analizarea dificultatilor legate de atingerea angajamentelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera la 80% - 95% fata de nivelurile din 1990 pana in anul 2050, dar si de pastrarea si imbunatatirea aprovizionarii cu energie sigure, durabile si accesibile, Agenda Energetica a Comisiei Europene pentru 2050 a ajuns la concluzia ca obiectivele de eficienta energetica ale Europei trebuie sa se concentreze pe oportunitatile de eficientizare din intregul lant de valoare energetic, inclusiv pe eficientizarea aprovizionarii.
Adoptarea acestei abordari va duce la o productie mai mare de energie pentru consumul final pornind de la o cantitate mai mica de energie primara si alte resurse naturale. Astfel, un sector energetic european eficient poate permite Europei si europenilor sa faca mai multe cu mai putine resurse fara a-i constrange sa faca mai putin cu mai putine resurse.
Pe masura ce UE trece la adoptarea sistemelor energetice cu emisii mai scazute de carbon, care reprezinta viitorul, eficienta aprovizionarii poate fi cea mai buna resursa energetica si o avem chiar la indemana.