Lasati capitalul sa se acumuleze in fondurile de pensii private!

Cateva fraze din Scrisoarea de intentie catre FMI preluate de presa economica dau frisoane industriei fondurilor de pensii: "Am inceput sa intreprindem o analiza exhaustiva pentru a evalua performanta pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) si implicatiile acestuia pentru sustenabilitatea si adecvarea sistemului de pensii, precum si asupra dezvoltarii pietei de capital romanesti. Evaluam, de asemenea, optiuni de reducere a poverii fiscale intr-un mod neutru pentru buget".

Riscul aparitiei unor astfel de fraze exista de ceva timp, mai ales in condițiile in care unii dintre membri actuali ai Guvernului lansau, inca inainte de a detine o functie executiva, intrebari deschise privind dezvoltarea in continuare a fondurilor private de pensii. Se intampla cam acum un an de zile.

Formularea poate duce cu gandul la tot felul de masuri, sub pretextul inspiratiei dinspre alte tari, de aceea este oportuna reamintirea unor principii pentru care fondurile de pensii private au fost lansate si se dezvolta cu succes. Orice minusuri admise mai jos, in acest articol, sunt inferioare ca impact faa de plusurile pe care un astfel de segment il aduce pe termen lung economiei.

De ce trebuie ca fondurile private de pensii sa aiba 15-20 miliarde de euro active în 2020 ?

Românii au direcționat circa 3 miliarde euro in fondurile administrate privat, este adevarat ca sub efectul unei obligativitati legale si nu neaparat a unei constientizari a acumularii pe termen lung. Argumentul "virezi pentru pensia ta" a functionat si functioneaza. Pentru ca mai exista, ici-colo, nemulțumiri legate de caracterul obligatoriu, sa fim sinceri si sa admitem: o lipsa a acestei legiferari nu ar fi creat disciplina economisirii, asadar o astfel de politica este necesara in continuare. Daca cineva cu pretentii de clasa medie si trai decent in Romania s-ar plange in legatura cu obligativitatea, acela ar trebui intrebat cati bani are economisiti sau investiti in alte instrumente, unde nu exista acea obligativitate. Statisticile arata ca o mica parte a populatiei investeste, intr-adevar, din proprie initiativa.

Proiectiile industriei fondurilor de pensii private din Romania aratau acum cativa ani faptul ca in 2020 s-ar ajunge la 15-20 miliarde EUR active acumulate.

La ce va fi buna acea masa critica de active financiare?

Romania nu dispune, inca, de alte modalitati de acumulare de capital pe termen lung. Fondurile create - SIF-uri si Fondul Proprietatea au active aproape constante, ca sa nu spun in scadere in unele cazuri, asadar nu sunt vehicule de crestere. Peste cativa ani, raspunsul la intrebarea "unde are Romania peste 15 miliarde de EUR" s-ar putea sa fie "in fondurile de pensii private".

Acea masa critica de active aduce cu sine alte tipuri de investitori: langa 15-20 miliarde se mai pot adauga inca pe atat investitori romani, investitori straini institutionali, niciunii nu sunt de neglijat. Iar acele zeci de miliarde ar trebui sa finanteze proiecte. Daca Tarnita-Lapustesti va costa 1-2 miliarde de EUR, ori vreo companie mare petroliera sau de gaze va dori sa finanteze exploatarea unor resurse, sau vreun emitent - autoritate publica - va dori sa emita obligatiuni pentru a finanta drumuri, autostrazi sau irigatii, capitalul intern acumulat la acel moment va putea sprijini macar partial astfel de investitii. Este foarte probabil ca si in 2020 multe din proiectele de investitii despre care vorbim acum sa fie de actualitate, a se citi nerealizate.

Ar fi stupid pentru Romania ca in 2020 sa nu aiba capital intern acumulat si sa vorbim din nou de ceea ce nu ne place acum, adica de dependenta de imprumuturi externe.

Extinzand discutia, langa pensii private s-ar dezvolta, in mod normal, alte modalitati de economisire-investire, precum fonduri mutuale, investitii prin bursa si altele, aceasta pentru a nu exista tentatia populista de a spune ca pensiile vor fi intre putinele surse care vor finanta proiectele de mai sus.


