O constructie noua care iti da mai degraba senzatia unei cladiri de birouri decat a unei biblioteci. Un mall cultural - asa a denumit presa noul sediu al Bibliotecii Nationale care a fost deschis pentru public dupa zeci de ani de asteptare. Cladirea - despre care un politician cunoscut spune ca "este cea mai importanta institutie pentru o tara" naste deja controverse: in timp ce unii o considera "superba”, altii cred ca nu este “faina”.
Printre cei care au trecut pragul BNR se numara si Iulia Criste, o fetita de 10 ani care a venit cu mama ei la biblioteca “pentru ca este o zi frumoasa si ii place sa citeasca”.
“Imi place, e frumos. O sa vin sa citesc”, spune fetita. Adauga ca le va spune si colegilor de scoala sa vina, la fel si surorii ei mai mari. In general, imprumuta carti de la scoala ca sa citeasca. De altfel, cartea preferata este "Heidi".
Pe de alta parte, Eleonora Ilie, o doamna imbracata sic, cu parul scurt, blugi, un tricou si esarfa albastra, spune ca a mai ramas o zi in Bucuresti special ca sa vina la biblioteca. Este din Craiova si a aflat duminica seara de la televizor de inaugurarea BNR. Si-a dorit sa vina pentru ca ii aminteste de biblioteca frumoasa la care se ducea in timp ce era studenta la Facultatea de Petrol si Gaze pe care a absolvit-o in 1969.
“Este deosebita, totul imi place, spatiul aerisit, totul. Imi da o senzatie de liniste. Mi-am adus aminte de studentie, cand la scoala aveam o biblioteca foarte mare. Mi-a placut si holograma cu Caragiale”, explica doamna Eleonora Ilie.
A venit in jurul orei 12 la biblioteca si in jur de 3.30 nu plecase. O intreb daca a ascultat discursul premierului Ungureanu. “Nu. Chiar am intrebat pe cineva daca a vorbit”, spune razand.
Care ar fi prima carte pe care i-ar placea sa o citeasca?
Nu stie exact. Ar incerca tot. Spune ca in ultimul timp a citit multe carti de dezvoltare personala si ca ii place sa lectureze atat literatura cat si lucrari de actualitate.
“Vin destul de des la Bucuresti si mi-ar placea sa mai vin. De cand eram mica am indragit-o pe doamna bibliotecara si mergeam si imprumutam carti de la biblioteca”, afirma doamna Ilie.
Cativa metri mai incolo doi tineri de 23-24 de ani privesc cateva obiecte expuse intr-un raft din sticla.
"Voiam sa pastreze ceva vechi. Iar pe alocuri este kitsch"
“Nu imi place in mod deosebit. Nu ma asteptam sa fie cumva, dar nu arata foarte fain. Voiam sa pastreze ceva vechi. Iar pe alocuri este kitsch”, spune Mihai Popescu ( 24 de ani). Ce este kitsch?“De exemplu, panourile din sticla cu litere. Se vede ca s-au grabit in unele locuri”, adauga el.
Nici Andra Pavel (23 de ani), cea care il insoteste, nu este prea incantata. I se pare “ asa si asa”. Si ea ar fi vrut ca noua cladire sa aiba ceva din vechea structura.
Si chiar daca constructia in care s-au investit peste 100 de milioane de euro nu li se pare spectaculoasa, vor veni atat sa citeasca cat si la expozitii.
In jur de 100 de persoane asteapta la coada. Ce se intampla?
“Asteptam sa primim permis”, spune o tanara pe scurt.
Prima saptamana in noul sediu, care gazduieste peste 12 milioane de carti si documente, va fi una cu program special, in fiecare zi fiind organizate foarte multe conferinte si expozitii. De asemenea, in prezent nu sunt inca disponibile toate serviciile bibliotecii, insa cei care isi doresc pot obtine deja gratuit permisul de cititor cu care vor avea acces la documente. Daca veti pierde permisul, trebuie sa platiti aproximativ 10 euro pentru a primi unul nou.
Incepand din 23 aprilie utilizatorii au acces la 7 sali de lectura (literatura, publicatii periodice-presa, drept, sala pentru copii si tineret, sala “Dialoguri culturale”-care este conceputa pentru a da posibilitatea fiecarei tari sa isi promoveze cultura, sala de referinte – dictionare, enciclopedii, Who’s Who si cabinetul bibliologic -care cuprinde publicatii din domeniul biblioteconomiei) la publicatiile din depozitele generale, la salile de pregatire profesionala (pentru cursuri in domeniul biblioteconomiei) si la spatiile multifunctionale (mai exact la spatiile pentru expozitii si conferinte).
Deocamdata, spatiile pentru cafenele si restaurante nu au fost inchiriate.
Printre expozantii din aceasta saptamana se numara si Razvan Supuran, un artist plastic care s-a specializat in tehnica realizarii cartilor din hartie manuala.
Vine multa lume si il intreaba despre mestesugul sau, insa clienti nu prea sunt. De exemplu, "Capra cu trei iezi", o carte cu cateva pagini costa 15 lei. Insa, nu despre cartile realizate cu textele altor scriitori vrea sa vorbeasca, ci despre “Walk with a blind man”, cartea care contine propriul lui text.
Este o carte groasa de vreo doi centimetri si are 24 de pagini. Este o editie bibliofila si se vinde cu 200 de euro. Insa in strainatate o carte asemanatoare costa 500 de euro. A lucrat aproximativ doua luni pentru a realiza 30 de astfel de exemplare, care sunt facute din hartie, ilustratie si legatorie si tipar manual.
In general, clientii sai sunt corporatiile si diferite institutii (in special ambasade), acestea comandand carti pentru cadouri care sa fie personalizate si sa iasa in evidenta.
