Piloti si ingineri - Trebuie sa fie un manager creativ?

Daca citesti literatura de business recenta, poti trage concluzia ca pentru un manager creativitatea este la fel de obligatorie precum cravata si contabilul. Chiar este inovatia piatra filosofala care transforma orice atinge in aur, a se citi profit? De fapt, la ce este buna creativitatea?
Primul test oficial al creativitatii a fost aplicat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial de catre J. P. Guilford, un psiholog american care lucra alaturi de armata americana in evaluarea pilotilor de bombardiere. Pana la Guilford, creativitatea era fie privita ca un har supranatural, fie trecuta cu vederea de psihologii din intreaga lume, ca, de altfel, de vasta majoritate a oamenilor cu capul pe umeri. Statistica a schimbat insa definitiv aceasta perspectiva, dovedind ca pilotii care obtineau punctaje mari la testele de creativitate aveau sanse mai mari de a se intoarce din misiune sau macar de a ateriza avionul. Explicatia era simpla: cei care urmau cu sfintenie manualul erau previzibili, prada usoara pentru avioanele de vanatoare germane pentru ca, surpriza, si inamicii aveau acces la aceleasi manuale. Sa ne intelegem, in conditii de pace, nici o linie de aviatie nu-si doreste piloti care sa dispretuiasca manualul, aterizarile si decolarile sunt operate mai degraba de niste ingineri capabili decat de niste virtuozi ai acrobatiilor. Doar ca nu traim vremuri de pace, cel putin nu din perspectiva economica. Colapsul din 2007-2008 a fortat deopotriva managerii si antreprenorii sa gandeasca mai degraba ca niste piloti deasupra teritoriului inamic, decat ca niste ingineri care surubaresc o masinarie complicata.

Criza, la fel ca razboiul, are efecte secundare surprinzatoare si benefice: salturi tehnologice spectaculoase, schimbari de paradigma sau chiar nasterea unor noi stiinte. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial au fost inventate sau perfectate: penicilina, radarul, navigatia radio, motorul cu reactie, primele computere, psihologia moderna si, da, tampoanele absorbante. Criza economica a doborat gigantii din finante si banci, a ingropat presa scrisa, dar ne-a adus iPhoneul si touchscreenurile, cloud computingul si Gmailul, masinile electrice si social businessul. S-a zguduit din temelii asistenta sociala, dar au inflorit start-up-urile, intr-un puseu de creativitate fara precedent in ultimele decenii. Intr-o era a turbulentelor economice, pilotii curajosi au inceput din nou sa fie apreciati, inovatia si-a dovedit din nou capacitatea de a genera valoare si profit.

Succesul siteului Huffington Post demonstreaza clar puterea unor “manageri-piloti” intr-o industrie, media in caz, condusa de ingineri. Manualul trusturilor de presa care incercau onlineul cu degetul, inca indecisi cu privire la tranzitia spre digital, continea in 2006 principii clare si perfect argumentate: exclusivitatea este mai apreciata decat opinia, cititorii vor urmari in online jurnalistii cu renume, site-urile sunt o oglinda a editiilor tiparite, continutul de calitate se plateste, si, evident, agregatoarele de stiri le vor prelua fidel si cuminte titlurile si articolele. Inginereste vorbind, aveau dreptate. Fondatorii Huffington Post au facut totul pe dos: au pus accentul pe comentarii si pareri personale, au creat o retea de cateva mii de colaboratori necunoscuti, dar voluntari si au inceput sa rescrie articolele preluate din alte publicatii. Nu au avut nume, nici renume, dar au avut un SEO (Search Engine Optimization) genial. Nu au avut traditie, dar articolele lor apareau pe primele locuri in rezultatele Google. Nu au fost originali, dar au devenit relevanti. Cand un articol publicat Wall Street Journal aduna 900 de comentarii, aceeasi informatie, cu un titlu mai atragator, aduna pe Huffington Post de sapte ori mai multe comentarii si sute de citari pe Facebook sau Twitter.
Creativitatea in abordare le-a adus in 2011 o oferta de 300 de milioane de dolari din partea AOL, un gigant media cu o gandire profund inginereasca si, in 2012, un premiu Pulitzer, primul primit de o trust media strict digital.

Departe de mine sa ma entuziasmez in fata unei creativitati arborate doar de fatada, de catre companii care incearca sa-si spele imaginea prin declaratii de intentii ce contin cuvinte magice ca “inovatie”, “gandire laterala” sau “out-of-the box”. Corporatia americana Enron, prima bomba explodata in atentatele economice la adresa bunului simt din anii 2000, punea mare pret pe managerii iubitori de risc si crestere agresiva, creativi si atipici. Toate aceste aparente calitati nu au fost insa dublate nici de vreun pic de etica, nici de o cultura organizationala solida care sa poata absorbi creativitatea si sa o transforme in inovatie. Rezultatele? O frauda contabila de miliarde, perfect camuflata in spatele unor cuvinte mari, inginerii fiscale ultracreative, dar cu rezultate dezastruoase. Ca sa pastrez analogia, Enron avea prea multi piloti cu chef de lupta, dar nici un inginer cu capul pe umeri si cheile potrivite in trusa de scule.

Un exercitiu perfect pentru antrenarea creativitatii pe care vi-l recomand cu caldura este tocmai jocul analogiilor, raportarea permanenta la domenii si exemple diverse pentru intelegerea unei situatii sau probleme. Asadar, pana la urmatorul articol, va intreb cum va raportati la business? Sunteti mai degraba ingineri sau piloti? Pretuiti know-how-ul sau imbratisati creativitatea? Conduceti un aeroport sau pilotati bombardierele?

Pentru biblioteca sau Kindle
: Chaotics management si marketing in era turbulentelor – Philip Kotler, John A. Caslione, Editura Publica 2009
Pentru laptop sau TV: Enron: The Smartest Guys in the Room – un documentar despre dezastrul Enron.


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.