Mandat, management al ASF sau mandatul managementului ASF?

Actul normativ prevede infiintarea unei noi autoritati la nivel national, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), care va prelua prerogativele conferite de lege autoritatilor de supraveghere existente in domeniul pietei de capital, al asigurarilor si al pensii private, respectiv Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Conform legii, Consiliile celor trei autoritati precum si Consiliul noului A.S.F. sunt indreptatite sa-si organizeze singure munca, ele nu sunt supravegheate, indrumate si controlate zilnic de “proprietar“ intr-un sistem de subordonare ierarhica, proprie contractului de munca individual deoarece mandatul dat de Parlamentul Romaniei nu priveste acte sau fapte de comert, care presupun o interpunere in circulatia bunurilor, in scopul obtinerii de profit, chiar daca celelalte parti sunt comerciante in sensul legilor comerciale.

Asa au procedat consiliile celor 3 autoritati si contractele de munca incheiate de acestia au prevazut plati compensatorii in cazul incetarii contractului de munca dar, aceste plati compensatorii nu pot fi acordate in cazul incetarii contractului de mandat, cum s-a si intamplat.

Nu cunosc continutul acestor contracte de munca insa, ca sa poata fi acordate aceste plati compensatorii este necesara indeplinirea anumitor conditii printre care, banuiesc, se afla si incetarea contractului de munca din diverse motive. Care motive ? Unul dintre motive nu poate fi decat, banuiesc: „in cazul desfiintarii si reorganizarii celor 3 autoritati sub umbrela unei singure autoritati, ASF”.

Daca exista o asemenea clauza, ridica un mare semn de intrebare. Ramane de vazut actele aditionale facute la contractul de munca si, mai ales, data la care au fost facute aceste acte aditionale intrucat, aceasta clauza a fost introdusa, banuiesc, dupa aflarea vestilor ca urmeaza sa fie desfiintate cele 3 autoritati si sa fie reunite sub umbrela unei singure autoritati.

In aceasta situatie a incetat contractul de mandat dat de Parlament membrilor consiliilor, ca urmare a incetarii contractului de mandat a incetat si contractul de munca de unde rezulta ca, platile compensatorii nu au baza legala pentru a fi acordate, numai daca s-a prevazut ca acestea se acorda si-n situatia desfiintarii autoritatii ceea ce ridica un mare semn de intrebare si care este o clauza abuziva si nelegala.

Incetarea contractului de mandat nu a fost una discretionara (ad nutum) ci a fost ca urmare a unei reorganizari a celor 3 autoritati. Chiar si daca ar fi fost o revocare discretionara, dupa cum voi arata, mandatarul nu are decat sa se supuna si, eventual sa solicite daune-interese dar pentru cu totul alte motive.
Membrii consiliului nu au un contract de munca, asa cum voi arata mai jos, ci, un contract de drept civil (n.n.) obiectul contractului de mandat nefiind prestarea propriu-zisa a muncii de catre manager prin obtinerea unor rezultate, atingerea unor anumiti parametrii de eficienta economico-financiara intr-o perioada de timp.

Prin mandatul acordat acestor membrii consiliilor li se acorda totala libertate de initiativa in conducerea autoritatilor respective si aceasta implica si o anumita asociere a Consiliului la risc, interesul Parlamentului identificandu-se cu cele ale acestor consilii, pentru ca initiativa si riscul nu se pot manifesta decit intr-un asemenea climat, de identificare a intereselor Parlamentului si ale celor trei comisii, respectiv al ASF-ului.

De unde rezulta ca, mandantii - Parlamentul, Guvernul, ...-, ar trebui sa supravegheze mai atent si la timp actele pe care le fac mandatarii acestuia, in cazul de fata membrii consiliilor celor 3 comisii, respectiv al noi autoritati, ASF.

In acest sens, se impune un studiu comparat intre legile care au reglementat, si reglementeaza inca(n.n), functionarea celor trei autoritati cu atributii si functii aproape identice, dar care, reglementeaza totusi domenii distincte si Ordonanta de urgenta privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara.

