Maturizarea pietei de capital romanesti

31 Martie 2011 / 16:00 - 18:00


20 intrebari

Continuam proiectul LIVE-TEXT - Dezbaterile Wall-Street.ro, o sectiune interactiva prin care manageri, analisti, specialisti si antreprenori de top sunt prezenti in redactia Wall-Street.ro pentru a raspunde online intrebarilor adresate de cititori.

Subiectul de discutie pentru astazi, 31 martie, este “Maturizarea pietei de capital romanesti”.

INTALNIREA ONLINE S-A INCHEIAT

Invitatii pe tema "Maturizarea pietei de capital romanesti"

  • Valentin IONESCU Valentin IONESCU Bursa de Valori Bucuresti
  • Mihai CHISU Mihai CHISU IFB Finwest

Dezbateri pe tema: Maturizarea pietei de capital romanesti


Pentru Mihai Chisu: Cand un client apeleaza la un broker i se spune ca acesta este mai informat, cunoaste mai bine piata, etc. De unde are brokerul informatii si cunostinte mai multe decat un investitor care are acces la site-uri economice din tara si strainatate, abonamente la ziare si reviste economice, stie sa interpreteze analize tehnice si fundamentale, tranzactioneaza pe online, este activ pe diverse bloguri. Referitor la conturile discretionare cine ne poate garanta ca brokerul are ca obiectiv numai si numai maximizarea profitului investitorului, si nu majorarea rulajelor din care castiga comisioane sau taxe lunare. Sunt cazuri in care brokerii vindeau actiunile clientilor altor clienti ai aceluiasi ssif sau chiar in contul brokerului sau colegului acestuia, la preturi direct in bid, iar celor ce le detineau prin PPM le vindeau la preturi derizorii si le dadeau banii dupa 10 zile, cand decontarea dureaza 3 zile.

ONOREL666 / 31 Martie 2011 ora 17:51
Mihai CHISU Mihai CHISU 1 Aprilie 2011 ora 10:47
Situatia descrisa de dumneavoastra este in principiu o situatie mai rar intalnita. Sunt convins ca un investitor cu un astfel de profil precum cel conturat de dumneavoastra stie deja sa discearna in urma filtrarii multiplelor informatii ceea ce considera ca este cel mai benefic pentru moment. Brokerii apeleaza la resurse similare de informare, dar mai au cateva elemente ajutatoare, anume departamente de analiza ce radiografiaza companii si ale caror concluzii nu le veti regasi in presa in forma lor completa, precum si conectarea la o serie de opinii ce apartin anumitor specialisti din domeniul pietelor financiare. De buna seama, daca considerati ca detineti informatii suficiente pentru luarea unor decizii, sunt convins ca brokerul va poate oferi si el la randul lui o parere bazata pe experienta sa in domeniu. Asadar, as putea spune ca in cazul dvs brokerul are un important rol consultativ.

Nu toti brokerii sunt la fel. Va pot spune cu certitudine ca exista brokeri care isi duc la indeplinire responsabilitatile cu constiinciozitate, tinand foarte mult de calitatea profesionala a acestora.



Pentru domnul Valentin Ionescu: Care este cel mai mare regret de pana acum in functia de la BVB?

Bebe / 31 Martie 2011 ora 17:13
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 18:31
Cel mai mare regret de pana acum este faptul ca lucrurile nu se misca asa de repede cum imi dorescu. Din pacate, sunt foarte multe decizii de luat care nu depind numai de Bursa si in care nu suntem factor de decizie.



Are Romania un potential pentru 1 milion de investitori mici, cati sunt in Polonia?

Dorin / 31 Martie 2011 ora 17:12
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 18:33
Romania are un potential destul de mare in ce priveste numarul de investitori. Noi ne dorim sa il cuantificam prin atragerea cat mai multor clienti si speram ca numarul lor sa fie similar cu cel din Polonia.

Cati angajati are BVB si care e salariul mediu net? Cat castiga in Polonia, de exemplu, un angajat al Bursei si care e situatia pe marile burse (Londra, NY etc)?

