Despre necesitatea infiintarii ASF

Se prevede infiintarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, ca autoritate integrata a sectorului financiar format din piata de capital, sectorul asigurarilor si fondurile de pensii private, autoritate care va prelua toate functiile si atributiile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, autoritati care se desfiinteaza, se arata in nota de fundamentare privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara.

Prezentul proiect de act normativ creeaza conditiile pentru implementarea si aplicarea in mod consistent a unui set unic de reguli de supraveghere pentru piata de capital, sectorul asigurarilor si fondurile de pensii private, favorizand adoptarea eficienta si coerenta a recomandarilor autoritatilor europene de supraveghere.

Globalizarea, marcata de functionarea sistemelor financiare

Turbulentele recente provocate de criza financiara, au demonstrat ca desi reglementarile prudentiale sunt tot mai severe si produsele financiare sunt tot mai complexe, predictibilitatea riscurilor nu a tinut pasul cu aceste transformari.

Globalizarea institutiilor financiare are loc, pe scara larga, prin fuziuni si achizitii de banci sau societati de asigurare si pietele financiare europene devin, din ce in ce mai mult, orientate international si un numar din ce in ce mai mare de institutii financiare isi desfasoara activitatea in afara frontierelor lor nationale.

Cercetarile efectuate in domeniul globalizarii si integrarii financiare, precum si monitorizarea permanenta a efectelor acestora au condus la "alarmarea timpurie" a operatorilor de pe pietele financiare, fie ele institutii de credit, de asigurari sau de valori mobiliare.

In sensul prevenirii efectelor negative sau a corectarii acestora, atat "procesul Lamfalussy", cat si concretizarea recomandarilor acestuia in reglementari ale Comisiei Europene, Parlamentului European si Consiliul Uniunii Europene trebuie acceptate ca fiind esentiale pentru perfectionarea sistemelor de management al riscurilor si cresterea sustenabilitatii sistemelor de piete, atat la nivel regional, cat si national.

Globalizarea prin caracteristicele ei evidentiaza nu numai fenomene si tendinte care au condus, conduc si vor conduce la cresterea interdependentelor intre economiile nationale sau regionale fenomen care a dus si la o crestere rapida a tranzactiilor transfrontaliere, prin aparitia unor noi instrumente, care trebuiesc dezvoltate, de contracarare a riscurilor pe pietele financiare, precum si rolul inovatiei in domeniul integrarii pietelor.

Inovarea financiara a avut un dublu rol

In primul rand, ea a generat performante economice. In al doilea rand, a condus la perfectionarea cadrului legislativ si de reglementare. "Globalizarea financiara si inovarea au adus mari beneficii economiei mondiale, iar acestea nu trebuie considerate potrivnice dezvoltarii. Intrepatrunderile dintre economia globala si pietele financiare evolueaza rapid. Devine astfel tot mai necesara adaptarea operatorilor la cerintele acestui nou mediu, atat din partea organismelor internationale, cat si a institutiilor de reglementare si supraveghere”.

Din aceasta perspectiva devine evidenta, din ce in ce mai mult, necesitatea unei consensualizari a punctelor de vedere prin care integrarea financiara la nivelul Uniunii Europene sau al Europei nu mai trebuie abordata numai ca o problema regionala.

Politicile comunitare sunt un factor dinamizator al integrarii pietelor financiare europene (mai ales prin introducerea monedei euro, implementarea Planului de actiuni in domeniul serviciilor financiare) insa, exercitarea influentei altor factori, cum ar fi, dereglementarea, dezvoltarea tehnologica si inovarea financiara, se resimt tot mai puternic la nivel global.

Integrarea financiara, dupa cum era de asteptat, a devenit un fenomen global, motiv pentru care integrarea financiara, in special pe plan european nu mai poate fi tratata in afara evolutiilor din economia mondiala. Pentru a se situa pe primul loc in competitia globala si astfel Uniunea Europeana sa-si poata realiza obiectivul, este necesar ca si in acest plan, al industriei financiare UE sa dispuna de cel mai performant si eficient sistem de reglementare si supraveghere.

