'Foarte' corect

Aud, din ce in ce mai des, la posturile noastre de televiziune, atunci cand sunt discutate probleme de importanta majora din domeniul social sau economic expresia “foarte corect”. Stricto sensu, aceasta exprimare este gresita, deoarece corect nu are grade de comparatie (dupa cum nici “recent” nu are).

Precum in logica binara, care accepta doar pe 0 si pe 1, tot asa si in evaluarea unui rezultat, intr-un context definit de ipoteze, axiome si valori acceptate ca puncte de plecare ale rationamentelor, demonstratiilor si evaluarilor finalitatilor, rezultatul poate fi fals sau adevarat. O persoana care respecta normele si principiile de morala este caracterizata ca fiind corecta. Incalcarea unui singur principiu aduce dupa sine apelativul de atitudine incorecta.

Corectitudinea nu poate fi negociata, dupa cum n-ar trebui sa fie nici valorile dupa care ne traim (sau, pentru a reflecta corect realitatea, “ar trebui” sa ne traim) viata. Incercati sa intrati pe Google cu search pe “foarte corect”. Eu am gasit 45 de titluri. De unde aceasta goana dupa supra-validari ale opiniilor (mai ales pe forumuri)? Explicatia cea mai plauzibila o reprezinta incertitudinile legate de propria persoana. Inconstient, cu acest “foarte” pe care il folosim cand trebuie si, mai ales, cand nu trebuie, ne camuflam lipsa de argumente in dialogurile noastre cu lumea si, in special, lipsa valorilor pe care ar trebui sa ne putem sprijini in verdictele si deciziile zilnice. Vrem sa ne facem auziti. Avem dreptul la pareri. Punand un ‘foarte” in fata adjectivelor cu care impachetam pozitiile noastre in pseudo-dialogul cu ceilalti, le refuzam acestora dreptul de a pune sub semnul intrebarii adevarurile pe care incercam sa le impunem.



Intr-o lume in care excesul caracterizeaza starea de normalitate, acel “epsilon” ce definea intervalele minimale ale bunului simt, ale politetii in lumea banala a parintilor si bunicilor nostri, s-a trasformat in puteri mari ale lui 10. Intervalele generate in acest fel devin spatii generoase ce lasa multa libertate de miscare acelor indivizi pentru care drepturile omului inseamna drepturi personale. Logic, in aceste spatii adevarul devine profund relativ, se nasc enclave de corectitudine generate de presiunile majoritatii, iar aceasta capata grade de comparatie ce evidentiaza flexibilitatea si instabilitatea nesanatoasa a reperelor morale.



Traim repede, traim FOARTE intens, dar nu vi se pare ca sufletul nostru traieste mai prost?

Ne pregatim pentru Craciun. Dincolo de goana dupa mancare si cadouri ar trebui sa tragem pe dreapta (daca gasim un loc de parcare) si sa trecem pe lista un cadou pentru sufletul nostru, o carte.

“Everything is vague to a degree you do not realize till you have tried to make it precise.” Bertrand Russel

Pentru ca impacarea cu noi este drumul cel mai sigur spre echilibru, va recomand doua carti de Tracy Chevalier aparute la POLIROM: “Albastru pur” si “Ingeri cazatori”. Este un timp al anului cand mesajele autoarei ajung mai usor pana la noi.