Trebuia sa vina Umberto Eco
Pe langa expozanti, prima zi a adus si conferinta de deschidere, la care au participat premierul Mihai Razvan Ungureanu, ministrul Culturii Kelemen Hunor, vicepremierul Marko Bela, Ioan Haiduc-presedintele Academiei Romane, Adrian Vasilescu- consilierul guvernatorului BNR Mugur Isarescu, invitati din diferite institutii de cultura, ambasadori, dar si foarte multi oameni obisnuiti.
In jur de 12.30 majoritatea operatorilor de televiziunie si-au asezat trepiedurile. Fug insa afara pentru ca trebuie sa soseasca premierul.
Cu zece minute inainte de unu dupa-amiaza, ora oficiala pentru inceputul conferintei, sala era pe sfert goala. La unu fix, probabil in jur de o treime din sala este ocupata. Cei mai harnici insa sunt invitatii din institutiile de cultura si ambasadorii pentru ca deja cele cinci randuri din fata pastrate pentru acestia sunt neincapatoare. Primul rand din a doua parte a salii este pentru jurnalisti, iar restul pentru toti cei care si-au dorit sa participe la inagurare.
Se asculta muzica clasica, in special Luciano Pavarotti. Au fost preferati artistii italieni pentru ca la un moment se aude melodia Vivo per lei, interpretata de Andrea Bocelli si Giorgia.
De altfel, un oficial al bibliotecii vorbeste cu un invitat si ii spune ca era aproape sigur ca la evenimentul de inaugurare va fi prezent si Umberto Eco. Insa, acesta nu a mai putut ajunge.
In jur de 1.20 incep sa se faca primele doua probe de microfon. “Doi, zece, doi, zece”, spune un barbat in fata salii.
Tot cam atunci doua doamne incep sa imparta casti de traducere invitatilor de la ambasade.
“In mod normal ar trebui sa fie pe scaun. Sunt totusi ambasadori…”, ii spuna una dintre ele celeilalte colege.
“Incredibil. E unu jumate”, spune o jurnalista deranjata de intarzierea cu care va incepe conferinta.
In final, in jur de 1:35 premierul, vicepremierul si ministrul Culturii intra in sala si incepe conferinta. Primul vorbitor este Elena Tirziman, directorul general al Bibliotecii Nationale a Romaniei, care spune ca “prin noul sediu, biblioteca devine reprezentativa la nivel national si international, asa cum merita”.
Pe de alta parte, Kelemen Hunor, ministrul Culturii si Patrimoniului National, a vorbit despre importanta investitiilor in cultura, dar si despre digitalizare, despre felul in care se schimba cartea in era internetului.
Hunor: Acasa iei cartea in mana, nu iPadul sau laptopul
“Va disparea cartea? Aceasta intrebare este aproape fireasca si se naste din frica, dar sunt convins ca nu va disparea cartea tiparita. In lumea internetului si a digitalizarii, eu am o alta abordare. Cartea se va inmulti, vom avea cartea tiparita, obiectul, nu obiectul de lux, si vom avea cartea virtuala. Vom avea posibilitatea de a accesa orice fel de carte, si prin internet, dar vom avea ocazia de a o vedea si in biblioteca sa o citim aici sau sa ne asezam acasa langa un vin, langa un tutun, langa un cognac si atunci sigur ca vom lua cartea in mana si nu iPadul sau laptopul. Sunt ferm convins ca viata cartii va fi buna, va fi puternica, pentru ca omul are nevoie de cartea tiparita, scrisa, are nevoie de propozitie, de literatura, de litaratura stiintifica” a explicat Hunor.In acelasi timp, premierul crede ca noul sediu al BNR este “ o superba cladire, refacuta din ruinele unui comunism gri si rece” si ca biblioteca ar trebui sa se numere “printre activitatile elementare” ale omului.
„Astazi biblioteca este un spatiu de intimitate al cititorului. Biblioteca este prietenoasa in raport cu fondul de carte si prietenoasa in raport cu cititorul pe care il adaposteste. Biblioteca, astazi, implica actul cultural in arii foarte vaste, de la expozitii la conferinte. (...)Biblioteca este un mare spatiu public, in care bibliotecarul, prin toate actiunile sale, face un marketing al informatiei culturale”, a mai spus Ungureanu.
De altfel, dupa conferinta de presa, el le-a declarat jurnalistilor ca foarte curand va merge sa citeasca la Biblioteca Nationala.
„Nu imi sunt straine bibliotecile si e lesne de imaginat de ce”, a adaugat premierul.
De asemenea, vicepremierul Marko Bela a spus ca “Biblioteca Nationala este cea mai importanta institutie in existenta unei tari, tot ce-i mai bun in fiinta unei natiuni.
La finalul conferintei de presa cei trei oficiali ai guvernului au primit din partea conducerii BNR un pachet de carti care continea cateva numere din revista “Biblioteca”, albumele Romania – In patrimoniul UNESCO”, si “Bucharest, my love”.
Investitie de peste 100 de milioane de euro
Reconstructia Bibliotecii Nationale a Romaniei a inceput in aprilie 2009 si a fost finalizata in decembrie anul trecut, cu o investitie de 104,8 milioane de euro (fara TVA). Banii au fost imprumutati de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).Biblioteca Nationala a Romaniei a inceput sa fie construita in 1986, insa trei ani mai tarziu lucrarile la fatade s-au oprit, continuand insa sporadic in interior.
In prezent, biblioteca detine o suprafata de 14.000 de metri patrati de sali de lectura, o aula de 380 de locuri, birouri intinse pe 8.000 de metri patrati, 35.000 de metri patrati pentru spatii de depozitare, sali de conferinte, expozitii, spatii de cultura pentru copii, pentru restaurante si cafenele.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