AIDA / 31 Martie 2011 ora 16:23
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:39
In momentul de fata, Bursa de Valori Bucuresti are 57 de angajati, efectiv platiti. Informatiile referitoare la costurile cu angajatii le puteti gasi in Proiectul de Buget, publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucuresti. Acolo sunt trecute in valoare bruta, la care se adauga si platile catre stat. Ca o comparatie cu Polonia, din estimarile mele, salariul mediu de la noi este mult mai mic decat de la Bursa din Varsovia. Iar legat de salariile din marile burse, nu ne putem compara.

Daca ar fi sa alegeti doar trei cuvinte, cum ati defini Bursa de Valori Bucuresti? Si de ce ati ales respectivele cuvinte?

MoneyNeverSleeps / 31 Martie 2011 ora 16:21
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:40
PARTENER PENTRU FINANTARE.
Am ales acest motto pentru ca vrem sa arata rolul bursei in economie si sa il promovam cat mai mult in randul agentilor economici.

Mihai CHISU Mihai CHISU 31 Martie 2011 ora 16:56
Sansa pentru viitor. Simplu spus, este un mecanism care poate schimba mentalitatea unui intreg mediu economic. Priviti va rog afara si observati ce inseamna o piata de capital si sansele pe care o astfel de bursa le ofera mediului economic.

Cine are obligatia in cazul actiunilor cumparate sau acordate gratuit, de catre diversi emitenti, sa le transfere in portofoliul brokerului? In cazul meu, am fost trimis de la Ana la Caiafa. Prima conv. tel. am avut-o cu emitentul, acesta mi-a comunicat ca actiunile cumparate prin subscriere s-au transmis la Depozitar. Am discutat cu traderul de Carpatica, acesta i-mi spune sa trimit, prin fax,o cerere cu semnatura, dupa care a acceptat si trimiterea acesteia si prin e-mail. Am primit, ulterior, comunicare ca a reusit sa-mi transfere actiunile de la doua societati, insa pt. TLV sa solicit personal, de la Depozitarul Central un extras. Depozitarul mi-a comunicat ca nu eu sunt indreptatit sa cer acest lucru. Atunci cine? Daca acesta este modul de lucru (nu cunosc daca la toate SSIF) nu trebuie sa ne mire de ce nu apar mai multi jucatori pe piata bursiera..

eugen / 31 Martie 2011 ora 15:11
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:44
Odata primite aceste actiuni de catre dumneavoastra, ele se regasesc in sectiunea I a registrului, administrat de Depozitarul Central. Intermediarul dumneavoastra nu le poate transfera fara o cerere din partea dvs. Odata ce semnati aceasta cerere, el va face transferul din sectiunea I in sectiunea a II-a a registrului (unde el are acces), dar sub numele dvs. In aceste fel, intermediarul va putea oricand sa va tranzactioneaza aceste actiuni, in urma unui ordin dat de dumneavoastra.

Domnului Valentin Ionescu > Care e criteriul luat in calcul la stabilirea blocului minim de tranzactionare pentru un emitent si cum se stabilesc exceptiile? De exemplu, de ce un pachet minim pe piata principala Comelf Bistrita (CMF) costa 1100 de lei (500 actiuni* 2,2 pret), iar Prospectiuni Bucuresti (PRSN) are un bloc minim de 100 titluri, care costa 22 de lei (100 actiuni*0,2 pret)?! Sunt create conditii echivalente de lichiditate pentru toti emitentii in conditiile in care daca doresc sa cumpar la 3 niveluri de pret CMF imi trebuie peste 3000 de lei, in timp ce pentru aceeasi opratiune la PRSN, spre exemplu, sunt suficienti 60 de lei?!

D D / 31 Martie 2011 ora 13:49
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:37
Criteriile pentru stabilirea blocului de tranzactionare sunt legate de pret. Companiile care au un pret mai mare, au un bloc de tranzactionare mai mic si invers, companiile cu pret mic au blocul de tranzactionare mai mare. BVB tocmai a schimbat (in sensul scaderii lor, la majoritatea), in urma cu cateva saptamani, blocurile de tranzactionare pentru mai multe companii, tocmai datorita faptului ca au fost evolutii de pret pozitive, in ultimul an.
O solutie la care ne-am gandit, dar ramane sa vedem ce implica din punct de vedere tehnic, este sa renuntam la piata odd-lot si sa avem un bloc de tranzactionare de numai 1 actiune pentru toata piata.

