E o problema de mentalitate, poate. Codul penal incrimineaza cersetoria pentru ca este un comportament daunator. Acelasi Cod Penal vorbeste de cersetorie ca despre o infractiune “de obicei”. Realitatea nu este insa echivalenta intotdeauna cu suma lucrurilor care ni se perinda prin fata ochilor in orice moment. Uneori, realitatea ne da lectii de viata…
Zilele trecute am fost abordat pe strada de o fetita de vreo 10 sau 12 ani, foarte frumos si curat imbracata. Mi-a cerut 5 mii de lei. Mi-a spus ca imi cere pentru ca si-a uitat acasa banii de buzunar. Mi-a mai spus ca voia o inghetata. Bine, ii zic, dar de ce vrei doar 5 mii de lei? Inghetata costa mai mult. Imi raspunde ca asa poate chiar sa adune mai multi bani de la mai multi oameni si ca apoi se poate duce la MALL sa-si cumpere si o revista. M-a apucat rasul…
La prima vedere, poti crede ca ai in fata un viitor om de afaceri. Un om care stie ce vrea si chiar face ceva sa isi atinga scopul. Apoi, insa, iti revii si stabilesti sigur ca acest viitor afacerist al Romaniei are o mentalitate de cersetor. Creste cu gandul ca banii adevarati se fac doar in urma unor tunuri. Mai departe, te gandesti poate la parintii acelui copil care muncesc, de la 8 la 16.00, la o firma care ii plateste la timp.
Acasa, stau in fata televizorului si viseaza: “daca as avea bani as merge si eu ca … in Dubai, la hotelul ..., mi-as cumpara o Dacia Logan… Nu, de fapt, daca as avea bani, mi-as lua mai bine un Audi Q7. Se potriveste cu imaginea mea de om bogat!”
Copilul acestor parinti este totusi singurul care le aplica visurile. Poate pentru ca atunci cand visezi, nu ai timp sa mai faci si altceva. Nici macar sa iti mai pui visurile in practica. Asa ca micul om incearca din rasputeri sa faca bani usori. Nu il intereseaza ca isi poate pune parintii intr-o situatie extrem de penibila. Nu cunoaste acest concept. Daca ar afla, parintii i-ar aplica probabil o corectie fizica. Rupta din rai, cum spun romanii… Aceeasi parinti insa, ar continua sa viseze in fata televizorului.
Si nu doar ei se complac sa traiasca doar in realitatea unui vis.
Se intampla de multe ori sa primesc emailuri de la tineri absolventi de drept, care ma intreaba in ce masura pot face fata provocarilor magistraturii sau avocaturii. De fapt, in mod ciudat, intrebarea curge altfel: “credeti ca pot sa iau examenul de admitere la...? E greu, e usor acest examen? Ce bine ar fi daca l-as lua… S-ar bucura foarte tare parintii mei care mi-au spus sa ma inscriu la examen! “.
Intrebarile acestea nici macar nu isi asteapta raspuns. Ele dau glas nedumeririi tinerilor care vad intr-un examen un scop al vietii. Nimeni nu se intreaba ce va fi mai apoi. Acei tineri si multi altii la fel ca ei pun astfel de intrebari, inchid calculatorul si incep sa viseze: “Ce bine ar fi daca as lua acest examen!”.
Cersetoria, in forma sa cea mai grava, nu are nimic de-a face cu Codul Penal. Aceasta forma a cersetoriei nu se manifesta in exterior.
Cersetoria ca mentalitate, continua sa stea, intr-o forma latenta, in mintea semenilor nostri care continua sa viseze mereu, la idealuri din ce in ce mai inainte. Idealuri care, pe masura ce trece timpul, se regasesc tot mai mult in vise si mai putin in realitate.
Continuati sa visati. Face bine. Insa, din cand in cand, incercati sa va impliniti macar un vis.
