PAD-ul, fiind o asigurare obligatorie prin lege, oare incheierea acesteia, a politei PAD, trebuie sa depinda de atitudinea asiguratorilor, membri sau nemembri PAID? Scopul infiintarii acestui POOL a fost obligarea tuturor proprietarilor de locuinte de a-si asigura locuinta impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor prin incheierea unei polite de asigurare obligatorie PAD pentru eliminarea presiunilor asupra bugetului central si asupra bugetelor locale in situatii de dezastre naturale intelese ca fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, produse in mod brusc, ca fenomene de masa – cutremure, alunecari de teren si inundatii.
La baza aparitiei acestei legi (L260/2008), s-a avut in vedere (asa-mi place sa cred) din partea statului asigurarea unei protectii a tuturor proprietarilor de locuinte pentru ca in caz de cutremur, inundatii si alunecari de teren, ca dezastre naturale, proprietarii locuintelor sa dispuna de o suma minima pentru refacerea locuintei si care sa le asigure mijloace de subszistenta pentru o anumita perioada, statul fiind acela care beneficiaza in urma acestei masuri.
Pentru a putea fi indeplinit acest obiectiv era necesara aparitia unei legi care sa oblige toti proprietarii de locuinte sa se asigure impotriva acestor trei riscuri, proprietarii fiind obligati prin lege sa se asigure pentru un minim de 10.000 euro respectiv 20.000 euro. Aceasta idee nu este noua, aceasta asigurare fiind introdusa de Guvernul comunist, introducand obligativitatea asigurarii tuturor locuintelor, fara exceptie, de catre unicul asigurator la acea vreme, A.D.A.S, si care colecta primele de asigurare cu ajutorul organelor fiscale.
Fata de evenimentele petrecute in ultima perioada, inclusiv faptul ca un asigurator actionar PAID ataca un act normativ emis de CSA, intareste si mult ideea desfiintarii PAID. Personal apreciez ca, este necesar sa existe un asigurator care sa administreze aceasta polita PAD dar, asa cum am mentionat in articolele publicate demonstreaza, inca o data, ca este necesar ca aceasta lege sa fie modificata din temelii si prin lege sa fie infiintat un Fond de asigurare impotriva dezastrelor naturale, fie sub forma unei persoane juridice de drept public; fie sub forma acestui POOL dar, din care obligatoriu sa faca parte si statul si care, sa administreze strict numai aceasta polita PAD, numai in acest fel putand sa functioneze in scopul pentru care fost constituit.
Statul, inca o data, a gresit fundamental prin implementarea Legii 260/2008. S-a dorit a fi un parteneriat de facto, nu si de iuris, intre stat si privat, care sa vina in sprijinul proprietarilor de locuinte insa, se pare ca privatul, la noi in Romania, nu a inteles acest aspect si a dorit a-si implementa politicile transformand PAID-ul intr-o unealta care sa duca la cresterea numarului de asigurari facultative proprii si nu la cresterea numarului de asigurari PAD care sunt de fapt scopul acestei legi si, implicit, al infiintarii PAID-ului.
Aici, asa cum am mai aratat, statul a gresit si nu a reglementat foarte clar si precis modalitatea de incheiere a politei PAD si, mai ales, modul de colectare al primelor de asigurare aferente politelor PAD. Legea, in forma ei actuala, lasa loc de interpretare si o libertate absoluta actionarilor PAID sa actioneze in interes propriu si, nicidecum in interesul noi societati PAID.
Asa cum am mai aratat in articolele publicate, asiguratorii membri PAID au folosit PAID-ul (ca si entitate juridica) si PAD-ul (ca polita de asigurare) ca pe un instrument de a "intra" in casa oamenilor si a incheia, de fapt, polite facultative in interesul propriu al asiguratorului (membru sau nemembru PAID) si nu in interesul asiguratorului PAID, asa cum era normal, intrucat fac parte din acest POOL si au aderat la PAID in mod voluntar si nu fortati. Insasi CSA (ASF), prin comunicatul de presa mentiona ca: " Astfel, introducerea asigurarilor obligatorii de locuinta a fost folosita pana acum, in mare, ca un instrument eficient de vanzare a politelor facultative.
