Codul fiscal si Codul de procedura fiscala. Noul morcov sau noul bat?

De ce platim impozite catre stat? Din cauza ca suntem pur si simplu corecti? Din cauza ca suntem educati sa ne conformam legii? Din cauza ca nu vrem sa fim penalizati? Din cauza ca avem beneficii in urma platii impozitelor?

Din cauza ca asteptam "morcovul" sau din cauza ca ne e frica de "bat"?

Functioneaza "carrot or stick approach"?

De ce relatia fisc-contribuabil este una de tip politie-infractor? De ce reprezentantii fiscului, in calitatea lor de "slujitori ai cetatenilor" - "public servant" – nu au o atitudine in conformitate cu rolul pe care il au? Cand vom renunta la a da vina pe sistem de cate ori se constata o inadvertenta in modul de derulare al relatiei dintre contribuabil si reprezentantii fiscului?

Sunt doar cateva dintre intrebarile care s-au ridicat in mod natural in cadrul discutiilor purtate in cadrul unei conferinte pe tema proiectelor noilor coduri in materie fiscala, la care au participat onorati reprezentanti ai Ministerului de finante si la care am avut placerea de a participa.

Facand propria analiza a acestor aspecte, am ajuns la concluzia ca nu va putea exista relatie de colaborare intre fisc si contribuabil atata vreme cat perceptia generala este aceea ca banul public nu este colectat pentru a se asigura serviciile in scopul carora sunt declarati a fi colectati. Daca printr-o modalitate tranparenta de gestionare a banului public s-ar putea demonstra ca acestia sunt utilizati eficient, ca orice cheltuiala are o motivatie care sa justifice necesitatea ei si care sa fie de natura a aduce beneficii contribuabilului care isi da o parte din veniturile sale – indiferent de natura venitului despre care vorbim – cu scopul de a fi cheltuit pentru asigurarea unor conditii mai bune insusi celor care contribuie, s-ar imbunatatii modul de relationare, s-ar mari gradul de conformare voluntara, s-ar elimina mare parte din evaziunea fiscala.

Se discuta despre modalitatea in care se poate creste colectarea taxelor, avand in vedere ca unul dintre target-urile guvernului este aceea de reducere a deficitului bugetar la 1,4 % din PIB! Nu am auzit niciodata, niciunde, dezbateri cu privire la modalitatea in care se poate realiza o scadere a cheltuielilor! Si nu e vorba doar de cheltuielile puerile – chiar daca sunt uneori socante - efectuate cu deplasarile sau cazarile alesilor, rechizitele sau soferii parlamentului, salarii platite unor functionari inutili sau unor institutii inutile, chiar si salariile unui numar din ce in ce mai mare de parlamentari, ci de cheltuielile majore, efectuate de exemplu, pentru sustinerea asistatilor sociali! Reali sau inchipuiti! Ajutoarele de stat acordate in baza unor scheme conforme si aceptate ca legale! Sau, citeam de curand, cheltuirea a 46 de milioane de euro pentru intocmirea unei harti nationale de hazard si risc, care, se pare, nu a avut niciun folos practic atunci cand practic am fost loviti de inundatii!

Ar fi interesant de vazut ce s-ar intampla in situatia ideala in care, pastrand actualul numar de contribuabili persoane fizice si juridice - transformand in contribuabili declarati si pe cei care actualmente contribuie spre minim sau deloc - si actuala configuratie a taxelor si impozitelor, s-ar realiza o colectare de 100% a tuturor contributiilor? Probabil – nu sunt sigura - ca in primul an ar fi exces bugetar, insa din al doilea an ar mai exista acest exces? Sunt sigura ca fiecare si orice banut colectat si-ar gasi imediat utilizare, si nu neaparat una eficienta! S-ar intocmi mai multe harti de risc!

Nu o data am auzit venind dinspre reprezentanti ai mediului de afaceri ideea conform careia a hrani bugetul de stat se traduce in practica la a hrani cheltuielile ineficiente. Intr-o exprimare foarte delicata! A ajunge la sloganuri electorale – ca cel al unui candidat ecologist in judetul Iasi in campania din 2012 – de genul "eu fur mai putin ca ei", ar trebui sa ridice mari semne de intrebare. Si totusi, acesta a fost doar motiv de amuzament. Restrangerea competentelor statale la administrarea acelor aspecte de un real interes public, ar fi in realitate chintesenta reformarii, inclusiv a sistemului fiscal. Nevoile mai mici duc la cheltuieli mai mici! Nicio administrare nu va putea fi mai buna decat aceea realizata de cel care genereaza veniturile. Iar statul nu genereaza venituri, el doar colecteaza. Cum ar putea fi vreodata un bun administrator al acestor resurse?!