Globalizarea duce la cresterea presiunii competitionale asupra mediului de afaceri si intre pietele interne si cele externe, abordarea globalizarii facand necesara existenta unui consens in ceea ce priveste corelarea proceselor decizionale prin adoptarea unor practici comune care sa nu diminueze cu nimic oportunitatile acestei globalizari pentru intensificarea procesului inovational, stimularea cresterii economice si crearea de locuri de munca finalitatea fiind, imbunatatirea calitatii vietii.

Din ce in ce mai puternic, autoritatile din diferite tari ale lumii, organisme europene si neeuropene considera cadrul de reglementare al Uniunii Europene ca sistem de referinta. Pe piete se manifesta, in principal, trei tendinte: intensificarea fluxurilor transfrontaliere de capital, functionarea institutiilor conform unor modele ce asimileaza algoritmul global si integrarea pietelor financiare.

Pentru viitor, se asteapta ca aceste tendinte sa continue dar devine, in mod evident, tot mai necesara o accelerare a masurilor care pot asigura convergenta supravegherii financiare in cadrul Uniunii Europene.

Tratarea chestiunii reglementarii sectorului financiar la nivelul UE a inclus in mod necesar abordarea Planului de actiune privind serviciile financiare, promovat de catre Comisia Europeana prin "procesul Lamfalussy", a insemnatei activitati de legiferare de la nivelul UE (directivele privind abuzul de piata, prospectul de emisiune, cerintele privind transparenta, pietele de instrumente financiare etc.) si nu in ultimul rand (desi cel mai acut), raspunsul UE la criza economica si financiara - reflectia initiata prin raportul grupului de Larosiere privind reglementarea pietelor financiare la nivelul UE si continuata prin propunerile avansate de Comisie in sensul unei noi arhitecturi de supraveghere (paneuropene - cu trei noi autoritati - bancara, de pensii, respectiv pentru valori mobiliare), alaturi de propuneri orizontale (de modificare a directivelor in vigoare).

In conditiile in care sustenabilitatea integrarii financiare europene este dorita a deveni o axa prioritara a integrarii globale, implementarea legislatiei si convergenta supravegherii pietelor, va oferi, inca mult timp substanta preocuparilor de legiferare, implementare si transpunere a acquis-ului comunitar in domeniu, pe de o parte. Procesul de consultare a principalelor parti implicate in aceste activitati, precum si elaborarea de recomandari pentru asigurarea convergentei, atat la nivel de transpunere a reglementarilor europene cat si pe planul implementarii si supravegherii impune continuarea demersurilor, atat pe continut, dar si intr-o forma institutionalizata care sa dea aceeasi greutate comitetelor, indiferent de ierarhia lor, pe de alta parte.

Astfel, este necesara atingerea urmatoarelor obiective:

-realizarea unei coordonari unitare a activitatii institutiilor de supraveghere;
-perfectionarea instrumentarului si metodelor de supraveghere;
-consolidarea increderii intre autoritatile de supraveghere nationale.

Realizarea acestor obiective se circumscrie unor categorii de masuri care prevad, in esenta:

-asigurarea implementarii in totalitate si in mod corespunzator sub aspect calitativ a legislatiei europene, prin acordarea de asistenta autoritatilor nationale competente, insusirea ghidurilor de implementare in toate statele membre, identificarea barierelor legislative si a celor din practica;

-stimuleaza convergenta in domeniul supravegherii si cooperarii, prin identificarea si eliminarea oricaror suprapuneri sau diferente semnalate in practicile nationale, elaborarea unor programe de dezvoltare a modalitatilor de cooperare s.a.;

-imbunatatirea activitatii grupurilor transfrontaliere de supraveghere pornind de la mai buna definire a notiunii de "principal supraveghetor" pentru orice grup transfrontalier si/sau conglomerat financiar, de la perfectionarea metodologiilor de evaluare a impactului politic si financiar;

-imbunatatirea comunicarii intre autoritatile nationale prin schimbul de informatii corecte si suficiente privind pietele nationale, activitatile transfrontaliere si expertiza tehnica in domeniu.