D D D D 31 Martie 2011 ora 18:31
E de bun simt principiul ca actiunile "scumpe" ar trebui sa aiba un bloc mai mic. Din exemplul prezentat de mine insa, rezulta ca nu e asa. Poate ar trebui stabilita un limita clara (nu aproximativa) de la care sa se aplice blocuri mai mici de tranzactionare, iar revizuirea sa se faca semi-automat cu o periodicitate dinainte stabilita. Altfel, excelenta ideea ca blocul minim sa fie o actiune sau macar 10 ori 100. Introducerea blocului minim de 500 de actiuni in 2009 a fost o idee deloc inspirata, s-a observat diminuarea imediata a numarului de tranzactii pe emitenti precum TLV, de exemplu.

Se poate vorbi de o piata de capital matura in lipsa tranzactiilor short si a imprumutului de actiuni?

Lucian B / 31 Martie 2011 ora 13:03
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:33
Nu putem vorbi de o piata matura in lipsa tranzactiilor short si a imprumutului de actiuni, de aceea suntem in curs de implementare a acestor reglui pentru toata piata, ele fiind deja implementate pe Fondul Proprietatea.

Mihai CHISU Mihai CHISU 31 Martie 2011 ora 16:59
Nu absolut. Pe bursele cu notorietate din lumea asta se tranzactioneaza short de peste 100 de ani. Noi, la nivelul autoritatilor, inca ne mai punem problema daca este bine. Deschiderea shortului va oferi suport de cumparare in momentele de criza , precum si crearea unor instrumente financiare mai sofisticate.

Se poate vorbi de o piata matura in lipsa unei lichiditati confortabile oferita de market-makeri pe principalele (eventual toate) simboluri tranzactionate?

Lucian B / 31 Martie 2011 ora 13:02
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:31
In acest moment, pe actiunile romanesti avem market-makeri numai pe actiunile Fondului Proprietatea. Pentru a atinge lichiditatea pe care ne-o dorim si, in ultima instanta, maturizarea pietei de capital, ne dorim sa extindem regulile de tranzactionare ale FP pe toate actiunile romanesti. Prin aceasta miscare vrem sa atragem cat mai multi market-makeri pe piata.

Mihai CHISU Mihai CHISU 31 Martie 2011 ora 17:09
Evident ca nu putem sa vorbim de maturizare cand noi inca suntem la nivelul de implementare de produse si alinierea la standardele civilizate de tranzactionare. Conducerea bursei depune eforturi remarcabile spun eu in comparatie cu anii precedenti tocmai pentru a standardiza bursa romaneasca. Au inceput sa apara market-makerii, conturile globale, speram in scurt timp sa putem vorbi si de short-selling si imprumuturi, cadru care va face loc unor produse mai sofisticate. Prin toate aceste demersuri se va imbunatatii si lichiditatea bursei romanesti  care va atinge cotele normale atunci cand mediul economic va regasi bursa ca finantare, publicul ca investitie, iar economia romaneasca per ansamblul ei va deveni performanta. Stiu ca sunt cam multe criterii, dar numai asa vom putea vorbi de o maturizare completa.

Buna ziua in primul rand! 1) As dori sa stiu daca listarea actiunilor suplimentare de 9.84% ale statului la Petrom ar putea afecta pozitiv cresterea pretului in termen scurt al actiunilor FP care detine parca 20% din Petrom. 2)Sunt sanse de listare Hidroelectrica-Nuclearelectrica din 2012 incolo?3)Nu cumva nu e de ajuns o simpla listare si ar mai trb si schimbarea conducerii acestor companii (privatizarea lor). Cum vedeti acest lucru realizabil avand in vedere declaratiile politicienilor care spun ca nu vor privatizare la anumite companii "cheie" (ex Romgaz) si exemplul si cu Petrom-preturile benzina unde statul nu prea mai are control (acum nu stiu cat i-ar interesa pe ei de popor daca le vin banii din aceste listari)?4)Credeti ca exista vreo sansa ca statul in timp sa vanda tot din aceste companii energetice, sau sa inceapa cu vaznarea de pacehete minortitare si in decursul doar a multi ani sa scada sub 50% participatie?Multumesc anticipat pentru eventualele raspunsuri!

