Predictibilitatea - punctul forte care influenteaza deciziile de investitii. Cat valoreaza ea in Romania?

Romania are nevoie de un cadru legislativ predictibil. Iata o afirmatie devenita laitmotiv al observatiilor pe care le fac reprezentantii investitorilor straini prezenti pe piata locala. La nivel declarativ, Guvernul Romaniei pare sa-si asume serios responsabilitatea care ii revine in a construi un mediu intern predictibil. Chiar la inceputul madatului sau, cu ocazia primei discutii cu FMI, prim ministrul Victor Ponta a afirmat ca doreste sa faca tot posibilul pentru a mentine stabilitatea si predictibilitatea in Romania. Recent, in declaratiile pe care le-a facut cu ocazia vizitei sale in Germania, a reluat acest mesaj, cu referire clara la sistemul fiscal.

Cu toate acestea, reprezentantii investitorilor cheie continua sa atraga atentia Romaniei ca lucrurile sunt departe de ceea ce arata intentiile anuntate de premier. Directorul general Opel Romania, de exemplu, a declarat de curand, intr-o conferinta, ca jucatorii din industria auto cer autoritatilor predictibilitate si politici unitare. „Predictibilitate crescuta a mediului de afaceri” este expresia folosita de fostul presedinte FIC (Consiliul Investitorilor Straini), Steven van Groningen, intr-un interviu publicat la sfarsitul lui 2012, despre asteptarile sale de la noul guvern. Chiar si la intalnirile pe care prim ministrul le-a avut in luna iunie in Germania, reprezentantii comunitatii de afaceri din aceasta tara au tinut sa avertizeze asupra aceluiasi lucru: in Romania se simte lipsa unui cadru legislativ predictibil.

Pentru relatiile economice, increderea in sistemul fiscal este un punct nevralgic asupra caruia investitorii din Romania au atras atentia fiecarui guvern din ultimii 15-20 de ani. Acum, intr-un moment in care pietele sunt marcate la nivel global de incertitudine si volatilitate, a investi efort si vointa pentru un mediu predictibil a devenit aproape o problema de supravietuire economica. Studiile realizate in prezent la nivel mondial scot in evidenta ca unul dintre cei mai importanti factori care influenteaza deciziile de investitii este, la ora actuala, predictibilitatea. In contextul tulbure in care se gasesc toate tarile, Romania ar putea marca puncte importante si si-ar crea un avantaj puternic daca ar reusi pur si simplu sa fie consecventa si coerenta in fiecare moment, de la declaratiile publice pana la masurile luate de factorii de decizie.

Evenimentele recente din spatiul deciziilor guvernamentale indica insa altceva: Romania intarzie sa demonstreze fermitate in directia crearii unui mediu convingator pentru capitalul strain. Este suficient sa analizam cateva exemple. Primul este cel al mult discutatei ordonante privind taxarea cu 85% a veniturilor compensatorii pentru membrii fostelor comisii din care s-a format Autoritatea de Supraveghere Fiscala. Prim-ministrul Victor Ponta a semnat ordonanta, prin care este modificat Codul Fiscal, iar imediat dupa adoptare a venit sa corecteze public sensul noilor reglementari, in interviuri.

Un alt exemplu vine din sectorul energiei regenerabile, considerat o industrie a viitorului. De ani de zile, problema certificatelor verzi este mutata dintr-o parte in alta fara sa existe o decizie clara care sa indice o optiune strategica certa. Ultima ordonanta de urgenta data de guvern vine, prin felul in care a fost adoptata si comunicata, sa accentueze aceeasi perceptie de instabilitate.

Ceea ce se intampla cu privatizarile strategice, faptul ca Romania dovedeste, de fiecare data, ca nu poate atrage mai multi ofertanti pentru companiile scoase la vanzare, are o explicatie simpla daca analizam mediul general plin de contradictii si schimbari in regim de urgenta. Experientele Oltchim si CFR Marfa sunt graitoare. Este de inteles de ce un investitor serios nu este dispus sa investeasca sume importante de bani in due diligence si studii de fezabilitate, atata vreme cat procesul nu este suficient de transparent si nu ofera, pana la urma, predictibilitate. Companiilor le este greu sa aiba incredere ca, intr-un astfel de context, oferta cea mai competitiva are sanse serioase sa castige o privatizare.

Romania s-a confruntat si continua sa se confrunte cu problema lipsei de predictibilitate. Efectele sunt evidente, usor de cuantificat. Este suficient sa ne uitam la evolutia investitiilor straine directe. In 2012, acest indicator a atins minimul ultimilor 10 ani. In primele 4 luni din 2013, a inregistrat din nou o scadere, cu 35% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Ce s-ar putea face pentru ca sansele de a atrage investitiile sa creasca? In primul rand, un efort pentru recuperarea stabilitatii cadrului legislativ. Evident, este nevoie de multa vointa de schimbare intr-o tara guvernata prin ordonante de urgenta de peste 20 de ani. O alta cale este insa greu de intrevazut. Stabilitatea si predictibilitatea mediului economic pot fi recuperate prin trecerea la un comportament de reglementare normal, pe care multe alte tari reusesc sa-l respecte. Pana la urma, nu exista niciun motiv serios evident pentru care sa nu se poata face aceasta trecere. Daca s-ar putea adopta, o ultima ordonanta de urgenta care sa impuna respectarea predictibilitatii actului de guvernare ar fi poate una din cele mai bune decizii.


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.