Situatia neclara de la CFR Marfa
Privatizarea CFR Marfa a fost unul din subiectele “cap de afis” din ultimele luni, situatia companiei fiind inca indecisa.Guvernul a stabilit ca termeul de finalizare a privatizarii CFR Marfa sa fie la jumatatea lunii octombrie, printre conditiile impuse pentru incheierea tranzactiei figurand constituirea unui depozit bancar de aproximativ 20 milioane de euro de catre GFR si o adresa sau un aviz de la Consiliul Concurentei.
Hotararea de Guvern privind privatizarea CFR Marfa prin vanzarea a 51% din actiuni catre Grup Feroviar Roman (GFR), detinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a fost publicata in Monitorul Oficial, termenul de finalizare a tranzactiei fiind stabilit la 60 de zile calendaristice de la data intrarii in vigoare a actului normativ.
Sub conducerea noului ministru al Transporturilor, situatia CFR Marfa va trebui solutionata.
Revitalizarea CFR Calatori
Nu doar regia de transporturi de marfuri a avut de suferit, ci si cea de persoane, CFR Calatori confruntandu-se in aceasta perioada cu cele mai mari pierderi ale companiei din ultimii zeci de ani.Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, afirma in urma cu cateva saptamani ca situatia CFR Calatori este una "foarte proasta", iar compania de stat, cu datorii foarte mari, are nevoie de o recapitalizare, operatiune care ar putea presupune inclusiv privatizarea operatorului feroviar.
Ministrul Transporturilor a spus atunci ca situatia companiei este "foarte proasta", datoriile sunt "uriase", iar CFR Calatori nu poate fi revitalizata fara sustinere externa.
Intr-un interviu acordat Wall-Street.ro, Alexandra Gatej, presedinte la CFR Calatori, a declarat ca, "situatia companiei este foarte dificila si nu mai suporta amanare".
CFR Calatori a inregistrat pierderi de aproape 1 miliard de lei si datorii de peste 1 miliard de lei la nivelul anului trecut.
Primele masuri luate, in lipsa posibilitatii extinderii activitatii, au fost retragerea de pe sectiile neprofitabile si licitarea acestora catre companii private, pana in prezent fiind atribuite cinci sectii, potrivit sursei citate.
Atragerea de noi Fonduri Europene
Dupa ce timp de un an de zile Fondurile Europene au fost suspendate pentru constructia de infrastructura pentru transport, pe agenda “la zi” a noului ministru va fi si gasirea si aplicarea unui plan investitional in acest sens.In urmatoarea perioada, Ramona Manescu va trebui sa accelereze ritmul de absorbtie al fondurilor structurale si sa creeze un plan de alocare a banilor catre investitii importante.
Pentru acest an, ministerul Transporturilor dispune de un buget de 6,3 miliarde de lei, fiind unul dintre cele mai importante cabinete ale Guvernului.
CNADNR , inapoi in portofoliul MT
La inceputul verii, Guvernul anunta o noua institutie de stat – care se va forma prin divizarea activitatii CNADNR.Mai precis, la finele anului trecut, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine, coordonat de ministrul delegat Dan Sova, a fost autorizat de Guvern sa ceara in Adunarea Generala a Actionarilor a CNADNR divizarea societatii in doua noi companii nationale, respectiv Compania Nationala de Autostrazi si Compania Nationala de Drumuri.
Ulterior, Guvernul a stabilit ca Autoritatea Nationala de Autostrazi va functiona sub autoritatea unui nou departament al CNADNR, iar Compania Nationala de Drumuri va fi organizata sub autoritatea Ministerului Transporturilor.
Acest lucru inseamna ca la finalul acestui an, MT va absorbi jumatate din activitatea CNADNR, Compania Nationala de Drumuri urmand sa revina in portofoliul condus de Ramona Manescu care se va asigura de buna desfasurare a lucrarilor de constructii de drumuri si poduri din Romania.
Constructia de autostrazi si relatia cu Dan Sova
O data cu revenirea in portofoliul Ministerului de Transporturi a Companiei Nationale de Drumuri, Ramona Manescu va trebui sa gestioneze impreuna cu Dan Sova, ministrul delegat al marilor proiecte de infrastructura situatia autostrazilor din Romania.Cu doar 548 de kilometri de autostrada disponibili pana in acest moment, Romania are in plan sa ajunga in urmatoarea perioada la peste 1.400 de kilometri de sosele, dar situatia este departe de a se realiza in ritmul actual de lucru.
In prezent in Romania sunt disponibile patru autostrazi (A1-A4), singura finalizata fiind A2 (Bucuresti-Fetesti-Cernavoda-Constanta), cunoscuta si sub denumirea de “Autostrada Soarelui”, care are o lungime de 206 km.
Cea mai lunga autostrada din Romania va fi A3 (Bucuresti – Ploiesti – Brasov – Sighisoara – Targu Mures – Cluj-Napoca – Zalau – Oradea – Bors) si va avea 584 de km, in prezent sunt gata doar 107 km.
A doua autostrada din Romania ca lungime va fi A1, care ar trebui sa faca legatura intre Bucuresti si Nadlac, insa din cei 576 km sunt gata doar 213 km, Bucuresti – Pitesti (96 km), Pitesti (13.6 km), Sibiu (17.5 km), Orastie – Deva (32.5 km) si Timisoara - Arad (54 km).
Cea de-a patra autostrada va fi A4 (Ovidiu – Agigea – Mangalia – Vama Veche - Bulgaria) si va avea 60 de km, dintre care in prezent sunt finalizati numai 22 de km.
Noul ministru al Transporturilor, impreuna cu Dan Sova, vor trebui sa gaseasca o solutie pentru stimularea investitiilor in infrastructura rutiera.