Din pacate, astazi, ne aflam in acest punct: statul colecteaza si tot el decide ce se intampla cu banii colectati. Ii utilizeaza asa cum crede de cuviinta, de multe ori in scopuri care exced cadrului concret si prestabilit al acestei utilizari. Contribuabilii nu au cum sa controleze modalitatea de cheltuire a banului public, constata insa in practica faptul ca oricat l-ar hrani, statului in continuare ii este foame. Atat de foame, incat isi aroga dreptul de a se juca cu soarta oamenilor. Jongleaza cu notiuni si cu biruri, ca si cum insusi notiunea de stat a fost creeata de Univers intr-o modalitate indestructibila, ireversibila si nemodificabila!

Nu sunt contra statului, lipsa acestuia ar duce la un haos total. A fost inventat de oameni dintr-o nevoie reala. Oamenii au inventat statul in forma minimalista, insa acesta s-a extins sustinand ideologii populiste bazate pe notiunea de "bine al cetateanului" si s-a inventat in scurt timp traiul pe banii munciti de altii! Un trai dorit de multi, si inceput a fi perceput ca "profesie", in loc de functie, cu necesitati de alimentare din ce in ce mai profunde. Acesta si este motivul pentru care singurul mod in care se administreaza bugetul statului este acela de inventare a unor taxe noi si/sau marire a celor deja existente, in loc de eficientizare a costurilor!

Proiectul noului Cod fiscal aduce, in aceasta nota, o noutate: penalitati pentru nedeclararea impozitelor. Nu vorbim de penalitati pentru plata cu intarziere a taxelor si impozitelor, ci pentru nedeclararea acestora! Penalitatile pot fi de 10%, 25% sau chiar 100% din taxa/impozitul nedeclarat si identificat de organul de inspectie fiscala! Iar la acesta penalitate de nedeclarare, se adauga si penalitatea de intarziere. Plus dobanda!

Ministerul Finantelor sustine ca nu e vorba de vreo noutate. Specialistii in fiscalitate ii contrazic.

Justificarea acestei penalitati este data, evident, tot de slaba conformare voluntara a contribuabilului. Dar este oare justificarea corecta? Ponderarea penalitatii in functie de buna sau reau-credinta, de corectarea propriei greseli, de descoperirea sau nedescoperirea declararii de catre organul de inspectie fiscala, de cauza intrinseca/extrinseca a nedeclararii, deja sunt discutii care ar trebui purtate dupa momentul la care s-a stabilit ca o astfel de penalitate este intemeiata! In conditiile in care normele de drept in vigoare ofera deja instrumentele necesare sanctionarii acestui gen de fapte, cand nedeclararea sau diminuarea veniturilor impozabile/bazei de impozitare e definita deja ca infractiune (Legea 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, Legea 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului ), cand sanctiunea poate consta in confiscare extinsa, inventarea unei noi penalitati nu are o logica fiscala, transformandu-se din acest motiv, intr-o modalitate noua deimpovarare a contribuabililor existenti si legal inregistrati! Aplicarea penalitatilor de nedeclarare ar duce aparent la scaderea neconformarii voluntare. Daca spectrul atragerii raspunderii penale nu e de natura a determina declararea si plata voluntara, corecta si completa a taxelor si impozitelor, cum ar putea inventarea unei noi penalitati sa scoata la suprafata veniturile subterane?

Din dezbateri mi-a fost clar care e batul. Singura nedurire care mi-a ramas a fost alta: unde este morcovul? Masurile de stimulare ale conformarii voluntare sunt vagi. Limitative. Fara aplicabilitate extrapolata. Daca aruncam un ochi la ce se intampla in practica, vom vedea ca exista mari colosi, neproductivi, pe care statul ii iarta de datorie. E si asta un stimulent: la ineficienta. Nu pe toti ne cheama Posta Romana, CFR sau Rompetrol...


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.