Cum se face monitorizarea

Cum se face monitorizarea“Din experienta personala pot sa va spun ca procesul monitorizarii exista in procent de 90% in toate companiile care detin cel putin 2 angajati. Indiferent de provenienta companiei angajatoare, fiecare si-a dezvoltat un sistem mai mult sau mai putin performant de monitorizare a angajatilor. Unele companii aleg metode bine cunoscute, precum softuri specializate, altele recurg la supervizare de catre o persoana desemnata pentru aceasta activitate, iar altele mizeaza pe diferite metode informale alese aleatoriu”, spune Bogdan Toth, general manager al firmei de recrutare HR4U.

Utilizate atat de institutiile statului, cat si de multinationale sau firme medii ca numar de angajati, programele specializate instalate anterior pe calculatorul angajatului reprezinta cea mai larg raspandita tactica.

Softul monitorizeaza site-urile si aplicatiile folosite, continutul web si timpul petrecut pentru accesarea sau utilizarea acestora. Cu alte cuvinte, toate paginile de Internet accesate, programele deschise pentru a va indeplini sarcinile de serviciu si timpul in care aceste ferestre au ramas deschise pe ecranul calculatorului sunt colectate intr-un raport electronic si trimise la sfarsitul zilei catre PC-ul angajatorului.

Aplicatiile ofera atat rapoarte individuale, cat si rapoarte la nivel de department si companie: topul celor mai activi angajati, cei inactivi, topul site-urilor vizitate sau topul angajatilor care au petrecut cel mai mult timp online.

Aceste statistici pot cuprinde si un raport de productivitate, ce permite sefului sa vizualizeze procentul de productivitate a muncii angajatului.

Producatorii acestor softuri au precizat insa ca aplicatia dezvoltata de ei nu monitorizeaza continutul email-urilor sau al discutiilor pe chat sau messenger, ci aduc la cunostinta doar date statistice legate de acestea: durata si volumul datelor transferate.

“Singurul motiv de ingrijorare pentru angajatul unei firme ce a ales sa implementeze acest soft este acela ca i se va monitoriza timpul petrecut cu activitati care depasesc sfera atributiunilor de serviciu”, spun specialistii de la SpySoft, una dintre firmele producatoare de softuri.

RnD Software, producatorul Livigent, un alt tip de soft, mentioneaza ca in prezent nu se poate afla cu ce ID comunica angajatul pe messenger sau ce tipuri de fisiere transmite. “Vor exista insa optiuni de filtrare avansata pentru instant messaging, in versiunea urmatoare, ca urmare a solicitarilor de la clienti”, au spus specialistii RnD, subliniind ca discutiile pe chat vor ramane confidentiale, monitorizandu-se numai continutul fisierelor trimise.

In afara de Internet si Intranet, companiile isi pot verifica angajatii prin semnalul telefonului. Unele companii de telefonie mobila ofera un sistem prin care angajatul poate verifica pe o harta aria geografica in care se afla telefonul dat angajatului.

Astfel, in cazul slujbelor care necesita deplasarea angajatului la clienti - cum ar fi domeniul vanzarilor sau al asigurarilor - seful poate verifica daca angajatorul a ajuns in locatia comunicata anterior si cat timp a petrecut acolo.



Metode neortodoxe de monitorizare

Metode neortodoxe de monitorizareInsa, pe langa achizitionarea acestor tipuri de soft-uri care nu contravin legilor ce protejeaza intimitatea si viata personala a angajatilor, exista posibilitatea ca seful sa poata monitoriza absolut orice informatie de pe ecranul PC-ului utilizat de angajat. Astfel, exista programe cu ajutorul carora se poate vizualiza desktop-ul unui alt calculator, prin retea locala sau chiar prin Internet.

Aceste aplicatii pot fi folosite fie pentru a acorda asistenta tehnica la distanta, fie pentru a monitoriza indeaproape un anumit angajat. “Angajatorul poate vedea intreg ecranul angajatului, inclusiv fiecare miscare a mouse-ului sau fiecare caracter tastat, fara ca cel din urma sa realizeze acest lucru. In ambele situatii, ecranul calculatorului client apare pe desktop-ul celui care priveste, intr-o fereastra obisnuita de Windows”, spune Andrei S., developer IT.

