-
Concedieri Tesla: Elon Musk a dat afară mai mulți oameni decât spunea inițial
-
Ce beneficii primesc angajații din România de Paște, în 2024
-
3 minute și 59 de secunde: atât durează un interviu făcut de un robot
-
Studiu: 9 din 10 bugetari români vor salarii mai mari, chiar dacă nu le merită
-
Salariul, în continuare primul criteriu ales de românii care își schimbă jobul
-
Director Amazon: Este un mit că roboții îi lasă pe oameni fără locuri de muncă
Un MBA completeaza experienta de lucru
Inaki Berroeta, 44 de ani, conduce Vodafone, al doilea operator de telefonie din Romania. Dominic Bruynseels, 51 de ani, raspunde de operatiunele BCR, liderul bancilor autohtone.
Cei doi se afla in fruntea unora dintre cele mai importante corporatii de pe piata locala, cu afaceri cumulate de peste cinci miliarde de euro in 2009. Pe langa faptul ca se numara printre cei mai buni executivi din Romania, cei doi mai au un lucru comun, adica sunt absolventi de programe de tipul Master of Business Administration (MBA).
Inaki Berroeta a obtinut certificarea in business 2002, dupa absolvirea Henley Management College, din Marea Britanie, institutie de invatamant superior finalizata si de Bruynseels, tot cu un MBA.
Inainte de a se inscrie la cursuri, cei doi aveau deja experienta unui job intr-o multinationala si multi ani de activitate pe piata fortei de munca.
Wall-Street.ro a stat de vorba atat cu reprezentanti ai scolilor de business de pe piata locala, precum si cu executivi, manageri si antreprenori care au absolvit un MBA/Executive MBA (EMBA) pentru a vedea unde se invata business mai bine: intr-o corporatie sau la scoala ?
“Anual avem intre 40-60% cursanti care provin din multinationale. Consider mai degraba ca exista o complementaritate intre cele doua tipuri de experiente, avantajele atat pentru lucrul in multinationala, cat si pentru parcurgerea unui EMBA fiind acumularea de experienta, in primul caz la modul practic insa strict pe industria si compania respectiva, in al doilea caz la modul experiential, prin simulari si proiecte, studii de caz, care pot fi aplicate in cadrul companiei, beneficiind de expunerea la o varietate de industrii si tipuri de companii”, spune Bianca Ioan, director de marketing al ASEBUSS, institutie care ofera un program de EMBA pe piata locala, in colaborare cu institutia americana Kennesaw State University.
Programul oferit de ASEBUSS dureaza doi ani si are un cost de 20.000 de euro. Profilul unei clase tipice pentru EMBA cuprinde executivi cu o varsta medie de 34 de ani, o experienta profesionala de opt ani si o experienta manageriala de sase ani.
Un cursant parcurge aproape 100 de studii de caz pe parcursul celor doua ani de program, ceea ce poate fi perceput ca un avantaj vizavi de experienta care se poate acumula intr-o multinationala.
“Un dezavantaj al experientei indelungate in aceeasi multinationala sau mai multe cu politici asemanatoare este faptul ca iti poate crea un model, o fereastra anume prin care vezi lumea. Un dezavantaj al urmarii unui program MBA ar putea aparea doar daca faci un astfel de program fara sa ai un plan de cariera, eventual doar pentru ca l-au urmat alti colegi sau prieteni - caz in care este foarte probabil sa nu treci la actiune dupa absolvire, ci sa devina o alta diploma in CV”, mentioneaza Ioan.
Roxana Suciu, marketing and business development manager in cadrul Ludan Environmental Technologies, parte a grupului israelian Ludan, a absolvit programul de EMBA al ASEBUSS in 2010.
S-a incris in program la scurt timp dupa ce a renuntat la un job din sectorul public, in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), pentru a prealua un altul, in sectorul privat, intr-o firma de consultanta - AEA Mediu Consulting.
Chiar daca noul loc de munca nu era mult diferit fata de cel ocupat anterior, instrumentele de lucru au “inceput sa fie putin diferite”.
“In activitatea mea de zi cu zi au inceput sa apara termeni si concepte de business pe care nu le stapaneam foarte bine, pregatirea mea de baza nefiind in management, ci in ecologie si protectia mediului”, spune Suciu, care a ales sa se inscrie la cursurile de specializare in management.
Ea considera ca un bun manager trebuie sa fie capabil sa se autoanalizeze si sa decida care sunt acele domenii in care trebuie sa depuna mai mult efort pentru a-si imbunatati performantele si sa treaca la actiune imediat.
“Insa modul in care decide sa faca acest lucru este unul extrem de personal: individual poate decide ca invata cel mai bine de la cei din jurul lui si din experienta de zi cu zi, ca un training online foarte targetat este mai potrivit sau ca reintoarcerea pe bancile scolii si interactiunea cu alti manageri este o metoda mai buna pentru transferul rapid de informatii. Personal consider ca aceste metode nu se exclud ci chiar e de dorit sa le folosesti impreuna”, precizeaza Suciu.