Speranta Stefan / 31 Martie 2011 ora 13:01
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:29
1. Tot ce pot sa spun este ca pentru bursa si pentru companie este benefica aceasta crestere de free-float, de 9,84%, pentru ca va atrage atentia catre noi fonduri de investitii, care odata intrate pe piata vor duce la o crestere a lichiditatii actiunilor.
2. BVB in parteneriat cu Franklin Templeton face demersuri pe langa autoritatile statului (actionarul majoritar al celor doua companii) pentru a le lista la bursa. Este o situatie din care toate cele trei parti implicate - Bursa, FP, Statul roman, vor avea de castigat. Din pacate, nu BVB este factorul de decizie in listarea lor.
4. Cred ca cele mai mari sanse sunt ca statul sa vanda pachete minoritare de pana la 30% la aceste companii si chiar este recomandat sa o faca, prin BVB, dar o decizie de vanzare a pachetului majoritar este greu de anticipat acum pentru ca va fi o decizie strategica, ce va influenta politica economica a statului roman.

Mihai CHISU Mihai CHISU 31 Martie 2011 ora 16:54
Buna ziua si dvs. Orice efect benefic are la randul lui efecte benefice. In masura in care listarea actiunilor SNP va fi un succes si mai ales daca aceste titluri se vor aprecia sunt convins ca efectele asupra FP vor fi pozitive. Pe de alta parte listarea SNP va atrage sume de bani suplimentare in bursa romaneasca care se vor regasi si in actiunile FP, alt motiv de a aprecia ca pozitiva listarea SNP. In listarea Hidroelectrica nu imi pun mari sperante. Istoria ne invata ca declaratiile oficialilor raman adesea doar la nivel de cuvinte din pacate. Oficialii romani ar putea sa privesca si spre exemplul de succes al Poloniei care a apelat la finantari prin intermediul bursei. Sunt de parerea ca in continuare transparenta este o problema.

As dori sa aflu parerea specialistilor in privinta actiunilor la FP si daca estimeaza ca vor fi cotate la valoarea lor nominala ?

Vasile C / 31 Martie 2011 ora 13:00
Mihai CHISU Mihai CHISU 31 Martie 2011 ora 17:01

 
Actiunile fondului proprietatea  au potential datorita interesului crescut manifestat de toate categoriile de investitori, active valoroase, management de calitate. Aceste elemente ma fac sa cred ca vor ajunge la un moment dat la 1 ron, mai ales tinand cont ca valoarea lor contabila este mai mare de 1 ron in acest moment. In mod normal aceste actiuni se stabilizeaza pe pietele dezvoltate  la un discount de 5-10% fata de aceasta valoare contabila. Dupa terminarea procesului de despagubire cred ca va fi mai usor ca aceste actiuni sa creasca.

Dupa ce au plecat de la Londra, ati incercat sa vorbiti cu cei de la A&D Pharma cu privire la o posibila listare pe BVB ? Daca da, care a fost raspunsul acestora ??

Vasile Avram / 31 Martie 2011 ora 12:51
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:24
Noi am trimis o invitatie oficiala celor de la A&D Pharma pentru a se lista la BVB. Avand in vedere ca era listata la Londra pe un sistem alternativ de tranzactionare si ca isi desfasoara activitatea in Romania, noi credem ca este necesara listarea ei pe piata reglementata de la Bucuresti. De altfel, am primit la Bursa cateva scrisori de la actionari minoritari ai companiei (cumulat 15%), spunandu-ne ca doresc listarea companiei la Bucuresti, tocmai in dorinta de a isi putea valorifica actiunile pe o piata bursiera. Raspunsul celor de la A&D Pharma a fost ca nu au in plan, cel putin pentru moment, o listare la BVB.

Care este perioada in care actiunile FP vor avea valoarea peste 1 leu? Daca nu, atunci care e tendinta si cand trebuie sa vindem ?