Unele dintre aceste aplicatii vin preinstalate pe orice sistem de operare Windows, dar, pentru a putea vedea ecranul celuilalt, acesta trebuie sa isi dea acordul prin tastarea OK a unei ferestre aparute in momentul conexiunii.

In alte cazuri, softurile inregistreaza fiecare tasta apasata, trimitand la sfarsitul zilei un raport pe mailul sefului, sau fac capturi de ecran la intervale regulate (practic, fotografii ale ecranului) si le stocheaza pe calculatorul angajatorului.

In ceea ce priveste conversatiile pe chat sau messenger, specialistii in IT spun ca toate datele transferate prin aceste programe trec necriptate prin serverul utilizat de companie. Exista posibilitatea ca administratorul de retea sau angajatorul sa poata stoca toate conversatiile.

Cu toate acestea, developerii IT sustin ca exista atat avantaje, cat si dezavantaje ale monitorizarii totale a retelei.

“Chiar daca suntem intruzivi in ceea ce priveste intimitatea angajatilor, datele colectate sunt atat de numeroase incat este aproape imposibil sa citim ceea ce trece prin retea. Monitorizarea se face, de obicei, pentru a impiedica aparitia in retea a anumitor virusi, luati din cauza accesarii jocurilor sau a anumitor pagini de Internet”, spune Mihai Stoica, developer la o companie furnizoare de servicii IT.

Ce spune legea

Ce spune legeaDesi monitorizarea angajatilor este insuficient reglementata din punct de vedere legal, dreptul privind relatiile de munca, dreptul la viata privata si protectia datelor cu caracter personal pot trasa in linii mari obligatiile si responsabilitatile angajatorului fata de aducerea la cunostinta a informatiilor privind softurile de monitorizare.

“Astfel, orice activitate de monitorizare ar trebui sa fie justificata de un interes legitim al angajatorului si sa fie proportionala cu scopul urmarit. Un scop legitim al monitorizarii ar putea fi, de exemplu, asigurarea respectarii regulilor interne privind securitatea si sanatatea in munca, avand in vedere ca nerespectarea acestor reguli de securitate poate duce la producerea unor accidente de munca“, afirma Roxana Ionescu (foto slide 2), coordonatorul practicii Protectia Datelor, de la casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen Attorneys & Counselors( NNDKP).

Tipul de monitorizare trebuie stabilit, de principiu, prin documente aduse la cunostinta salariatilor. Cand se monitorizeaza corespondenta este nevoie de consimtamantul salariatilor, subliniaza Ionescu.

Pentru a evita interferenta intre datele cu caracter privat si monitorizarea acestora, angajatorii pot prevedea obligatia angajatilor de a nu folosi bunurile companiei pentru desfasurarea unor activitati in interes personal sau care tin exclusiv de viata lor privata, cum ar fi accesarea e-mail-ului personal, chat-ului sau messenger-ului.

In cazul in care angajatul foloseste in scop personal un bun al companiei, nu inseamna automat ca nu are dreptul la viata privata. Cu toate acestea, orice angajat are obligatia sa respecte regulile impuse de angajator privind folosirea echipamentelor sale, inclusiv in ceea ce priveste folosirea acestora numai in scopuri de afaceri.

“Prelucrarea unor date cu caracter personal in cadrul monitorizarii nu duce automat la concluzia ca angajatorul incalca dreptul salariatilor la viata privata. Cu toate acestea, o asemenea monitorizare este supusa unor cerinte specifice prevazute de legislatia privind protectia datelor, cum ar fi obligatia de informare a salariatilor cu privire la prelucrare si scopul acesteia, de respectare a drepturilor specifice si, in anumite cazuri, de notificare a autoritatii competente cu privire la prelucrarea desfasurata in scopuri de monitorizare”, spune Luminita Dima (foto), Coordonatorul practicii Dreptul Muncii, al NNDKP.

Informarea privind monitorizarea la locul de munca se face in general atat in contractele individuale de munca, cat si in regulamentele de ordine interioara sau in cadrul altor politici interne.

“Documentele trebuie aduse la cunostinta salariatilor, conform Codului Muncii. Avand in vedere caracterul sensibil al oricarei activitati de monitorizare, aducerea la cunostinta se face prin punerea unei copii la dispozitia salariatilor sub semnatura de primire. De multe ori societatile organizeaza sesiuni de pregatire interna in care sunt discutate aspectele prevazute in regulament sau politica interna“, afirma Dima.

