Costuri mai mici pentru trainingul intern
Cu ajutorul trainerilor interni, companiile reusesc sa-si dezvolte in continuare angajatii, dar si sa economiseasca lunar cateva mii de euro. Reprezinta reducerea costurilor singurul avantaj pentru companiile care folosesc doar training intern? Care sunt insa minusurile formarii interne a angajatilor? “O companie care se bazeaza doar pe training intern castiga clar la capitolul costuri”, spune, pentru Wall-Street, Anca Florea, senior consultant in cadrul grupului de firme Trend Consult, specializat in oferirea de servicii de training.
Trainerul intern primeste un salariu lunar fix, care poate ajunge la 1.000-1.500 de euro net, indiferent de numarul de ore de formare profesionala pe care le livreaza. In schimb, pentru un curs de training de doua zile, la care participa 12-15 angajati, companiile trebuie sa scoata din buzunar 1.500-2.000 de euro, in medie, dar in unele cazuri se poate ajunge si la 5.000 de euro.
Astfel, daca angajatorul ar trimite 30 de angajati la training pentru doua zile, ar trebui sa cheltuiasca 3.000-4.000 de euro. In schimb, daca acelasi program de formare ar fi tinut de un trainer intern, compania ar cheltui doar 65-100 de euro, reprezentand salariul trainerului pe doua zile, adica de peste 30 de ori mai putin.
Informatiile din interior, esentiale
Pe langa costurile mult mai reduse, un alt atu al trainerului intern este ca stie foarte bine ceea ce se intampla in organizatie. “Avantajele unui trainer intern sunt legate in primul rand de informatiile pe care acesta le are din interior, cum ar fi strategia sau planurile organizationale ale companiei. Un alt avantaj este ca trainerul intern poate urmari evolutia participantilor sai si dupa curs, lucru care de multe ori nu e facut, tot din motive de costuri, atunci cand se implementeaza un program cu un furnizor extern”, afirma Luminita Talnaru, training manager la Achieve Global, divizia de training a United Business Development (UBD).
Totodata, o companie care isi dezvolta angajatii intern nu mai trebuie sa astepte pana ce o firma de training isi elibereaza programul. “Practic, nu ai niciun fel de probleme organizatorice, pentru ca ai toate resursele la indemana”, subliniaza si Bogdan Serbanescu, fost trainer intern in cadrul Bancii Comerciale Romane (BCR), cea mai mare instutie financiara de pe piata locala.
Acces la know-how pentru un trainer extern
Chiar daca un trainer intern reprezinta un balon de oxigen din punct de vedere al costurilor pentru orice departament de resurse umane care trebuie sa se foloseasca de mai putini bani, alegerea unui formator intern nu reprezinta intotdeauna o solutie potrivita. De multe ori, trainerii interni sunt limitati ca experienta de organizatia in care lucreaza, neavand acelasi acces la know-how precum un consultant al unui furnizor extern. “Ma gandesc ca unul dintre dezavantajele unui trainer intern ar fi lipsa de autoritate. Se spune ca nimeni nu este profet in tara lui si asta e valabil mai ales pentru participantii care sunt angajati cu experienta sau vechime in firma, care accepta cu greu perspectiva unui trainer intern”, spune Anca Florea.
De asemenea, chiar daca internul cunoaste mai bine compania, acest lucru ii limiteaza de multe ori capacitatea de a ghida participantii la curs, mai ales in context de shimbare sau criza. “Trainerul extern are avantajul ca vede multe organizatii, echipe si contexte”, apreciaza Marius Opris, partener Ascendis, una dintre cele mai importante firme de training de pe piata locala, cu afaceri de 4,3 milioane de euro in 2008.
Mirajul ofertelor pentru trainerii interni
O alta bila neagra in dreptul trainingului intern este data de faptul ca multi dintre directorii de resurse umane din Romania se lasa furati de mirajul ofertelor furnizorilor externi. “Intre departamentele de resurse umane si trainerii interni ar trebui sa existe o relatie de genul celei dintre un arhitect si un inginer de structura. Din pacate, in multe din companiile locale nu se intampla asa ceva. Decat sa acorde o atentie mai mare trainerilor din interior, departamentele de resurse umane prefera sa plateasca pentru niste programe licentiate din strainate, fara aplicabilitate pe piata locala”, subliniaza fostul trainer intern al BCR. Totodata, un alt minus in dreptul trainerului intern ar putea fi scaderea curiozitatii si a interactivitatii participantilor la curs, formatorul intern putand fi vazut ca “unul de-ai nostri” de catre ceilalti angajati. Prin urmare, participantii nu se mai asteapta la lucruri noi, comparativ cu gradul de curiozitate pe care il au atunci cand stiu ca se vor intalni cu o persoana noua cu care nu au mai lucrat, considera Luminita Talnaru.
Specialistii in training sunt de parere ca numarul companiilor care vor oferi programe interne de formare profesionala angajatilor va creste in perioada urmatoare din cauza contractarii bugetelor de training ale angajatorilor. “In ceea ce priveste trainingurile pentru middle si top management, acestea se fac aproape exclusiv cu traineri externi”, mai spune Opris, de la Ascendis.