Legea in forma ei actuala protejeaza interesul asiguratorilor membri PAID si le confere legitimitatea de a incheia, in special, numai de ei asigurarea PAD asigurare care, s-a transformat intr-un instrument de a “intra" in casele proprietarilor si de a-I determina pe acestia sa incheie polite de asigurare facultativa in favoarea acestora si nicidecum incheierea de polite obligatorii PAD care sa asigure o protectie reala si efectiva proprietarilor de locuinte. Dupa aparitia Ordinului 15 al C.S.A asiguratorilor li se "taia" din venit intrucat erau obligati sa cedeze PAID-ului, o parte din prima incasata pentru o polita de asigurare facultativa, care includea si riscurile acoperite prin PAD, din care Astra Asigurari S.A face parte si este actionar PAID.
Astra Asigurari S.A – actionar PAID - a atacat in instanta acest Ordin al C.S.A ordin prin care ii obliga pe asiguratori – membri sau nemembri PAID – sa asigure facultativ numai pentru o suma asigurata ce excede sumei de asigurare prevazuta prin PAD si sa achite PAID-ului prima de asigurare echivalenta a asigurarii PAD, PAID-ului.
Nu contest faptul ca este nelegala Norma insa, scopul pentru care a facut-o un membru PAID ridica semne de intrebare. Faptul ca, un “actionar" PAID a atacat acest Ordin al CSA demonstreaza si imi intareste convingerea ca pe asiguratori nu i-a interesat asocierea in PAID prin acel affectio societatis – adica, intentia asociatilor de a colabora la desfasurarea activitatii comerciale – element esential, de ordin psihologic al contractului de societate, a carui disparitie conduce la dizolvarea societatii conform Legii 31/1990 modificata ci, dimpotriva faptul ca prin acest Ordin crestea numarul politelor PAD conforme cu numarul de asigurari facultative incheiate de actionarii PAID.
Credeti ca pe asiguratorii membri PAID i-a interesat vreodata comisonul de 2 euro pe care PAID-ul il platea asiguratorului care a incheiat polita PAD?Niciodata. Credeti ca, pe asiguratorii membri PAID i-a interesat vreodata profitul PAID-ului, care nu exista si nu va exista? Niciodata. In actuala conjuctura politica, a liberei concurente si implicit a existentei mai multor asiguratori, statul a incercat sa introduca un sistem asemanator prin infiintarea acestui POOL impotriva Dezastrelor Naturale.
Problema care s-a pus de la inceputul infiintarii acestui asigurator a fost cea a colectarii primelor de asigurare si, mai ales a impartirii profitului acestei noi societati intre actionari. Asa cum am mai scris, a luat nastere aceasta struto-camila in asigurari. Pe de o parte, exista un singur asigurator - PAID-ul - care este format din asiguratori din piata si-n acelasi timp, in interiorul acestei societati de asigurare fiecare actionar trebuie sa-si castige un segment de piata acestia recurgand la cele mai diverse si plastice, as putea spune, metode de atragere a "clientilor" de partea lor, pentru portofoliu de asigurari facultative propriu, modalitati expuse pe larg in presa.
Asa au aparut politele de asigurare PAD PLUS, sau alte denumiri de polite, care asigura aceeasi suma cu aceeasi prima, asigurare care contine aceleasi conditii de asigurare ca si cele din polita PAD a PAID-ului. Aceasta societate de asigurare constituita prin lege nu va functiona niciodata si nu-si va indeplini scopul pentru care a fost constituita datorita faptului ca acest asigurator nu a fost constituit in parteneriat PUBLIC-PRIVAT din care, obligatoriu, sa faca parte si Statul.
Se pare ca, privatul - si aici ma refer la asiguratori - nu a inteles scopul acestei legi si in acest "capitalism salbatic", dorinta de inavutire calca in picioare orice intentie buna, printre putinele ce-i drept, a statului de a proteja cetatenii. Prin lege statul trebuia, era obligat ca prin infiintarea PAID-ului sa oblige ca plata asigurarii PAD sa fie colectata prin intermediul administratiilor fiscale.