O problema fundamentala care se va pune cu mult mai multa acuitate in perioada viitoare tinand cont de obiectivele de mai sus, priveste definirea unor criterii dupa care se poate distinge intre principiile de baza, pe de o parte, si masurile de implementare pe de alta parte. Oricum, este necesara o abordare flexibila care sa permita, in cazuri deosebite, referiri in legislatia primara si sa se evite incoerentele de implementare sau transpunere a unor aspecte de mare sensibilitate si importanta politica.

In nota de fundamentare privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, se arata: “Se prevede infiintarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, ca autoritate integrata a sectorului financiar format din piata de capital, sectorul asigurarilor si fondurile de pensii private, autoritate care va prelua toate functiile si atributiile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, autoritati care se desfiinteaza”.

Prezentul proiect de act normativ creeaza conditiile pentru implementarea si aplicarea in mod consistent a unui set unic de reguli de supraveghere pentru piata de capital, sectorul asigurarilor si fondurile de pensii private, favorizand adoptarea eficienta si coerenta a recomandarilor autoritatilor europene de supraveghere.

Infiintarea Autoritatii de Supraveghere Financiara permite imbunatatirea coordonarii, colaborarii si schimbului de informatii intre piete si institutii, in special pentru asigurarea stabilitatii sectorului financiar aflat in afara ariei de competenta a BNR si pentru implementarea eficienta a unui plan de actiune unitar in situatii de urgenta. Totodata, coordonarea si colaborarea institutionala intre noua autoritate de supraveghere si Banca Nationala a Romaniei vor asigura elaborarea si implementarea coerenta, la nivel national, a strategiei de mentinere a stabilitatii intregului sistem financiar.

Exercitarea in timp util a responsabilitatilor acestor comisii este determinata de dinamica extrem de accelerata a pietelor financiare, precum si de restrictiile pe care tehnicile de anticipare le introduc.

Existenta celor trei comisii creeaza, in perspectiva celor expuse mai sus (a globalizarii) dezavantajul constrangerilor de timp la diferitele niveluri ale procesului legislativ.

O solutie posibila care ar elimina defazajul intre evolutiile de pe pietele financiare si reglementarea supravegherii prudentiale in concordanta cu acestea ar consta in desfasurarea concomitenta a activitatilor celor trei comisii sub o singura autoritate.

Aparent, o asemenea abordare ar crea nenumarate dificultati, in sensul ca activitatile celor trei comisii sunt diferite si, oricum activitatea comisiilor depinde foarte mult de forma definitiva a legislatiei data de legislativ (Parlamentul).

Parlamentul Romaniei, potrivit Constitutiei exercita functia de alegere, formare, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale .
Dupa cum am aratat si in alt material, aceasta functie complexa exprima o anumita preeminenta a Parlamentului fata de alte Puteri Publice, un anumit drept in legatura cu institutionalizarea celorlalte autoritati statale.

In prezent cele trei comisii au, prin lege, initiativa legislativa, atribut care se pastreaza si prin ordonanta de urgenta, ASF-ul avand in continuare initiativa legislativa.

De altfel, daca i s-ar lua acest atribut atunci nu este justificata infiintarea ASF-ului prin reunirea celor trei comisii sub o singura autoritate.

Un exemplu recent de unificare a autoritatii de supraveghere a asigurarilor i-l avem in Italia unde, incepand cu 1 ianuarie 2013, noua Autoritatea de Supraveghere a Asigurarilor (IVASS) a preluat toate competențele, funcțiile și competențele ISVAP, fosta autoritate in domeniul asigurarilor, similarul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor din Romania(CSA).

Conform legii italiene, noua autoritate IVASS va asigura stabilitațea pieței de asigurari italiene și protecția consumatorilor.
Scopul acestei noi autoritati este acela de a garanta integrarea deplina a activitații de supraveghere in sectorul financiar și de asigurari, inclusiv printr-o coordonare mai stransa cu supravegherea bancara.

IVASS va fi condusa de un președinte, in persoana directorului general al Bancii Italiei, Consiliul de administrație care cuprinde membrii Directoratului Bancii Italiei și directorii IVASS. Președintele promoveaza și coordoneaza activitatea consiliului de administrație, care este responsabil pentru administrarea generala a autoritații. Organismul de conducere delibereaza cu privire la politica și strategia acestei autoritati.