In baza acestor acte normative, in perioada mandatului, membrii Consiliului celor trei autoritati raspund pentru autoritatea lor in mod solidar, cu exceptia situatiei in care au votat impotriva unei hotarari si au consemnat opinia separata in procesul-verbal, regula care se mentine si in prevederile ordonantei de urgenta privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara.

Aceasta regula este in concordanta si cu prevederile generale ale Legii nr. 31 /1990 privind raspunderea membrilor consiliilor de administratie ale societatilor comerciale (art. 137 si urm. Din L 31/1990 modificata si completata).

Numirea si inlocuirea membrilor Consiliului celor trei autoritati se face exclusiv de Parlament in sedinta comuna a celor 2 camere ale Parlamentului,prevedere care se mentine prin ordonanta de urgenta privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara.)

Primii membrii ai Consiliului acestor autoritati care urmeaza a fi unificate au fost numiti – mandatati – pentru mandate diferite, astfel incat in fiecare an sa expire mandatul unuia dintre ei fapt care nu se va intampla acum intrucat vor fi alesi cei 15 membri o data cu infiintarea acestei autoritati. Membrii acestor Consilii sunt “reeligibili” – pot fi renumiti pe inca o perioada determinata stabilita de lege potrivit functiei prevedere care se pastreaza. nn – legea nu prevede.

Parlamentul Romaniei, potrivit Constitutiei exercita functia de alegere, formare, avizare formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale. Aceasta functie complexa exprima o anumita preeminenta a Parlamentului fata de alte Puteri Publice, un anumit drept in legatura cu institutionalizarea celorlalte autoritati statale .

In baza acestei functii complexe, raportindu-ne la legile de functionare si organizare a acestor autoritati, astfel cum au fost modificate si completate, putem spune ca in situatiile in care Parlamentul Romaniei numeste – mandateaza – anumite persoane fizice si, care la rindul lor trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru a putea fi numiti – mandatati – ne aflam in fata unei duble conventii: intre Parlament care exercita imputernicirile sale de conducere statala care-i sunt delegate de popor si in baza carora poate decide in problemele cele mai importante care incorporeaza vointa sociala, unita cu acceptarea de membrii mandatati a functiei (imputernicirii) incredintate si care are natura mandatului comercial, acordul de vointa, consimtamintul deci, realizandu-se intre Parlament si membrii mandatati; intre Parlament si membrii Consiliului C.S.A., C.S.S.P.P si C.N.V.M. si respectiv intre Parlament si membrii Consiliului noii Autoritati (mandatul).

In esenta, contractul de administrare este un contract de management.

Cuvintul “management” deriva din latinescul manus (mina) si in expresie literara inseamna “manevrare“ , “pilotare“ si din acest termen s-a format in italiana “mannegio“ si in engleza “to manage” care inseamna “a conduce, a administra, a tine in mina, a conduce eficient”.

In doctrina s-a afirmat ca “managementul este o resursa a dezvoltarii“ si ca “economia moderna recunoaste managementul ca pe o adevarata profesie si pe manager ca pe un profesionist in activitatea de conducere a unui agent economic“ . Sunt situatii in care proprietarul este si manager.

Contractul de management este un contract de mandat comercial, dar el presupune si o serie de prestatii specifice ale managerului in favoarea societatii – in cazul de fata, al autoritatilor administrative autonome de specialitate cu personalitate juridica sau al noii autoritati.

Managerul se obliga la un fapt al sau (pozitiv), la o prestatie care consta in indeplinirea activitatii manageriale pentru o anumita perioada de timp stabilita prin lege (5 ani) in scopul obtinerii unei anumite eficiente economico-financiare. Mandatul comercial este, insa, un fapt de comert, in esenta, chiar daca mandatarul este necomerciant, pentru ca mandatul este un act juridic conex, accesoriu comertului mandatului.

