La vremuri economice noi, tot ei! Cateva observatii despre ASF, un mamut creat prin numiri politice

Suntem martorii unei aparente schimbari la fata a supravegherii sectorului financiar. Cu o intarziere de o luna fata de termenul stabilit initial - nicio supriza, ne-am obisnuit ca guvernele sa procrastineze fix asa cum au prostul obicei sa cheltuie mai mult decat incaseaza – Camera Deputatilor si Senatul se reunesc astazi in sedinta comuna pentru a vota membrii Autoritatii pentru Supraveghere Financiara (ASF), institutie care va avea rolul nu doar de supraveghere a trei piete financiare, ci “va elabora cu mediul de afaceri strategii de intarire si crestere a pietelor de asigurari, pensii si piata de capital, aflate inca in curs de dezvoltare si consolidare in Romania.” Intrucat subiectul ASF este de interes in toate zonele comunitatii financiare si pentru ca anticipez foarte putine argumente bazate pe logica economica sanatoasa care sa atace acest proiect, va propun patru observatii economice simple. In coltul opus, piata ideilor este plina peste masura cu ambasadori aparent neutri care afirma ca reglementarea pietelor financiare este necesara in raport cu "lectia amara" pe care a dat-o criza principiului ca pietele se reglementeaz singure, de parca acestea au fost lasate vreodata fara control guvernamental.

1. Iluzia ca un supraveghetor mai mare este eficace. Un mamut de stat care reglementeaza piete private nu poate fi mai eficient decat o asociatie de talie mai mica care si-a demonstrat esecul. De la investitorul de retail documentat care a devenit peste noapte reticent pana la pensionarul cu banii tinuti la saltea care se informeaza doar de la postul public de radio, intreaga opinie publica descoperea in octombrie anul trecut cum institutiile etatiste de reglementare (in cazul de fata, CNVM, comisia care supravegheaza piata de capital romaneasca) sunt incapabile sa protejeze interesele investitorilor, asa cum o poate face doar piata libera. Putini mai discuta acum, la sase luni de la acest moment, o realitate evidenta in piata fiananciara romaneasca: upercutul primit la nivel de imagine prin intermediul “Cazului Sima” a facut groggy stalpul oricarei economii sanatoase - piata de capital. CNVM - o institutie construita exclusiv prin numiri politice - a inchis ochii atunci cand un broker respins de comunitatea pietei de capital a preluat conducerea Bursei de la Sibiu, iar acum ASF, o alta entitate creata prin desemnari politice, dar mult mai mare, isi doreste sa reglementeze mai multe piete financiare. Am scris in dese randuri la vremea respectiva: cea mai periculoasa amenintare este ca odata incheiata povestea fugii lui Cristian Sima, piata de capital romaneasca sa fie guvernata de o reglementare si mai perversa. Iar acest lucru tocmai ce se intampla, din nenorocire: chiar Daniel Daianu, procurorul care ataca statornic principiile liberalismului economic si, paradoxal, unul dintre pagubitii lui Cristian Sima, a militat pentru o legiferare mai constrangatoare. Profesorul Daniel Daianu a spus raspicat in dese randuri: “Trebuie sa existe o reglementare mai severa a pietelor financiare”. Un raspuns nostim din partea unei victime a sistemului etatist ce permite unui individ sa fie in acelasi timp jucator pe piata de capital si presedinte de bursa. Sa fiu bine inteles: in mod indirect, toata povestea cu iz politic a lui Cristian Sima a fost posibila si prin orbirea deliberata a institutiilor de reglementare, care au garantat corectitudinea, specializarea si siguranta acestuia. Iar aceste institutii isi unesc fortele pentru o reglementare si mai puternica prin crearea ASF.

2. Obiceiul prost al numirilor politice. Wall-Street.ro a lansat in decembrie anul trecut, cand a luat nastere ideea ASF, o petitie prin care propuneam oprirea numirilor politice si selectarea specialistilor la sefia acestei autoritati. Spre regretul celor care inca mai spera in principii economice sanatoase, am ratat din nou o “fereastra de oportunitate” pentru a profesionaliza si restructura in mod eficient autoritatile de supraveghere. De la presedintele Traian Basescu, care a promulgat legea privind infiintarea ASF, pana la Crin Antonescu, care se desparte "cu durere in suflet", dupa foarte multi ani, de parlamentarul Dan Radu Rusanu, cel care preia sefia Autoritatii pentru Supraveghere Financiara, politicienii s-au inghesuit sa-si imparta functiile si au respins din start ideea unui proces competitiv si transparent, prin care sa-si poata depune oricine candidatura, inclusiv straini.

3. Populismul si lipsa calcului economic. Populismul politic ii cuprinde si pe viitorii capi ai Autoritatii pentru Supraveghere, iar declaratia lui Daniel Daianu este graitoare in acest sens: "Pot sa fac un angajament in fata dumneavoastra, si anume, ca nu voi accepta ca nivelul veniturilor din ASF sa depaseasca pe cele din Banca Nationala, si in ceea ce ma priveste accept sa mi se diminueze salariul care va fi stabilit cu 20%, pe care ii voi da unor scoli”. Avem aici, aparent fara semnificatie, doua probleme de calcul economic: i.) cum a ajuns domnul Daniel Daianu la procentul de 20% care va fi destinat unor donatii? De ce 20% si nu 45%? Apoi, care sunt criteriile in functie de care Banca Nationala a fost aleasa drept reper pentru lefurile membrilor ASF? Pentru comparatie, metodologia de mai sus, lipsita de orice fel de calcul economic, seamana cu o situatie de negasit in mediul privat in care salariile din compania X sunt stabilite de management in functie de cum sunt platiti salariatii din firma rivala Y, fara a lua in calcul performantele celor doua organizatii si alocarea rationala a resurselor in conditiile diviziunii sociale a muncii. Este evident cum ASF se naste inca de la inceput pe principiile unei societati lipsite de calcul monetar – cu alte cuvinte, o organizatie socialista, fara un sistem economic.

4. Eternul argument nesanatos: “Asa vrea FMI!”. Printr-o manipulare banala, absolut toti guvernantii din ultimii ani ne motiveaza deciziile etatiste si politicile publice prin presiunile si solicitarile FMI. "In scrisoarea de intentie cu FMI s-a cerut unirea celor trei entitati (CSA, CNVM, CSSPP) intr-una.” De aceea, spune Dan Rusanu, “scrisoarea de intentie care va pleca pentru board-ul FMI din iunie, acesta trebuie s fie unul din punctele care trebuie bifate, adica infiintarea ASF". Este, in opinia mea, cat se poate de hilar sa justificam actiunile economice prin existenta banala a unei institutii creata de state care a incercat de nenumarate ori sa isi reformeze activitatea, sa isi gaseasca un nou drum in economia globala, fara a reusi sa faca mare lucru in acest sens.

Cele patru concluzii de mai sus nu-mi semnaleaza niciun soi de schimbare la nivelul institutiilor de supraveghere. Din contra, nu vad semne de intelegere a principiilor si a semnificatiilor sanatoase ale capitalismului. Fenomentul este simplu: la vemuri noi, tot ei, birocratii desemnati in functii sus-puse prin numiri politice!

Care sunt asteptarile voastre de la Autoritatea pentru Supraveghere Financiara, ca investitori, clienti sau angajati in sectorul financiar? Ati sperat vreo cilpa la eliminarea numirilor politice la conducerea ASF? Credeti ca ar fi benefic un proces competitiv pentru desemnarea conducerii ASF?


Setari Cookie-uri