Vara trece, proiectele anti-libertate economica continua: 7 idei cu care ramanem in brate

Ar trebui sa fie lansat un premiu in favoarea celei mai relevante masuri economice din randul celor care incurajeaza antreprenorii, piata libera, initiativa si proprietatea privata. Daca incercam sa premiem o astfel de decizie luata sau anuntata vara care tocmai ce s-a incheiat weekendul trecut, probabil ca ar trebui sa laudam reducerea TVA la paine si produse de panificatie. Dar vom vedea mai jos ca, din pacate, statul nu este ciung si prin urmare nu avem mare lucru de retinut de pe urma verii anului 2013. Am identificat pana acum sapte parghii prin care statul a devenit mult mai puternic in economie, asta dupa ce in vara lui 2011 oamenii lui Emil Boc nu au reusit sa vanda pe bursa pachetul de 9,84% din actiunile Petrom, iar anul trecut am avut balci politic.

1. Stergerea de datorii la companii de stat

Vara a inceput cu o masura interventionista posibila doar la o companie de stat: guvernul a sters din nou datoriile unei companii, CFR Marfa, ca sa o "coafeze" inainte de privatizare. Pe langa argumentul economic care vizeaza discriminarea unei companii de stat in fata rivalilor privati (transportatori rutieri, navali, etc), bate la ochi stergerea datoriilor prin convertirea in actiuni chiar in timpul procesului de privatizare, o schimbare e regulilor pe parcursul jocului care a dezavantajat alti investitori strategici sau financiari.

O echilibrare “economico-financiara" a CFR Marfa in vederea cresterii atractivitatii la privatizare va ramane o interventie a statului in competitia de piata si, in plus, ma tem ca va fi urmata si de alte solutii similare: dupa CFR Marfa, e foarte posibil ca o alta companie sa fie facuta mai atractiva pentru investitori: Posta Romana.


2. Un nou acord cu FMI si Comisia Europeana

Lunile de vara ne-au adus o noua intelegere cu FMI si Comisia Europeana: autoritatile au agreat un acord preventiv pe doi ani care va totaliza patru miliarde euro, suma impartita egal de cele doua institutii financiare internationale. Raman consecvent ideii ca prezenta FMI intr-o tara ca Romania aduce temporar o stabilizare monetara in dauna echilibrului de pe piata libera si din mediul de afaceri.


3. Pseudo-privatizarea CFR Marfa

Probabil cel mai intens atac din vara la adresa proprietatii private a fost procesul de privatizare a CFR Marfa. Au trecut cinci luni de la publicarea anuntului de privatizare a companiei CFR Marfa, perioada in care am fost martorii unui esec politic pe linie care ne afunda si mai mult in socialism. Iar la ora la care public acest articol il asteptam pe castigatorul licitatiei de privatizare a CFR Marfa sa semneze contractul de vanzare. Daca acesta "nu da banii", cel mai probabil va fi numit un manager privat, iar licitatia va fi reluata. De ce am ajuns aici? Iata motivele invocate de guvernanti pentru tergiversarea privatizarii, un punct fundamental al reformelor economice. Dupa doua decenii in care a functionat clasicul si puerilul “nu ne vindem tara”, identificam zilele acestea urmatoarele pretexte, toate politice, fara niciun caracter economic.


4. Consolidarea supraveghetorilor in fotoliile ASF

Vara care tocmai s-a incheiat am fost martorii unei aparente schimbari la fata a supravegherii sectorului financiar: consolidarea ASF, un mamut de stat care reglementeaza piete private, o entitate care nu poate fi mai eficienta decat o asociatie de talie mai mica care si-a demonstrat esecul. Practic, am vazut filmul “La vremuri economice noi, tot ei!”, asa cum am enuntat in acest articol.


5. Accizele de vara

Asa cum scria economistul Frederic Bastiat, “statul nu este si nu poate fi ciung”. El are doua maini, una pentru a primi si una pentru a da, altfel spus, mana aspra si mana blanda. Activitatea celei de-a doua este in mod necesar subordonata activitatii celei dintai: pentru a balansa metoda populista de reducere a TVA la paine si produse de panificatie, guvernul a decis recuperarea banilor care se pierd la buget prin majorarea accizelor la alcoolul etilic, de la 750 euro pe hectolitru la 1.000 euro pe hl de alcool pur. Aceasta majorare va afecta puternic antreprenorii economici din piata alcoolului, care a scazut deja cu 20% in acest an. Tot ca joc de imagine, Guvernul a introdus accize pentru vehicule si motoare cu capacitate peste 100 cai putere cu care sunt dotate iahturile.


6. Salariul minim care “asediaza” tinerii

Salariul minim brut pe economie s-a majorat, din 1 iulie, de la 750 la 800 de lei, ceea ce pentru multi pare o veste buna pentru economie. Cresterea salariului minim duce la somaj, iar motivul pentru care tinerii vor suferi printre primii este acela ca ei “formeaza categoria celor mai putin experimentati, cu cele mai reduse competente si aptitudini si implicit cu cea mai mica performanta in activitatea economica.” Am explicat de ce aceasta majorare reprezinta o nationalizare a salariilor, care ar trebui sa fie dependente exclusiv de productivitatea muncii specifice a salariatului, iar aici veti vedea dovada care arata ca cresterea salariului minim a influentat deja somajul.


7. Schema minimis, etatism maxim.

Am fost martorii unei sufocari a initiativei private prin proiecte platite din bani publici chiar saptamana trecuta. Mai multi intreprinzatori care au incercat sa acceseze pagina a Ministerului Finantelor au reclamat ca sectiunea dedicata schemei de minimis in valoare maxima de 500 milioane lei s-a blocat dupa deschidere, iar la scurt timp procesul de selectie a fost declarat inchis. Stangaciile implementarii schemei de minimis ne-au dezvaluit cum statul prefera, in primul rand, criterii de selectie care nu sunt bazate pe performanta economica si, in al doilea rand, o constructie birocratica bazata pe supra-control. In acelasi timp, guvernul omite ca un capitalism autentic care incurajeaza intreprinzatorii se bazeaza pe reducerea impozitelor si pe simplificarea numarului de taxe.

Cu ce ramanem dupa inca o vara in care ne-am batut joc de economie? Eu voi tine minte iertarea de datorii la companii capusate de guvernanti, economia tot mai indatorata, simularea unei privatizari, institutiile gigant de control formate din sute specialisti de stat, accizele mai mari, nationalizarea salariilor si lipsa de logica economica intr-un proiect care ar fi trebuit sa ajute antreprenorii pe … banii contribuabililor. Sa vedem ce ne aduce toamna. Sunteti pregatiti?


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.