Ca atare, mandatul si, in special, puterea de reprezentare sunt separate de atributiile de directiune si de gestiune, care sunt considerate o locatio operarum (loc de munca). Este logica si utila o astfel de distinctie care a fost utilizata si in dreptul nostru in legile de organizare si functionare a celor trei autoritati si prin care s-a introdus, conceptul de business-judgement rule cu privire la raspunderea membrilor Consiliului C.S.A., C.S.S.P.P si C.N.V.M. si care ar trebui introdusa in mod expres si clar in viitoarea legislatie.

Acest principiu, reprezinta o protectie acordata administratorilor care sunt exonerati de raspundere pentru tranzactii daunatoare sau neprofitabile desi ele au fost aprobate cu buna-credinta si diligenta si, in exercitarea atributiilor.

Legile de organizare si functionare a acestor trei autoritati acorda aceeasi protectie membrilor Consiliului si personalului acestora care au actionat cu buna-credinta si diligenta in exercitarea atributiilor de supraveghere protectie, care se acorda si in ordonanta de urgenta privind infiintarea ASF-ului.

Astfel, se poate considera indubitabil ca legiuitorul, prin modificarile aduse la aceste legi a avut in vedere ca mandatarea membrilor acestor Consilii si a membrilor Consiliu noii autoritati - pe o perioada determinata si-n conditiile stabilite de lege – nu este un contract de munca ci, un contract de drept civil (n.n.) obiectul contractului de mandat nefiind prestarea propriu-zisa a muncii de catre manager ci, obtinerea unor rezultate, atingerea unor anumiti parametrii de eficienta economico-financiara intr-o perioada de timp.

Prin legile de organizare si functionare a acestor comisii s-au introdus anumite clauze specifice contractului de management, membrilor acestor consilii, clauze mentinute si prin ordonanta de urgenta de infiintare a ASF: patrimoniul incredintat spre gestiune cu toate lementele de conturare ale acestuia; controlul activitatii Comisiilor; obiectivele si criteriile de performanta care le stabileste prin puterea conferita de lege in a emite norme, in baza legii; indicatorii de referinta; drepturile consiliilor (Consiliului ASF), in cadrul autonomiei organizatorice si functionale ale acestora (valorificarea potentialului material si uman al comisiilor, respectiv al ASF, aplicare in practica a strategiei concepute pentru a da eficienta activitatii acestor comisii, respectiv al ASF); garantiile de buna executare; clauze de fidelitate si confidentialitate, etc..

Pe de alta parte, incetarea contractului de mandat se aseamana cu revocarea mandatului si renuntarea la mandat, fara insa ca sferele acestor notiuni sa se suprapuna perfect.

Mandatul este revocabil oricand, chiar si cand revocarea ar avea caracter “abuziv”, pentru ca mandatul are la baza increderea pe care o acorda mandantul mandatarului.

Mandatul fiind un contract intuitu personae, din moment ce increderea in mandatar a disparut, mandantul (Parlamentul) are facultatea sa-l inlocuiasca, increderea neputand fi impusa. Vezi cazul Presedintelui Buzoianu.

Astfel, raporturile juridice intre Parlament si Consiliu sunt, in primul rand, raporturi de mandat si nu de reprezentare legala, raportul de reprezentare fiind, in realitate, un raport accesoriu raportului de mandat.

Raportul de administrare, atunci cand este dublat si de un raport de reprezentare, are continutul unui mandat.

1. Numirea si inlocuirea din functie a membrilor consiliilor. Membrii acestor consilii sunt numiti de Parlament masura pastrata si in ordonanta de urgenta pentru infiintarea ASF. Pentru o solutie jurisprudentiala inseamna ca numirea sau inlocuirea membrilor acestor consilii este de competenta exclusiva a Parlamentului.

De aici, rezulta ca, daca o instanta judecatoreasca ar da o hotarare judecatoreasca de inlocuire a unui membru al consiliului, ar insemna ca se substituie vointei celor doua camere ale Parlamentului, si prin aceasta substituire hotararea respectiva ar deveni nula de drept si ca atare nu va putea produce efecte juridice, iar membrii Consiliului mentinuti prin aceasta hotarare in functie nu vor putea invoca aceasta hotarare pentru a paraliza o decizie ulterioara a celor doua camere ale Parlamentului.

