Schimburi reciproc avantajoase

Ma muncea de mult o intrebare: este Gigi Becali un exemplu de creativitate in afaceri? Poate fi considerat un antreprenor inovativ? Succesul lui financiar este greu de contestat, la fel si rezistenta pe piata – semne destul de clare pentru o abordare creativa. Cu toate astea, latifundiarul in cauza ramane la o distanta linistitoare de sensul propriu al termenului.

Creativitatea in afaceri cuprinde patru pasi: diagnosticarea unui domeniu si a unei situatii cat mai specifice, gasirea unei solutii ingenioase pentru a schimba status-qvo-ului, punerea in practica a acestor solutii si obtinerea recunoasterii din partea comunitatii vizate de schimbare.

Domnul Becali a parcurs cu succes pasul unu si pasul trei din proces: a inteles oportunitatea din piata terenurilor si cea a transferurilor sportive si si-a implementat impecabil strategia. Numai ca i-a lipsit atat dorinta de a schimba regulile jocului sau de a inova – tranzactiile la limita legii dovedesc doar siretenia si acceptarea riscului, nu creativitatea – cat si recunoasterea din partea vreunei alte comunitati decat cea semi-interlopa. Charles Ponzi sau urmasii lui precum Bernard Madoff si Alan Greenspan, jucatori talentati din ligile internationale, au dovedit mai multa ingeniozitate si viziune inovativa decat conationalul nostru, parcurgand primii trei pasi din procesul creativ si obtinand, pentru o vreme, recunoastere si credibilitate in sfera comunitatii de afaceri. Asta pana cand totul s-a prabusit, iar “inovatiile” lor au ajuns cazuri de tribunal. Din cauza ca motorul lor a fost alimentat numai de profit, nu si de generozitate, de dorinta de a redefini un domeniu pentru a aduce o schimbare pozitiva, creativitatea lor a sfarsit prin a fi blamata universal. Atentie, nu am nimic impotriva profitului, creativitatea in business nu inseamna nici marje mici, nici salarii de functionar, nici o cifra de afaceri modesta. Creativitatea in domeniu cere doar incredere in situatii “Win-Win”, o minima vocatie umanista si o alta cauza finala in afara de profit. Afacerile sociale – banci de microcredite sau produse alimentare – fondate de catre castigatorul premiului Nobel, Muhammad Yunus sau fondurile de investitii cu impact social precum Toniic respecta toate regulile business-ului de nivel inalt, incluzand aici mentalitatea corporate si rigoarea comunicarii publice. Cu toate astea, isi permit, in timp ce raporteaza cresteri de profit, sa schimbe lumea. Ce obtin la schimb? Recunoastere globala, legitimitate ca inovatori si statutul de exemplu. Nu mi se pare deloc o afacere proasta.

Hai sa coboram putin cu picioarele pe caldaram, mai precis in Centrul Istoric din Bucuresti. Putem numara sute de restaurante, baruri si cafenele sablonate, fara nicio vocatie creativa si nicio urma de generozitate in ADN. Tocmai din cauza asta multe dintre ele merg pe pierdere, existand spatii care schimba chiar si doi sau trei proprietari pe an. Pentru ca, draga investitorule, lumea nu vrea doar bere la metru, pizza si spaghete plus karaoke. Lumea vrea si generozitate, nu doar mancare si bautura. Lumea apreciaza, instinctiv, si inovatia, nu doar politetea chelnerilor. Lacrimi si Sfinti este mereu un local plin si pentru ca si-a propus sa reinventeze bucataria romaneasca sau conceptul de restaurant traditional. Bordellos rezista pentru ca ofera un teren de joaca si de socializare tinerilor corporatisti hedonisti. Niste Domni si Fiii sau Fire sunt, inca, refugii pentru ascultatorii de rock, indie si punk. Corks sau Beros & van Schaik au grija de iubitorii de vinuri prin spatii proprii pentru degustare si selectii atente. Locurile care au ceva de dat in plus fata de celelalte nu au clienti, ci, mai degraba, au comunitati fidele de consumatori, comunitati care le valideaza, care le duc mesajul mai departe, care le fac sa evolueze sau macar sa reziste. Locurile sablonate si lipsite de generozitate sunt doar niste spatii provizorii pentru tranzactii, fara vreo perspectiva. Pana si saormariile care stiu sa fie generoase – prin portii, ambalaj, muzica de fundal sau retete – sunt mai pline decat cele care doar invelesc carnea in lipie.

Sa nu ne oprim insa la carciuma, chiar daca ne este in drum. ING are fani printre clienti pentru ca a avut generozitatea sa faca tranzactiile fara casier foarte simple. Magazinul de Mirodenii sau Pukka Food sunt inovative pentru ca au inteles ca avem nevoie de ingrediente exotice si gusturi complexe, central si la preturi comode. Fashion Days face zilnic cadou promotii de final de sezon dependentilor de branduri. Tribul livreaza rapid si nepoluant, pe bicicleta, pachete prin Bucurestiul congestionat.

Asadar, daca vrei sa dezvolti un business creativ sau sa creezi o organizatie care sa suporte si sa sustina inovatia, te sfatuiesc sa incepi cu o intrebare: care e cadoul pe care afacerea mea o aduce lumii? OK, daca nu vrei inca sa schimbi lumea, nu te condamn, te intreb altfel: care e cadoul pe care afacerea mea il aduce clientilor mei? Ce sunt eu dispus sa ofer pentru a primi si altceva in afara de bani: admiratie, fidelitate, recunoastere? Oamenii de afaceri bogati isi cumpara recunoasterea si statutul prin donatii, biserici, case, masini si amante. Oamenii de afaceri de succes le tranzactioneaza abil prin influenta si inductie, castigand relevanta si autoritate. Oamenii de afaceri creativi au sansa sa le primeasca pur si simplu, pentru ca au indraznit sa fie generosi inca de la inceput.

Pentru biblioteca:
o carte care defineste frumos si precis puterea generozitatii in business – Guy Kawasaki – Enchantment: The Art of Changing Hearts, Minds, and Actions.

Pentru pauza de masa: un speech TED despre puterea cooperarii si generozitatii sustinut de catre Clay Shirky


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.