Angajatorii trebuie sa inregistreze contractele de munca cu o zi inaintea angajarii
Dupa ce, in iunie 2009, statul roman si comunitatea europeana incheiau Memorandumul de Intelegere privind alocarea a cinci miliarde de euro pentru Romania, solutionarea problemei muncii la negru, prevazuta in acord, trebuia sa fie facuta prin cresterea semnificativa a intensitatii controalelor si administrarea unor amenzi usturatoare in cazul incalcarii legilor.Opt luni mai tarziu, Guvernul se tinea de cuvant. In a treia saptamana a lunii ianuarie, Guvernul a aprobat hotararea pentru modificarea legii privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor. Astfel, incepand cu data de 1 februarie a acestui an, angajatorii se obliga sa completeze electronic in registrul general de evidenta a salariatilor elementele de identificare a tuturor salariatilor - nume, prenume, CNP, data angajarii, functia conform specificatiei COR sau altor acte normative, tipul contractului - cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii de catre salariat.
De asemenea, angajatorii au obligatia de transmite registrul in format electronic la inspectoratul teritorial de munca de care apartin, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii noilor angajati.
Desi in primele zile de la publicarea hotararii in Monitorul Oficial angajatorii s-au speriat de faptul ca vor trebui sa inregistreze contractele de munca mai devreme cu 20 de zile fata de cum era prevazut anterior, hotararea nu cere inregistrarea contractului de munca original la ITM, ci numai anuntarea autoritatii de existenta unui contract, prin declararea acestuia in registru, in format electronic.
“Termenul de inregistrare a contractelor nu s-a modificat, a ramas 20 de zile de la data angajarii. S-a schimbat doar termenul de depunere a registrului unic de inregistrare a angajatilor”, considera Adela Maricutoiu, Head of HR Administration and Payroll a Continental Automotive Romania, corporatie cu aproape 7.000 de angajati in Romania.
“Din punctul meu de vedere, nu inteleg ca se va modifica termenul de depunere a contracteler individuale de munca (20 zile calendaristice de la data incheierii contractului). Hotararea 37/2010 aduce modificari din punct de vedere al intocmirii si completarii in registrul de evidenta al salariatilor, si anume ca detaliile privind angajarea salariatilor se vor opera si transmite la ITM”, afirma Mariana Bazac, director financiar al companiei de resurse umane AIMS Human Capital Romania.
Bazac estimeaza insa ca aceasta masura ar putea impune probleme angajatorilor din Bucuresti, cu business-uri extinse la nivel regional, care vor avea termene mai stranse de obtinere a actelor necesare de la viitorii angajati. “Trebuie sa avem toate contractele de munca semnate scanate ca sa le putem inregistra in registrul electronic in termenul cerut de Hotararea 37/2010, urmand ca originalele sa vina prin posta si sa fie depuse la ITM in termenul prevazut de Legea 131/1999, adica 20 de zile calendaristice de la data incheierii lor”, completeaza Bazac.
Masura luata de Guvern incearca sa combata evaziunea fiscala si nedeclararea contractelor de munca, insa recruiterii cred ca aceasta metoda va fi sortita esecului. “Cine nu dorea pana acum sa inregistreze contractele de munca nu o va face nici de acum incolo. Probabil ca aceste masuri sunt luate in special pentru companiile de mici dimensiuni, si nu pentru companiile mari, care au inregistrat permanent contracte de munca. Dar acum guvernantii au o scuza de a face mai multe controale si, daca vor gasi, din intamplare, o mica neregula, sa incaseze amenzi”, afirma Ileana Stefan, directorul de resurse umane al retailerului Plus Discount.
Stefan sustine ca, in companiile cu fluctuatie mare de personal, inregistrarea conform noii hotarari va da batai de cap angajatorilor, pentru ca imediat ce au afisat noul contract, din cauza neprezentarii angajatilor, vor fi nevoiti sa il desfaca.
Creste numarul de contribuabili la sistemul de pensii?
In toamna anului trecut, Guvernul a propus Proiectul Legii Privind Sistemul unitar de pensii Publice, din care unii analisti au inteles ca avocatii, preotii, cadrele militare, functionarii publici cu statut special din domeniul apararii nationale, precum si liber profesionistii vor fi obligati sa plateasca aceste contributii.Insa, potrivit Andreei Lisievici, avocat al casei Tuca, Zbarcea si Asociatii, avocatii nu sunt cu nimic afectati de posibila intrare in vigoare la Proiectului. “Avocatii nu intra in definitia „persoanei asigurate”, pensiile lor nu sunt integrate in temeiul articolului 173 din Proiect, iar legislatia speciala a profesiei de avocat nu este abrogata, nici expres si nici implicit, nefiind contrara reglementarii cuprinse in Proiect”, afirma Lisievici, pe pagina portalului avocatnet.ro.