Modelul dominant in Uniunea Europeana este cel al autoritatii de supraveghere unice a sectorului financiar, 15 state membre avand in prezent aceasta structura de supraveghere (fie la nivelul bancii centrale, fie ca autoritate distincta, de tip Financial Supervision Authority-FSA): Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Austria, Polonia, Slovacia, Finlanda, Suedia si Marea Britanie. In Bulgaria, de exemplu, Comisia de Supraveghere Financiara este responsabila cu supravegherea pietei de capital, a asigurarilor si a fondurilor de pensii, in timp ce banca centrala este responsabila cu supravegherea institutiilor de credit. Cehia, Irlanda, Lituania, Slovacia si mai nou Italia au concentrata supravegherea prudentiala a intregului sistem financiar la banca centrala.

State membre ale UE, precum Polonia, Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Germania, Ungaria, Letonia, Malta, Austria, Finlanda si Suedia au adoptat modelul unei autoritati de supraveghere unice a sistemului financiar.

Romania a optat pentru o autoritate distincta, de tip Financial Supervision Authority-FSA – intrucat se considera ca este o solutie optima, in acest moment, avand in vedere ca Banca Nationala a Romaniei trebuie sa asigure, in special, stabilitatea sectorului bancar aflat in aria sa de competenta pentru implementarea eficienta a unui plan de actiune unitar in situatii de urgenta si, mai ales ca BNR emite, inca, moneda nationala, Leul.

In conditiile accelerarii fenomenului de globalizare criza economica si financiara a fost cea care a scos la iveala (sau a accentuat) imperfectiuni ale cadrului institutional si juridic al Uniunii pentru depasirea blocajelor institutionale si juridice actuale.

Solutionarea acestei probleme va fi posibila, in esenta, prin recurgerea la cooperarea mai stransa intre statele membre UE prin intermediul acestor autoritati de supraveghere care sa permita imbunatatirea coordonarii, colaborarii si schimbului de informatii intre piete si institutii, in special, pentru asigurarea stabilitatii sectorului financiar aflat in afara ariei de competenta a BNR si pentru implementarea eficienta a unui plan de actiune unitar in situatii de urgenta.

De la declansarea crizei se vehiculeaza tot mai mult ideea si exista posibilitatea ca un grup de state membre, a carei componenta se va intemeia probabil pe cea a zonei euro, sa actioneze, in mod temporar, prin cooperare mai stransa pentru a putea progresa, fara modificarea tratatelor UE. Aceste state ar putea elabora politici si actiuni comune inaintea altor state membre, jucand astfel rolul unei avangarzi. Altele s-ar putea alatura cand vor dori si vor putea sa procedeze astfel.

Un aspect problematic, in prezent, este caracterul inadecvat al raspunsurilor Uniunii la criza economica si financiara si de aceea, o analiza a situatiei statelor membre, luate individual, releva dificultatile prezente, dificultati cu care se confrunta si cu care se vor confrunta in viitor, statele membre UE sunt aceleasi si in plan intern al UE, eterogenitatea fiind pronuntata si, de aceea este necesar ca si Romania sa se adapteze acestor cerinte, fapt ce va permite dezvoltarea unei cooperari mai stranse intre statele membre in indeplinirea obiectivelor comune tuturor statelor membre, cooperare careia trebuie sa i se alature, prin infiintarea unei autoritati de supraveghere financiara dupa modelul altor state membre UE, si Romania.

John Lipsky, "Pietele financiare internaționale - stabilitate si transparenta in secolul 21-st", discurs sustinut la SPD Caucus, Berlin, 20 iunie 2007.

Comunicarea Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor "O piața unica pentru cetațeni", Raport intermediar pentru Consiliul de primavara 2007, Bruxelles, COM (2007) final de 60, p.. 5.

Mihai BANU-Jean-Claude Piris si editurii Cambridge University Press pentru disponibilitatea cooperarii. Publicat in Revista Romana de Drept European (Comunitar) cu numarul 2 din data de 30 aprilie 2012.


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.

Wall StreetUltimele stiri online din economie si afaceri

Cauti inspiratie in business sau vrei sa fii la curent cu cele mai importante stiri care influenteaza mediul de afaceri? Activeaza notificarile