Exista, de asemenea, posibilitatea ca, in urma monitorizarii si a unei evaluari negative a angajatului, acestuia sa i se puna in vedere o eventuala concediere. Avocatii sustin insa ca o concediere pentru necorespundere profesionala este guvernata de reguli stricte prevazute in Codul Muncii si in contractul colectiv de munca la nivel national, astfel incat orice decizie de concediere nu se va putea baza numai pe datele obtinute in urma monitorizarii.

“Din pacate, in lipsa practicii judiciare in acest domeniu, este greu de anticipat in ce masura judecatorii vor admite ca dovezi justificand masura concedierii pe baza monitorizarii angajatilor. In masura in care probe de acest tip vor fi admise, este posibil sa creasca numarul expertizelor tehnice in cadrul litigiilor de munca, angajatii fiind interesati sa conteste acuratetea rezultatelor monitorizarilor realizate prin diverse instrumente tehnice“, conchide Dima.


Ce avantaje are implementarea unui soft de monitorizare?

Ce avantaje are implementarea unui soft de monitorizare?In timp ce monitorizarea continutului email-ului si a discutiilor private la locul de munca contravin prevederilor legale, evaluarea prin activarea softurilor comercializate pot aduce avantaje substantiale atat firmei, cat si angajatilor.

“In Romania, piata este in crestere, multi dintre manageri inca nu constientizeaza avantajele unui astfel de program. Managerii, in general, isi dau seama de beneficiile softului dupa perioada de evaluare, dupa ce au studiat gratuit doua saptamani rapoartele si au putut observa deja cateva dintre statistici referitoare la propriii angajati”, spun specialistii de la Amplusnet, o firma producatoare de softuri pentru monitorizare.

Costurile achizitionarii unui astfel de soft sunt compensate financiar de crestera productivitatii muncii manifestata la nivel individual. Licenta pentru un singur calculator variaza in jurul sumei de 30 de euro pe an. Pentru o firma cu un numar mic de angajati costul se incadreaza intre 98 si 2.500 de dolari, insa, in functie de licente, se poate ajunge si la sume de 20.000 de dolari.

Firmele producatoare chestionate de Wall Street - SpySoft, RdN, producatorul Livigent si Amplusnet – insumeaza peste 300 de clienti, care au cumparat licente pentru aproape 15.000 de angajati.

“La ora actuala, aceste sisteme de monitorizare sunt cel mai des folosite de catre companiile din domeniul distributiei, logisticii, telecomunicatiilor, productie etc. In aceste sectoare, astfel de sisteme au adus la o scadere cu pana la 40% a costurilor aferente activitatilor zilnice”, a comentat Toth.

In aceste conditii, Toth sustine ca angajatorii nu au de ce sa ascunda subalternilor informatii privind monitorizarea. In general, angajatii ar trebui instiintati de instalarea si utilizarea unor astfel de programe fie inaintea semnarii contractului individual de munca, fie in regulamentul de ordine interioara sau prin materiale electronice care circula prin reteaua interna a companiei, spun specialistii in resurse umane.

“Ramane la latitudinea angajatorului sa adopte o procedura corecta fata de angajat. Procedurile difera de la un mediu organizational la altul. Unii le spun angajatilor, prin intermeduil regulamentului intern sau contractului de munca, altii aleg sa monitorizeze o perioada fara a comunica, tocmai pentru a primi date nealterate”, spun cei de la Amplusnet.

“Cred ca avantajele sunt mai mari decat dezavantajele in cazul firmelor cu mai multi angajati: pe de o parte, cei care sunt tentati sa fraudeze firma (la modul generic) nu o vor mai face, sau se vor gandi de cateva ori inainte de a o face. Cei care sunt constiinciosi vor rasufla usurati pentru ca se va restabili «dreptatea», adica nu vor mai fi pusi «in aceeasi oala» cu smecherii”, crede head-hunterul George Butunoiu.

In cazul in care un angajator omite sa precizeze informatii cu privire la instalarea unor astfel de soft-uri inca din faza de inceput a relatiei contractuale, va contura aparitia unui sentiment de demotivare pentru angajat.

Frustrarea data de sentimentul de a fi controlat sau monitorizat poate afecta in mod considerabil eficienta angajatului si poate sa produca pe termen mediu si scurt diminuarea sentimentului de apartenenta la acea companiei, scaderea productivitatii si o fluctuatie mare a personalului, afirma specialistii in recrutare.