Absolventa de MBA subliniaza insa ca exista anumite concepte sau informatii care pot fi accesate doar prin intermediului unului program de instruire formal.
“As sublinia ca nu exista sesiune de training, de coaching sau mentoring, programe de invatare formala sau informala care sa nu iti foloseasca la un moment dat in cariera sau pentru dezvoltarea personala chiar daca pe moment ti se pare irelevant”, adauga Suciu.
Cei doi se afla in fruntea unora dintre cele mai importante corporatii de pe piata locala, cu afaceri cumulate de peste cinci miliarde de euro in 2009. Pe langa faptul ca se numara printre cei mai buni executivi din Romania, cei doi mai au un lucru comun, adica sunt absolventi de programe de tipul Master of Business Administration (MBA).
Inaki Berroeta a obtinut certificarea in business 2002, dupa absolvirea Henley Management College, din Marea Britanie, institutie de invatamant superior finalizata si de Bruynseels, tot cu un MBA.
Inainte de a se inscrie la cursuri, cei doi aveau deja experienta unui job intr-o multinationala si multi ani de activitate pe piata fortei de munca.
Wall-Street.ro a stat de vorba atat cu reprezentanti ai scolilor de business de pe piata locala, precum si cu executivi, manageri si antreprenori care au absolvit un MBA/Executive MBA (EMBA) pentru a vedea unde se invata business mai bine: intr-o corporatie sau la scoala ?
“Anual avem intre 40-60% cursanti care provin din multinationale. Consider mai degraba ca exista o complementaritate intre cele doua tipuri de experiente, avantajele atat pentru lucrul in multinationala, cat si pentru parcurgerea unui EMBA fiind acumularea de experienta, in primul caz la modul practic insa strict pe industria si compania respectiva, in al doilea caz la modul experiential, prin simulari si proiecte, studii de caz, care pot fi aplicate in cadrul companiei, beneficiind de expunerea la o varietate de industrii si tipuri de companii”, spune Bianca Ioan, director de marketing al ASEBUSS, institutie care ofera un program de EMBA pe piata locala, in colaborare cu institutia americana Kennesaw State University.
Programul oferit de ASEBUSS dureaza doi ani si are un cost de 20.000 de euro. Profilul unei clase tipice pentru EMBA cuprinde executivi cu o varsta medie de 34 de ani, o experienta profesionala de opt ani si o experienta manageriala de sase ani.
Un cursant parcurge aproape 100 de studii de caz pe parcursul celor doua ani de program, ceea ce poate fi perceput ca un avantaj vizavi de experienta care se poate acumula intr-o multinationala.
“Un dezavantaj al experientei indelungate in aceeasi multinationala sau mai multe cu politici asemanatoare este faptul ca iti poate crea un model, o fereastra anume prin care vezi lumea. Un dezavantaj al urmarii unui program MBA ar putea aparea doar daca faci un astfel de program fara sa ai un plan de cariera, eventual doar pentru ca l-au urmat alti colegi sau prieteni - caz in care este foarte probabil sa nu treci la actiune dupa absolvire, ci sa devina o alta diploma in CV”, mentioneaza Ioan.
Roxana Suciu, marketing and business development manager in cadrul Ludan Environmental Technologies, parte a grupului israelian Ludan, a absolvit programul de EMBA al ASEBUSS in 2010.
S-a incris in program la scurt timp dupa ce a renuntat la un job din sectorul public, in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), pentru a prealua un altul, in sectorul privat, intr-o firma de consultanta - AEA Mediu Consulting.
Chiar daca noul loc de munca nu era mult diferit fata de cel ocupat anterior, instrumentele de lucru au “inceput sa fie putin diferite”.
“In activitatea mea de zi cu zi au inceput sa apara termeni si concepte de business pe care nu le stapaneam foarte bine, pregatirea mea de baza nefiind in management, ci in ecologie si protectia mediului”, spune Suciu, care a ales sa se inscrie la cursurile de specializare in management.
Ea considera ca un bun manager trebuie sa fie capabil sa se autoanalizeze si sa decida care sunt acele domenii in care trebuie sa depuna mai mult efort pentru a-si imbunatati performantele si sa treaca la actiune imediat.
“Insa modul in care decide sa faca acest lucru este unul extrem de personal: individual poate decide ca invata cel mai bine de la cei din jurul lui si din experienta de zi cu zi, ca un training online foarte targetat este mai potrivit sau ca reintoarcerea pe bancile scolii si interactiunea cu alti manageri este o metoda mai buna pentru transferul rapid de informatii. Personal consider ca aceste metode nu se exclud ci chiar e de dorit sa le folosesti impreuna”, precizeaza Suciu.
Absolventa de MBA subliniaza insa ca exista anumite concepte sau informatii care pot fi accesate doar prin intermediului unului program de instruire formal.
“As sublinia ca nu exista sesiune de training, de coaching sau mentoring, programe de invatare formala sau informala care sa nu iti foloseasca la un moment dat in cariera sau pentru dezvoltarea personala chiar daca pe moment ti se pare irelevant”, adauga Suciu.