Sorin Gomoiu / 31 Martie 2011 ora 12:50
Mihai CHISU Mihai CHISU 31 Martie 2011 ora 16:44
Stimate domnule Gomoiu, si eu as vrea sa stiu cand actiunile vor ajunge la 1 leu, dar recunosc ca nu stiu cu exactitate. In schimb ma bazez pe urmatoarele aspecte - au potential datorita interesului crescut manifestat de toate categoriile de investitori, active valoroase, management de calitate. Aceste elemente ma fac sa cred ca vor ajunge la un moment dat la 1 ron, mai ales tinand cont ca valoarea lor contabila este mai mare de 1 ron in acest moment. In mod normal aceste actiuni se stabilizeaza la un discount de 5-10% fata de aceasta valoare contabila. Dupa terminarea procesului de despagubire cred ca va fi mai usor ca aceste actiuni sa creasca.

1. Cum a influentat piata de capital lansarea Fondului Proprietatea?2. Care sunt cele mai profitabile actiuni, in ce domeniu trebuie sa activeze compania?Multumesc!

Pavel / 31 Martie 2011 ora 12:49
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:21
1. Fondul Proprietatea a adus un plus de lichiditate Bursei de Valori Bucuresti si noi reguli de tranzactionare la care trebuie adaugat si cresterea de vizibilitate. Noi fonduri de investitii din strainatate au accesat BVB, in urma acestei listari.

Mihai CHISU Mihai CHISU 31 Martie 2011 ora 16:39
Fondul proprietatea se contituie intr-un exemplu de succes pentru piata romaneasca de capital. Stiu ca aspiratiile tuturor sunt mult mai mari, dar listarea FP este un inceput promitator. FP a dat un exemplu de lichiditate, de transparenta, de management de calitate si de interes pentru actionarii minoritari. Spre o astfel de atitudine trebuie sa tinda toate companiile listate la cota bursei. Cat despre cele mai profitabile actiuni, totul depinde de momentul in care ne aflam conjunctural dpdv economic. Daca in urma cu cativa ani de zile cele mai apreciate actiuni erau cele din domeniul imobilar si bancar, anii crizei au depreciat enorm increderea in aceste sectoare, iar noile companii ce au iesit la rampa au fost cele care s-au bucurat de venituri din export, cat si cele care au dovedit ca pot face fata crizei printr-un management de calitate. Nu in ultimul rand urmariti companiile ce au in profilul lor de activitate domeniul petrolier.

Sunt unul dintre cei care dupa aproape 10 ani de batalie cu statul am reusit sa obtin legal retrocedarea in actiuni pentru drepturile de proprietar al unui teren din Bucuresti .Astazi Fondul Proprietatea imi acrda 0,6% din valoarea cuvenita....Cei mai multi dintre noi avem o varsta care nu ne permite sa astaeptam....Cum se explica aceasta mare nedreptate a onoratului stat ,avand in vedere ca : -Pe cele mai multe terenuri nationalizate au fost construite blocuri cu apartamente,in urma cu 30-40 de ani.Pe un teren de 400 m.p.s-au construit blocuri cu 100 de apartamente.Apartamentele s-au vandut,statul incasand valoarea lor.Anual fmiliile proprietare platesc statului impozite fiscale.Deasemeni, firmele de electricitate,apa curenta,caldura...,au castiguri de la proprietarii respectivi...In acest timp noi ,vechii-proprietarii nedrepatiti, asteptam sa ...O mare nedreptate continua sa umbreasca onoarea statului.Putem spera la o reparare morala ?

Florescu Vasile / 31 Martie 2011 ora 12:48
Mihai CHISU Mihai CHISU 31 Martie 2011 ora 16:27
Stimate domnule Florescu,  din nefericire nu ati fost dumneavoastra cel care sa decida care ar fi fost varianta cea mai buna de a fi despagubit. In opinia mea lucrurile nu s-au facut in ordinea normala, in sensul ca ar fi trebuit sa primiti aceste actiuni cu titlu de despagubire abia dupa ce fondul era listat si avea o valoare de piata. Singura varianta care mai exista acum pentru dvs, intelegand ca ati fost echivalat la valoarea nominala de 1 ron, este aceea de a astepta pana cand titlurile se vor aprecia la bursa romaneasca. Perspectivele sunt bune.