Tratarea "miopiei"

Exista doua laturi ale "miopiei" atunci cand vine vorba de economisirea pe termen lung prin fondurile private de pensii:

a) "miopia" individului - atunci cand el spune ca fondurile de pensii sunt pentru ca niste societati de administrare sa castige niste bani din randamentul sau, iar la final el sa aiba o pensie insuficienta. Exista calcule care arata ca asa cum se prefigureaza evolutia contributiilor la fondurile de pensii in Romania, un individ va avea o rata de inlocuire prin pensia privata de circa 20-25% din venitul sau. Dar acest lucru se datoreaza constructiei inca de la inceput, cu o migrare prea lenta si suboptima acceptata de stat, asadar nu este o vina a conceptului de pensie privata. A se subintelege de aici faptul ca generatiile actuale de salariati trebuie sa aiba in vedere mai multe optiuni de acumulare a activelor financiare pe termen lung, pe langa aceasta pensie privata care rezolva doar partial problema veniturilor la pensionare.

b) "miopia" Guvernului - daca isi face calcule legate de cat pierde pe termen scurt din transferul de sume catre sistemul privat. Argumentul contabil invocat in câteva randuri in ultima vreme este ca fondurile private investesc peste 2 miliarde de EUR in titluri de stat (peste 70% din activele lor), pentru care statul plateste dobanzi de circa 100 - 150 milioane de EUR (estimand dobanzi de 5-7%, de la caz la caz). Iar daca sistemul ar fi lasat sa urce conform graficului actual, in 2020 bugetul ar plati, sa spunem, 500 milioane de EUR dobanzi aplicate titlurilor de stat de la acel moment, presupunand ca ele vor fi in volum de 10 miliarde EUR.

Ori, cunoastem bine faptul ca nu fondurile de pensii private stau in calea echilibrarii bugetare pe termen lung. Daca ar fi avut mai multi bani si presupunand ca n-ar fi fost migrarea catre aceste fonduri private, orice Guvern ar fi cheltuit mai mult si ar fi tatonat in continuare tot deficite de 2-3%, insemnand noi datorii si noi dobanzi. Si la fel de bine, putem intui faptul ca daca n-ar fi acumularea de capital presupusa mai sus, peste 7 sau 10 ani, acel Guvern nu va avea acele miliarde necesare investitiilor, motiv pentru care se va imprumuta, intern sau extern cu cele 10 miliarde necesare, la care se vor aplica tot dobanzile de care vrea sa fuga acum.

Asadar, Executivul ar fi mai bine sa caute alte modalitati de echilibrare sustenabila si pe termen lung a bugetului consolidat. Pentru ca orice afectare a sistemului de pensii private il va aduce, datorita inertiei politicilor publice, in aceeași situatie de dezechilibru peste cativa ani.


De ce argumentul "uite ca si altii au facut la fel" nu sta in picioare

Polonia a intreprins o ajustare a sistemului, iar desi a existat perceptia unei posibile nationalizari, lucrurile in final nu au stat astfel. Polonezii au posibilitatea de a opta pentru transferul unei parti din detinere - cea aferenta titlurilor de stat - catre sistemul de stat, fiind identificati sub forma de subconturi, deci banii respectivi nu s-au pierdut. Doar exista probabilitatea ca ei sa fie ineficient valorificati de catre stat, caci asa obisnuieste el sa faca oriunde. Polonia poate ca isi permite unele ajustari, dupa peste 15 ani de functionare la turatie buna a sistemului de pensii private, care a contribuit la dezvoltarea pietelor financiare si la cresterea economica; aceasta chiar daca masurile recente nu pot fi intelese pana la capat, in acceptiunea generala a pietelor. Insa in orice caz, Romania nu-si poate permite sa se impiedice dupa cativa ani si sa bulverseze un sistem care ar trebui sa produca rezultate peste doua decenii, deci comparatia cu Polonia este prematura.

Ungaria nu merita menționata in aceasta ecuatie in legatura cu politica fata de capitalul privat, deci orice sursa de inspiratie din aceasta zona ar fi mai mult decat populista.

In final, mulți din piata financiara romaneasca asteapta ca "analiza exhaustiva" a Executivului privind dezvoltarea sistemului de pensii private sa aiba concluzii corecte pentru economie. Constrangeri pe termen scurt, mascate sub fraze complicate, sunt inferioare ca importanta fata de raul pe care l-ar face peste 10 ani orice masura de afectare a dinamicii acestor fonduri in Romania. Pana la urma, un Guvern care pretinde ca are grija de pensiile generatiilor actuale, trebuie sa aiba grija si de pensiile, iar in sens larg de activele financiare, generatiilor care urmeaza.

Cristian Tudorescu este Managing Partner in cadrul societatii de consultanta Explore Asset Management si Secretar al Organizatiei Profesionistilor Pietei de Capital


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.