Eventual, pentru neplata asigurarii PAD sa se calculeze penalitati la fel ca si in cazul neplatii impozitelor pentru locuinte. Aplicarea unei amenzi, prevazuta in lege, pentru neincheierea acestei polite de asigurare PAD nu are eficienta. Nu vad primariile sa aplice amenzi, mai ales in ani electorali. Astfel, pentru fiecare locuinta statul va colecta pe langa impozitul aferent locuintei respective si polita de asigurare PAD.
Se asigura in acest fel un grad mult mai ridicat de colectare, se elimina cheltuielile cu asiguratorii "membri PAID" si se stie ca penalitatile pentru neplata politei PAD este un mijloc mult mai eficient de achitare din partea proprietarilor de locuinte decat amenzile prevazute in actuala lege. Eventual, comisionul pe care PAID-ul il platea asiguratorului care incheia o polita PAD poate fi platit ANAF-ului.
Se poate merge si mai departe si, tot prin lege, acest Fond de asigurare sa fie obligat ca anual, un anume procent sa fie directionat catre construirea de baraje, diguri, liziere, etc… ceea ce ar duce la protectia imobilelor de furia naturii si implicit in anii urmatori primele de asigurare sunt colectate insa fara a mai exista pericolul de inundatii sau alunecari de teren deci, nu se mai platesc despagubiri. Aici apare o problema. PAID-ul fiind un asigurator cu obiect unic de activitate, dupa cum prevede L32/2000 nu poate desfasura si astfel de activitati, ca cele mentionate mai sus.
Daca va exista acest "asigurator"sub forma unei persoane juridice de drept public, care sa incheie si sa administreze aceasta polita si care sa desfasoare si alte activitati, indiguiri, baraje, etc ..., atunci se incalca un drept constitutional al celorlalti asiguratori. Daca va fi numai in aceasta forma va aparea "capusarea"acestui "Fond de asigurare", s.a.m.d.
Solutia?Foarte simpla. Parteneriat PUBLIC-PRIVAT.
statul, facand legea, este obligat sa o respecte atata timp cat ea exista. El o poate modifica sau abroga; dar atata timp cat ea exista, el nu poate face un act contrar, un act administrativ sau jurisidictional decat in limitele fixate prin aceasta alegere. Asa ar fi normalul. In al II-lea rand trebuie abrogat art. 3, alin.(9) din L 260/2008, care mentioneaza: "Nu intra sub incidena prezentei legi persoanele fizice i juridice care si-au incheiat o asigurare facultativ a locuinelor care s acopere toate riscurile prevzute în asigurarea obligatorie", aceasta prevedere fiind principalul instrument LEGAL de a facilita cresterea portofoliului propriu de asigurari facultative al asiguratorilor, fapt recunoscut si de autoritatea de supraveghere. Introducerea acestei prevederi pare a fi fost introdusa special pentru asiguratori si nu pentru PAID.
In al III-lea rand trebuie eliminate restrictiile locuintelor care pot fi asigurate. Astfel, fiind un contract de asigurare "fortat" – conditiile de asigurare fiind stabilite prin lege si norme date in aplicarea ei – nu pot fi excluse de la obligativitatea incheierii de polite PAD anumite tipuri de locuinte, cum ar fi cele cu "bulina" sau situate in zone cu risc de inundatii, atata timp cat exista autorizatie de construire.
Concluzionand, si de data asta statul a dat dovada de superficialitate si de neimplicare pentru atingerea scopului acestei legi si a inteles sa protejeze asiguratorii si, nicidecum asiguratii. Statul s-a multumit la o simpla analiza a constatarilor de fapt ceea ce a dus in mod gresit la consacrarea, inca o data, a arbitrariului etatic prin libertatea absoluta a actionarilor PAID, consfintita prin lege si a normelor date in aplicarea acesteia, de a incheia o polita de asigurare obligatorie incheiere care trebuie sa fie facuta prin intermediul fortei coercitive de care dispune statul, prin Constitutie, si care sa realizeze in fapt si in drept asigurarea locuintelor impotriva dezastrelor naturale si a eliminarii presiunii asupra bugetului public si cele locale pentru asemenea situatii.
