-
HR Director Grup City Grill: Un ospătar câÈ™tigă lejer 2.000 de euro la noi
-
Hornbach recrutează 100 de persoane. Salariul începe de la 3.100 de lei net
-
3 minute È™i 59 de secunde: atât durează un interviu făcut de un robot
-
Topul celor mai mici salarii din România: unde se câÈ™tigă cei mai puÈ›ini bani
-
Programul care prezice când îÈ›i vei da demisia: foloseÈ™te AI
-
Vasilcoiu, MMSS: Evoluţia tehnologică nu duce la pierderea de locurilor de muncă
Manager de resurse umane in aceeasi companie de peste 10 ani. De ce?
Dorin Grigorescu, director de resurse umane al Kraft Romania, ocupa aceeasi functie de aproape 16 ani. Gabriel Matauan, HR&Public affairs director al companiei Lafarge Romania si membru HR Club - 10 ani, dintre care sase in actuala functie. Nicoleta Salajan, director de resurse umane al companiei Holcim, implineste in acest an 12 ani in acelasi fotoliu, iar Alexandra Iorgulescu (foto) , senior manager, director de resurse umane PricewaterhouseCoopers Romania, companie membra HR Club, 14 ani.
Sunt numai cativa dintre cei mai longevivi HR manageri si spun ca motivele pentru care pastoresc aceeasi functie de mai bine de 10 ani fiecare sunt atat de natura personala – confortul si siguranta pe care un loc de munca stabil il ofera sau relatiile cu colegii si echipele din care fac parte –, cat si profesionale - potrivirea dintre valorile personale si companie, pe de o parte, si specificitatea industriei in care activeaza, pe de alta parte.
“Probabil ca este vorba despre un mix de factori care a contribuit la "longevitatea" in aceeasi companie. In primul rand sunt valorile personale: nu mi-a placut niciodata sa schimb job-urile fara un bun motiv. Inainte de Lafarge am petrecut mai bine de 6 ani in aceeasi slujba si nici in pozitiile anterioare nu am stat mai putin de 3-4 ani” spune Matauan.
Un raspuns asemenator da si Nicoleta Salajan, angajata in Holcim, companie competitoare cu producatorul de ciment Lafarge, din organigrama caruia face parte Matauan. Desi nu a numarat niciodata ofertele de joburi primite in cei 11 ani si jumatate de activitate in cadrul Holcim, Salajan estimeaza ca cel mai mare aflux a venit intre anii 2006-2008.
“In acea perioada primeam chiar o oferta pe saptamana. Motivele pentru care am ales sa raman in Holcim sunt atat personale, cat si profesionale. Acum am 48 de ani, pot spune ca nu mai sunt un "fluturas" care sa schimbe companiile. Mereu ma intreb ce mai am de facut pentru organizatie, ce ii pot oferi ca profesionist si ce anume primesc inapoi. Am reflectat asupra unei singure oferte de munca in decursul anilor petrecuti in Holcim - din motive exclusiv personale -, dar am ales in final sa raman alaturi de companie”, explica ea.
Grigorescu a primit intrebarea “De ce atatia ani intr-o companie?” de la un student in practica si, desi era prima data cand trebuia sa formuleze un asemenea raspuns, spune ca nu a stat pe ganduri. “In fiecare zi in care vin la lucru stiu ca tot ce se va intampla in acea zi va fi in acord atat cu principiile mele, cat si cu ale companiei, ca nu ma va obliga nimeni sa fac ceva incorect sau ne-etic. Sa va dau un exemplu: am avut 8 sefi pana acum in Kraft, dar nici unul nu mi-a sugerat sa angajez pe cineva pentru o calitate care nu avea de a face cu postul in discutie”.
In acelasi timp, pentru Iorgulescu oportunitatile de dezvoltare profesionala, experientele internationale si profilul companiei au primat. “Ca profesionist, am avut ocazia sa lucrez cu experti internationali in domeniul coaching-ului, dezvoltarii organizationale, sa creez si sa implementez numeroase programe, unele dintre acestea cu un grad de complexitate ridicat, menite sa raspunda nevoilor organizatiei, sa experimentez o fuziune, sa contribui la dezvoltarea unei echipe de 15 experti in resurse umane care tinteste catre statutul de partener strategic”.
Sunt numai cativa dintre cei mai longevivi HR manageri si spun ca motivele pentru care pastoresc aceeasi functie de mai bine de 10 ani fiecare sunt atat de natura personala – confortul si siguranta pe care un loc de munca stabil il ofera sau relatiile cu colegii si echipele din care fac parte –, cat si profesionale - potrivirea dintre valorile personale si companie, pe de o parte, si specificitatea industriei in care activeaza, pe de alta parte.
“Probabil ca este vorba despre un mix de factori care a contribuit la "longevitatea" in aceeasi companie. In primul rand sunt valorile personale: nu mi-a placut niciodata sa schimb job-urile fara un bun motiv. Inainte de Lafarge am petrecut mai bine de 6 ani in aceeasi slujba si nici in pozitiile anterioare nu am stat mai putin de 3-4 ani” spune Matauan.
Un raspuns asemenator da si Nicoleta Salajan, angajata in Holcim, companie competitoare cu producatorul de ciment Lafarge, din organigrama caruia face parte Matauan. Desi nu a numarat niciodata ofertele de joburi primite in cei 11 ani si jumatate de activitate in cadrul Holcim, Salajan estimeaza ca cel mai mare aflux a venit intre anii 2006-2008.
“In acea perioada primeam chiar o oferta pe saptamana. Motivele pentru care am ales sa raman in Holcim sunt atat personale, cat si profesionale. Acum am 48 de ani, pot spune ca nu mai sunt un "fluturas" care sa schimbe companiile. Mereu ma intreb ce mai am de facut pentru organizatie, ce ii pot oferi ca profesionist si ce anume primesc inapoi. Am reflectat asupra unei singure oferte de munca in decursul anilor petrecuti in Holcim - din motive exclusiv personale -, dar am ales in final sa raman alaturi de companie”, explica ea.Grigorescu a primit intrebarea “De ce atatia ani intr-o companie?” de la un student in practica si, desi era prima data cand trebuia sa formuleze un asemenea raspuns, spune ca nu a stat pe ganduri. “In fiecare zi in care vin la lucru stiu ca tot ce se va intampla in acea zi va fi in acord atat cu principiile mele, cat si cu ale companiei, ca nu ma va obliga nimeni sa fac ceva incorect sau ne-etic. Sa va dau un exemplu: am avut 8 sefi pana acum in Kraft, dar nici unul nu mi-a sugerat sa angajez pe cineva pentru o calitate care nu avea de a face cu postul in discutie”.
In acelasi timp, pentru Iorgulescu oportunitatile de dezvoltare profesionala, experientele internationale si profilul companiei au primat. “Ca profesionist, am avut ocazia sa lucrez cu experti internationali in domeniul coaching-ului, dezvoltarii organizationale, sa creez si sa implementez numeroase programe, unele dintre acestea cu un grad de complexitate ridicat, menite sa raspunda nevoilor organizatiei, sa experimentez o fuziune, sa contribui la dezvoltarea unei echipe de 15 experti in resurse umane care tinteste catre statutul de partener strategic”.