Dezvoltarea pietei de capital nu presupune doar atragerea de noi emitenti ci si supravegherea cu atentie a societatilor existente care se tranzactioneaza in prezent. In ultimul timp am achizitionat in special de pe piata Rasdaq, iar acum regret acest lucru pentru ca este o piata lasata de izbeliste si drepturile actionarilor minoritari sunt incalcate in dese randuri.Cum vad reprezentantii legali insarcinati cu supravegherea pietei de capital maturizarea acestei piete, in conditiile in care aceste institutii retrogradeaza majoritatea actiunilor de pe piata Rasdaq pe platforma ATS (perceputa de toti investitorii ca nereglementata) si unde cam toti se asteapta la accentuarea neregulilor prezente din plin si la momentul actual (cele mai recente exemplu sunt cele intamplate la SIF5 unde s-a devalizat practic patrimoniul acesteia prin numirea la conducerea societatilor din portofloiu a rudelor apropiate, la nerespectarea derularii ofertelor publice obligatorii, la incercarile de delistare la preturi scandalos de mici, etc.), nereguli care indeparteaza putinii investitori prezenti de bursa?

Tomuta Stefan / 31 Martie 2011 ora 12:47
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:19
Eu pot sa spun ca piata ATS este, conform codului ATS aprobat si de CNVM, o piata care are mai multe cerinte de raportare si de transparenta decat piata Rasdaq si un eventual transfer al unei companii de pe Rasdaq pe ATS nu trebuie vazut ca o retrogadare. Bursa de Valori este la dispozitia companiilor de pe Rasdaq in consilierea lor cu privire la piata reglementata si la piata ATS. Actionarii minoritari ai unei companii de pe Rasdaq care se presupune ca s-ar muta pe ATS vor fi cel putin la fel de protejati ca pe piata Rasdaq. Conform Mifid, nu exista decat doua categorii de piete: piata reglementata si piata alternativa sau sistem alternativ de tranzactionare. Cand Rasdaq a fost creata, Mifid nu exista. De aceea, in acest moment, Rasdaq este undeva intre piata reglementata si ATS, situatie pe care BVB si CNVM incearca sa o rezolve, in ultima perioada.

Este vorba de o maturizare reala, sau maturizarea se confunda cu o perioada de timp in care lucrurile nu au mers tocmai in directia potrivita.Spun asta deoarece experienta acumulata se poate confunda uneori cu maturizarea, dar trebuie vazut despre ce fel de maturizare vorbim?

Citrea Dan / 31 Martie 2011 ora 12:46
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:14
Nu, nu este vorba de maturizare in sensul temporal. Este legat de faptul ca dorim sa avem o piata la standardele internationala, mai lichida, mai vizibila, competitiva in regiune, care sa isi indeplineasca rolul pentru care a fost creata - de pol de finantare si de barometru al economiei.

Mihai CHISU Mihai CHISU 31 Martie 2011 ora 16:32
Maturizarea bursei romanesti va surveni cand va fi inteleasa ca utilitate. In acceptiunea mea acest lucru se va intampla atunci cand bursa va fi perceputa de investitori ca o investitie, ia de catre antreprenori ca o maniera de finantare. Din acest punct de vedere mai avem de parcurs niste pasi, depinde de aceasta comunitate cat de repede alege sau poate sa ii faca. Oricum, criza financiara a contribuit si ea la procesul de  maturizare a acestei piete oferind tuturor experienta asa cum bine ati observat si dvs.

Ce trebuie sa intelegem, esential din piata de capital ?In ce mod ar consta consta maturizarea pietei de capital romaneasca?Ce fel de investitori pot contribui la o maturizare a pietei de capital?

Andrei Rosca / 31 Martie 2011 ora 12:13
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:13
Esential, piata de capital trebuie vazuta ca o metoda de finantare pentru companii (aici se intalneste "excesul de bani" cu "nevoie de bani") si ca o investitie pe termen mediu si lung, pentru populatie, fonduri de investitii, investitori institutionali.
Maturizarea pietei de capital romanesti este un proces de trecere de la o piata incipienta la o piata cu standarde mai ridicate: alinierea regulilor de tranzactionare - conturi globale, short selling, imprumutul de actiuni, introducerea de noi produse (produsele structurate, REIT's-urile si in curand ETF-urile), plus o incercare de diversificare sectoriala a Bursei pentru ca suntem constienti ca lipsesc multe sectoare din economie, cum ar fi telecom sau IT (de altfel, foarte cautate de investitori).
Toate categoriile de investitori sunt importante, incepand cu clientii individuali, al caror numar trebuie sa creasca radical, continuand cu fondurile locale mutuale si de pensii si, nu in ultimul rand, fondurile internationale. Fiecare are rolul lor bine definit.

ce se estimeaza vis a vis de evolutia actiunilor Fp?

