Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB), unul dintre cei mai importanti furnizori de ingineri de pe piata locala, a reusit sa castige 32 de proiecte finantate prin intermediul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), care pompeaza 4,25 de miliarde de euro in Romania, in perioada 2007 – 2013. Banii pot fi accesati de institutiile din mediul public si privat interesate sa investeasca in formarea personalului.Valoarea cumulata a celor 32 de proiecte este aproximativ 440 de milioane de lei (106,8 mil. euro), potrivit listelor cu beneficiarii fondurilor europene in resurse umane centralizate de fseromania.ro, pagina de internet a POSDRU. Totusi, site-ul UPB prezinta doar zece proiecte.
Printre cei care apar implicati se numara si Anton Hadar, presedintele federatiei “Alma Mater”, organizatie sindicala al carei principal obiectiv este “restabilirea pozitiei sociale a personalului didactic si auxiliar din invatamant, in spiritul traditiei invatamantului romanesc interbelic”.
Patru din cele 32 de proiecte isi propun formarea de antreprenori, iar valoarea lor este de 28,5 milioane de lei (7 mil. euro).
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE), institutie educationala recunoscuta ca fiind cel mai important generator de forta de munca pentru sistemul financiar-bacar, este parte in 16 proiecte finantate prin POSDRU.Academia, care are in prezent “47.093 de studenti, din care 35.173 sunt la licenta, 7.792 la programele masterale, 2.235 la doctorat, 1.893 la scoli academice si la cursuri postuniversitare si 2.042 de cadre didactice si personal tehnico-administrativ”, a contractat proiecte in valoare totala de 207,2 milioane de lei (50 mil. euro).
Sase dintre cele 16 proiecte prevad sustinerea dezvoltarii spirutului antreprenorial in randul romanilor, precum si facilitarea accesului absolventilor Academiei catre o piata a fortei de munca ale carei cerinte sunt foarte diferite fata de competentele si aptitudinile dobandite pe parcursului studiului.
Doua proiecte, respectiv “Modernizarea educatiei academice prin introducerea unui sistem informatic pentru managementul universitatilor romanesti” si “Parteneriat pentru modernizarea si reorganizarea seviciilor bibliotecilor universitare”, de 22,2 de milioane de lei (5,4 mil. euro), au impact direct asupra imbunatatirii facilitatilor institutiei.
Facultatea de Drept din Bucuresti
Institutia de invatamant din cadrul Universitatii Bucuresti (UB) a dat cel mai puternic CEO din Romania. Mariana Gheorghe, sefa OMV Petrom, o companie cu afaceri de trei miliarde de euro in 2009, este absolventa a Facultatii de Drept a UB si este unul dintre putinii manageri din topul celor mai puternici executivi de pe plan local care a absolvit un alt profil decat cel tehnologic sau economic.Pe lista executivilor celebri de piata romaneasca, absolventi de Drept, in Capitala, se numara si Sorin Manea - directorul general al ATE Bank, Misu Negritoiu - directorul general al ING Bank sau George Copos - proprietarul Ana Holding si finantatorul clubului de fotbal Rapid Bucuresti.
Cu toate acestea, Facultatea de Drept este implicata intr-un singur proiect finantat prin POSDRU, intitulat “Fii pregatit pentru cariera ta”, care isi doreste sa faciliteze tranzitia de la scoala la o viata activa.
Proiectul se va desfasura in perioada octombrie 2010 – septembrie 2011 si are ca obiectiv principal crearea unui model de consiliere si orientare in cariera, pentru studenti.
Universitatea Babes Bolyai din Cluj
Ca si UPB, Universitatea Babes Bolyai, din Cluj-Napoca, este condusa de un fost ministru al Educatiei, Andrei Marga. Una dintre cele mai importante institutii de invatamant superior din Ardeal a reusit sa castige proiecte finantate prin POSDRU de circa 217 milioane de lei (52,5 mil. euro).
Din totalul celor 19 proiecte pentru care a obtinut finantare, doar cinci vizeaza direct sau indirect, integrarea facila a absolventilor pe piata fortei de munca.
In schimb, institutia a mai luat bani pentru “dezvoltarea parteneriatelor si incurajarea initiativelor pentru partenerii sociali si societatea civila” - 1,84 mil. lei, “formarea continua a personalului didactic din unitatile de invatamant pentru deficienti de auz” - 11,8 mil. lei, “perfectionarea cadrelor didactice, din invatamantul preuniversitar, care predau limba romana minoritatilor nationale" - 18,72 mil. lei sau pentru “istoria orala a comunitatilor” - 4,4 mil. lei.
Universitatea Transilvania din Brasov
Universitatea Transilvania, din Brasov, este poate cea mai mai importanta institutie de invatamant superior din Centrul tarii.Pana in prezent, a castigat finantari europene pentru sapte proiecte, a caror valoare cumulata se ridica la aproximativ 35 de milioane de lei (8,5 mil. euro).
Doua dintre proiecte isi propun acordarea de burse doctorale si postsdoctorale si au necesitat finantari de 21,1 milioane de lei (5,1 mil. euro), in vreme ce unul vizeaza crearea unor studii doctorale pentru dezvoltare durabila.
Totodata, unul dintre proiecte are ca obiective trecerea de la practica la teorie, in medicina (1,84 mil. lei), iar un altul – “facilitarea insertiei pe piata muncii a studentilor cu program de studiu in ingineria mecanica” (0,56 mil. lei).
Universitatea Spiru Haret
Universitatea Spiru Haret, cea mai importanta institutie privata de invatamant superior de pe piata locala, este implicata in zece proiecte finantate din bani europeni, in valoare de 101,5 milioane de lei (24,5 mil. euro).Universitatea, care detine 25 de facultati cu 50 de specializari si 76 de programe de masterat si care a produs pana acum 236.076 de absolventi de facultate, 203.095 de licentiati si 22.596 de absolventi de masterat, este una dintre cele mai controverstate institutii de invatamant superior de pe piata locala.
Pe parcusul anilor a fost acuzata, mai mult sau mai putin direct, ca scoate absolventi pe banda rulanta si ca este o adevarata fabrica de facut bani. Institutia educationala a inregistrat in 2009 venituri de 90 de milioane de euro si cheltuieli de 50 de milioane de euro, raportand un excedent (profit) de 40 de milioane de euro.
Cu exceptia unui singur proiect, celelalte incurajeaza dezvoltarea antreprenoriala, integrarea absolventilor pe piata fortei de munca sau egalitatea de sanse intre femei si barbati, in vederea obtinerii unui loc de munca.