Legile permit ca, in cazul vacantei functiei de Presedinte, reprezentarea sa se faca de catre vice-presedintele Consiliului, iar in situatia vacantei si a vice-presedintelui atunci reprezentarea se va face de unul dintre membrii consiliului, de regula decanul de varsta.

Aceasta dispozitie legala se mentine si in ordonanta de urgenta pentru infiintarea ASF cu mentiunea ca in caz de indisponibilitate si a vice-presedintelui desemnat de presedinte atunci atributiile sunt preluate si exercitate de Consiliu in intregul lui: „Art.13 - (1) Presedintele este reprezentantul de drept al A.S.F., ca autoritate administrativa autonoma, ca persoana juridica de drept public si in raporturi de drept comun. (2) In cazul imposibilitatii temporare de exercitare a prerogativelor presedintelui, reprezentarea A.S.F. revine unuia dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte sau, in caz de indisponibilitate a acestuia, de Consiliu.

2. Functia de Presedinte, Vice-Presedinte si de membru al Consiliului este esentialmente temporara. Intrucat aceasta functie se exercita dupa regulile contractului de mandat inseamna ca, in principiu, functia de administrator inceteaza pentru aceleasi cauze pentru care inceteaza si un contract de mandat. Ca si contractul de mandat, functia de membru al Consiliului are un caracter intuitu personae si acest caracter explica revocabilitatea ad nutum a mandatului si, implicit a functiei de membru al Consiliului. Ca si numirea in functie, si incetarea functiei de membru al Consiliului este supusa pentru a putea produce efecte depline, unor formalitati de publicitate.

Renuntarea membrilor la functia incredintata si, care nu se confunda cu demisia (demisia este un act de drept al muncii, iar membrii consiliului nu sunt salariati ai acestor comisii ci, sunt renumerati de aceste comisii) este o ilustrare a dublului caracter intuitu personae al mandatului. Revocabilitatea mandatului, implicit a functiei de membru, este de esenta mandatului.

Revocabilitatea discretionara a functiei de membru este un principiu care sufera putine exceptii.

Acest principiu este atat de puternic incat, chiar daca revocarea ar fi abuziva, membrul revocat nu ar avea dreptul la reintegrarea in functie, ci doar la daune-interese din partea acestor comisii pentru prejudiciul cauzat prin revocarea intempestiva sau facuta fara justa cauza, prejudiciu ce ar putea consta in imaginea negativa creata membrilor acestor consilii.

Revocarea este de competanta exclusiva a Parlamentului.

Totodata, in situatia unei actiuni in raspundere, intentata contra membrilor Consiliului o instanta nu poate dispune suspendarea din functie, pe intreaga perioada de derulare a perioadei de solutionare a actiunii in raspundere, cu toate ca membrii Consiliului exercita acte si fapte de comert cu “titlu de profesiune”. Solutia se justifica intrucat membrii acestor consilii nu exercita aceste acte si fapte de comert in nume propriu si pe risc economic propriu, ci in numele si pe seama acestora.

3. Capacitatea deplina de exercitiu a persoanei ce urmeaza sa exercite functia de membru al Consiliului este o conditie esentiala ceruta de lege.
Membrii Consiliului in baza mandatului exercitand atributele dreptului de proprietate sociala, in derulare a activitatii celor trei comisii si in viitor a ASF-ului, savarsesc atat acte de administrare si de conservare a patrimoniului social, cat si acte de dispozitie cu privire la acesta.