Elena / 31 Martie 2011 ora 12:11
Mihai CHISU Mihai CHISU 31 Martie 2011 ora 16:21
FP intruneste o serie de calitati care atrag interesul tuturor categoriilor de investitori. Cu acest raspuns transmit de fapt ca viitorul este bun de principiu, dar sa nu ignoram sentimentul pietei, uneori psihologia pietei nefiind pe aceeasi directie cu fundamentele unei companii. Pe termen scurt as astepta oricum sa inceapa redistribuirea de actiuni catre cei care trebuie sa le primeasca.

1. Bursa nu este suficient de “publica” pentru marile mase ! Acestea trebuie crescute, atrase… ! (a fost o perioada de vanzare a cupoanelor, si apoi marile mase au “disparut/ plecat” de la bursa !) De ce nu se face mai mult pentru a le atrage (o campanie de informare/instruire la indemana oricui !) ?2. Alta problema este lipsa unor noi listari, mai multe listari. Oare cate din firme stiu ca pot sa isi atraga capital de la bursa ?3. Site-ul bursei poate ar trebui sa creasca in informatii/date publicate/oferite catre investitori (descriere societati, istoric mai cuprinzator – mai multe luni afisate, grafice cu posibilitati de analiza tehnica…) .

Viorel Cacoveanu / 31 Martie 2011 ora 11:39
Valentin IONESCU Valentin IONESCU 31 Martie 2011 ora 16:07
1.  Bursa de Valori Bucuresti a inceput, in ultima perioada, o promovare agresiva - in sens pozitiv - a produselor pe care le ofera, prin diverse canale: road-show-uri, conferinte, seminarii, diferita parteneriate (wx: Asociatia pentru IMM-uri, Patronajul in constructii, mass-media, cu intermediarii, Moody's, KPMG samd).
2. Avem evenimente dedicate emitentilor, atat pentru listarea la bursa cat si pentru emiterea de obligatiuni. Abordarea se face pe doua cai principale: prin aceste evenimente si prin intalniri individuale. Suntem la curent cu lipsa de educatie financiar -bursiera si incercam sa o compensam prin toate modalitatile care ne stau la indemana.
3. in ulrima perioada, datele prezentate pe site-ul bursei au inceput sa fie mai complexe, urmand ca in viitor sa apara tot mai multe date necesare investitorilor.

Mihai CHISU Mihai CHISU 31 Martie 2011 ora 16:17
Cele cateva decenii ce au trecut pana cand bursa a renascut in 1995 au sters din memoria colectiva ideea de economisire prin bursa, aspect ce evident nu poate fi recastigat peste noapte. Masele, asa cum le spuneti dvs, vor recastiga interesul pentru bursa in urma unor eforturi concentrate ale celor care acum guverneaza piata de capital si care pot promova programe de educatie financiara. Eu personal as atrage  facultatile de profil  spre o aplicabilitate practica a fenomenului bursier pentru a crea macar de acum incolo o generatie mai bine informata  si in acelasi timp as incerca sa propag prin intermediul mass-media cat mai multe exemple de succes. Insa aceasta promovare la nivel national este scumpa si nu stiu cat de mult ar avea institutiile pietei de capital potenta financiara sa o faca. Aceeasi situatie de ignoranta a fenomenului bursier se regaseste si in cazul managerilor de intreprinderi, situatie ce se va corecta de asemenea in timp pe masura ce efectele educatiei vor penetra in mediul de afaceri autohton. Finantarea prin bursa este cea mai ieftina metoda de finantare si mai ofera un avantaj, anume acela al notorietatii. Pe masura constientizarii acestor efecte benefice, managerii romani se vor orienta spre bursa romaneasca cu siguranta.