10 trenduri ale consumatorului: de la antropomorfizarea brandurilor la informatia ca arma

Totul integrat si la purtator
Notiunea de telefon mobil a evoluat catre smartphone iar acum se indreapta catre ceva ce s-ar putea numi digital companion. Adica un fragment de tehnologie aflat in permanenta in zona personala a consumatorului si care este simultan un instrument de comunicare si socializare, dar si un instrument de fiecare zi. Ceea ce duce catre acest punct nu este exclusiv inovatia tehnologica, cat mai degraba inovatia comportamentala antrenata de creativitatea oamenilor de digital. Fiecare zi ii descopera consumatorului noi lucruri care se pot face pe terminalul mobil, de la lucruri strict de amuzament pana la lucruri strict utilitare.

Antropomorfizarea brandurilor

Ca brandurile patrund in comunitati si adopta printre altele si o forma de comunicare bidirectionala nu mai este de mult o noutate. Iar pentru acei advertiseri care inca nu au aflat acest lucru, aceasta inductie sociala a brandului se transforma intr-o antropomorfizare. Meciul rational versus emotional din punct de vedere al beneficiilor isi gaseste rezolvarea in constructia unui halou uman in jurul brandurilor. Astfel, ele devin persoane si personaje, avand o relatie mult mai complexa decat oferta de beneficii si costul platit de consumator pentru a le achizitiona prin consumul de brand.

Facilul este noua moneda

Nu, nu este vorba de lene. Consumatorul actual nu este nici pe departe mai lenes, ci doar mult mai bombardat de mesaje de brand pe fundalul propriei preocupari spre a-si optimiza deciziile, maximiza beneficiile si rationaliza resursele. Astfel, facilul si convenienta functioneaza ca un shortcut decizional care transforma un algoritm de decizie complex intr-unul simplu, bazat pe usurinta consumatorului de a obtine ce vrea. Castigul este dublu: nu numai ca obtine, asa cum am spus, ceea ce vrea, dar mai castiga si timp (si poate si bani sau economiseste efort) pentru alte componente mai putin facile ale vietii cotidiene.

Intre targetare si invadarea intimitatii

Fiecare brand isi doreste sa fie cat mai aproape de consumator si sa mentina relatia cat mai activa si mai stransa. Cum e si normal, exista si un punct de care nu trebuie sa se treaca, iar dincolo de acest punct se afla invazia intimitatii. Identificarea acestei limite presupune explorarea unei dimensiuni oarecum ignorate a psihologiei consumatorului, si anume disponibilitatea psihologica si felul in care acesta isi defineste spatiul personal si spatiul intim, in functie de moment si context. Altfel, invadarea intimitatii este unul din lucrurile care se pedepsesc cel mai drastic.

Distributia ca instrument de teasing

Rapiditatea diseminarii informatiei face ca vestile despre produse sau servicii noi sa circule aproape instant in toate zonele globului. Astfel de vesti creeaza un sentiment de expectativa care, cumulate cu un control destept al distributiei, functioneaza ca si teasing pentru cei care vor sa achizitioneze brandul respectiv. Astfel creste dezirabilitatea pentru brand si se asigura o masa critica de consumatori inca de la lansare.

Umanizarea inteligentei artificiale
Realizari ca integrarea de structuri cognitive si emotionale in masini inteligente sau stocarea informatiei pe suport biologic, folosind aminoacizi ca si elementelor de codare nu mai sunt realitati atat de indepartate. Insa umanizarea inteligentei artificiale ridica multiple intrebari si poate fi un factor de influentare a raporturilor umane, rezultand intr-o societate cu noi tipare de consum si noi nevoi ce trebuie satisfacute de catre branduri.

De la profit la scop
Faptul ca in spatele oricarui brand se afla o entitate economica care are ca misiune obtinerea profitului este ceva cunoscut si acceptat la nivel general. Insa, dincolo de acest lucru, apare nevoia ca aceste companii sa demostreze ca dincolo de profit au si o misiune, un scop. Un scop care sa fie relevant pentru consumator, care sa plaseze compania si brandul intr-un loc bine stabilit din viata consumatorului si care sa fie liantul pentru o relatie stabila si de lunga durata.

Informatia ca arma
Informatia este cu atat mai puternica si va continua pe un trend ascendent atata timp cat si viteza ei de diseminare va creste iar posibilitatile de livrare vor continua sa se diversifice. In acest context, informatia devine o moneda de schimb atat in relatiile interumane cat si in relatiile dintre consumatori si brand, cu o putere de influenta in continua crestere si cu potential distructiv major daca este folosita in acest sens segativ.

Noua clasa medie
Cu cat pretul anumitor resurse si branduri devine mai accesibil, ca raspuns la recesiune, cu atat clasa medie se extinde si se transforma. Noua clasa medie este mult mai versatila din punct de vedere al brandurilor consumate, cu multiple ramificatii in zona brandurilor adresate traditional claselor sociale mai bogate si cu comportamente de economisire in zona brandurilor de uz frecvent care ii duce catre brandurile economy sau marcile proprii ale retailerilor. Mai mult, pentru aceasta noua clasa, bugetul familiei este privit ca un buget de companie iar administrarea lui este mai complexa si mai business oriented. Astfel, noul consumator din clasa medie este un mic om de afaceri, familia sa fiind compania iar deciziile luandu-se in scopul atingerii unor obiective foarte clare in ceea ce priveste bugetul.

Generatia supraexpusa si invatarea

Cu fiecare generatie tanara aparuta in ultimii ani volumul de informatii la care indivizii sunt expusi este din ce in ce mai mare si mai fragmentat. O astfel de situatie creeaza nevoia unui nou sistem de invatare, axat mai degraba pe cultivarea abilitatilor specifice modalitati de a gestiona, evalua si valoriza informatia decat pe acumularea unei informatii, in permanenta schimbare si oricand disponibila.

Ca factor general, trendurile acestui an si ale anilor ce vor urma sunt bazate pe necesitatea individului de a gestiona volume si contradictii. Realitatea inconjuratoare se modifica si se imbogateste intr-un ritm exponential iar raspunsurile oamenilor la forme din ce in ce mai variate si mai multe de realitati sunt adeseori contradictorii. Nevoia de comunicare se bate cu frica de contact, frica de alienare sociala se bate cu nevoia de intimitate, nevoia de apartenenta se bate cu nevoia de a avea o identitate diferita fata de restul de peste 7 miliarde de alti oameni, si asa mai departe. In tot acest joc, individul uman se adapteaza, modificand definitia de consumator si, implicit modul, in care consuma branduri.


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.