4. Onorabilitatea membrilor Consiliului

Onorabilitatea membrilor acestor consilii este, de asemenea, o conditie expresa pusa de lege si care are incidenta generala, referitor la orice tip de de societati sau alte autoritati sau persoane juridice civile, dispozitie mentinuta si in ordonanta de urgenta. In legatura cu onorabilitatea se impun cateva precizari: desi nu rezulta expres din textele legale, interdictia sau dupa caz decaderea nu se poate aplica decat in cazul in care persoana fizica respectiva a fost condamnata definitiv si irevocabil pentru savarsirea de infractiuni. O alta interpretare ar duce la incalcarea unui alt principiu fundamental al procesului penal, si anume acela al prezumtiei de nevinovatie; Interdictia sau decaderea nu poate fi extinsa la toate infractiunile. De lege ferenda, se impune a fi limitata, fiind vorba de o limitare a capacitatii de folosinta si de exercitiu care nu poate fi extinsa prin analogie. Prezenta ordonanta de urgenta nu prevede o asemenea limitare; Interdictia sau decaderea nu mai opereaza din momentul in care a intervenit reabilitarea (de drept sau judecatoreasca), pentru ca reabilitarea stinge orice consecinta a infractiunii. Experienta profesionala.

Legile de organizare si functionare a celor trei autoritati solicita, ca o conditie esentiala, si anumite conditii de experienta in functie de tipul de activitate derulata de Comisia respectiva si de profesionalism, dispozitie mentinuta si in ordonanta de urgenta. Din interpretarea legilor de organizare si functionare a celor 3 Comisii si din ordonanta de urgent pentru infiintarea ASF, rezulta ca: a) Consiliul are puteri depline (inclusiv pe aceea de reprezentare) in realizarea activitatii si este desemnat de Parlament (in sedinta comuna a celor 2 Camere) b) Consiliul. Membrii Consiliului nu pot lucra separat, ci vor lua decizii colective, rezultat al deliberarilor in sedintele ce au loc. Functia de “administrator” al Consiliului nu apartine membrilor Consiliului luati separat, ci, Consiliului ca organism colectiv. Consiliul este prezidat de catre presedinte. c) Consiliul de administratie si comitetul de directie. Consiliul de administratie poate delega o parte dintre atributiile sale unui comitet de directie, care este un organism mai operativ, putand rezolva probleme de gestiune curenta ale Comisiei.

Aici sunt de facut cateva precizari.

Astfel, in ordonanta de urgenta pentru infiintarea ASF se prevede un numar de 3 vice-presedinti, probabil, apreciez ca va fi cate un vice-presedinte pentru fiecare comisie. Consiliul A.S.F si directorii executivi: directorii executivi sunt angajati ai Consiliului A.S.F., carora Consiliul le-a incredintat sarcini de conducere si executie pe diferite compartimente specializate; consiliul de administratie are, practic, pozitia unui consiliu de supraveghere si control al membrilor comitetului de directie sau al directorilor executivi.

Desi sunt salariati ai Comisiei(in viitor ai ASF), directorii executivi au aceeasi raspundere civila si nu materiala, ca si administratorii. Astfel, fata de cele aratate si din interpretarea textului de lege, membrii Coniliului A.S.F. in perioada mandatului raspund pentru activitatea lor in mod solidar, cu exceptia cazului in care au votat impotriva unei hotarari si au consemnat opinia separata in procesul-verbal.

Aceasta regula este in concordanta cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind raspunderea membrilor consiliilor de administratie ale societatilor comerciale si, de lege ferenda, s-ar impune modificarea legii in sensul extinderii autonomiei A.S.F. ca si persoana juridica civila si limitarea raspunderii membrilor Consiliului la raspunderea membrilor consiliilor de administratie ale oricarei societati comerciale.

Aceasta modificare si prevedere expresa ar duce la o mai larga autonomie a A.S.F. in desfasurarea activitatii si o fluidizare a acesteia, precum si o limitare a actelor de control care sa fie limitate strict la ordonatorul de credite si la formarea si utilizarea Fondurilor de garantare si de protejare. Aceasta autonomie rezulta din interpretarea textelor legii, insa ar fi necesara o prevedere expresa in acest sens, in conditiile in care legiuitorul acorda o protectie membrilor consiliului si personalului A.S.F, care au actionat cu buna - credinta si diligenta in exercitarea atributiilor lor de supraveghere.


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.