“Proiectul prevede chiar de la articolul 1 ca „Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita, in conditiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, denumit in continuare sistemul public de pensii”. Chiar daca exprimarea este atotcuprinzatoare, ea coincide intru totul cu reglementarea din articolul 1 al Legii nr. 19/2000[1] asa cum este in vigoare la acest moment, si sub incidenta careia nu intra avocatii. Prin urmare, domeniul de reglementare al Proiectului nu aduce nimic in plus fata de Legea nr. 19/2000”, explica Lisievici.
Conform proiectului, sumele provenite din drepturi de autor si alte venituri obtinute in baza unor conventii civile sau contracte de colaborare nu vor mai fi exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale, iar numarul celor care vor plati CAS va creste cu aproximativ 250.000.
“Principiul obligativitatii si principiul contributivitatii la sistemul unitar de pensii publice va asigura ca toate persoanele care obtin venituri profesionale sa plateasca contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat”, se arata in expunerea de motive a proiectului.
Cu toate acestea, ministrul Muncii, Mihai Seitan, declara ca plata CAS va fi efectuata numai de persoanele remunerate exclusiv prin contracte de colaborare, si nu de angajatii cu carte de munca care desfasoara in paralel activitati bazate pe drepturi de autor.
Daca proiectul va fi adoptat in actuala forma, sub incidenta sa vor intra pensiile militare de stat, pensiile de stat ale politistilor, pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular, cele ale functionarilor publici parlamentari, ale deputatilor si senatorilor, ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila, pensiile de serviciu ale personalului Curtii de conturi si pensiile din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.”
Primul ministru Emil Boc a anuntat ca termenul-limita pentru adoptarea de catre Executiv a formei finale a Legii de reforma a sistemului de pensii este de 3 februarie, astfel incat proiectul sa fie adoptat de catre Parlament in cursul sesiunii urmatoare.
Legea salarizarii unice bulverseaza salariile bugetarilor
Prin legea salarizarii unice se stabileste un sistem unitar de salarizare pentru fiecare dintre cei 1,4 milioane de bugetari, platiti din bugetul consolidat al statului.Spre deosebire de vechea lege, unde, la salariul brut al unui functionar, se adaugau sporurile cuvenite institutiei in care activa si ale vechimii in munca a acestuia, legea salarizarii unice presupune calculul salarial in functie de coeficienti de ierarhizare, pe baza carora se stabilesc salariile, raportate la salariul minim pe economie, de 705 lei.
Cu alte cuvinte, noua lege prevede ca un angajat va primi salariu egal cu coeficientul de ierarhizare (de la 1 la 12) inmultit cu 705.
“Potrivit legii cadru, salariile de baza, soldele functiilor de baza si indemnizatiile lunare de incadrare se determina prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare prevazuti pentru fiecare functie cu valoarea coeficientului 1,00, rotunjindu-se din leu in leu, in favoarea salariatului. Pentru 2010, valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00 este de 705 lei, iar cresterea coeficientului de ierarhizare 1,00 dupa anul 2010 va fi conditionata de reducerea numarului de angajati, necesara realizarii tintelor anuale privind ponderea cheltuielilor de personal in produsul intern brut, in vederea atingerii unui nivel al coeficientului de ierarhizare 1,00 de 1.100 lei in 2015", afirma Beatrice Onica Jarka, avocat partener la casa de avocatura Cunescu, Balaciu & Asociatii.
De exemplu, un consilier clasa 1, grad superior, activ intr-o prefectura din provincie, castiga 1.900 de lei brut pana in 2010. La cei 1.900 de lei brut se adauga 25% spor de vechime (in cazul in care angajatul are vechime de peste 25 de ani in munca), 25% sporul de dispozitiv, specific pentru Ministerul Administratiei si Internelor, si 10% spor pentru conditii nocive.
Aplicand actuala grila, acelasi functionar se incadreaza la coeficientul 3,55, iar salariul sau va fi calculat 3,55 inmultit cu 705 lei, salariul minim pe economie. Functionarul va ajunge la un castig brut de 2.500 de lei brut.
Conform anexei II/1.1., un profesor universitar cu vechime de 25 de ani in munca ar avea un coeficient de 7,20, deci un salariu de 7,20 X 705 lei , adica 5076 lei", explica Onica Jarka.
