Rujul si fardurile isi fac loc printre sacouri si cravate
Inainte de anuntul recent privind numirea Lilianei Solomon (foto) la conducerea operatiunilor europene ale Vodafone, ea ocupa locul al doilea intr-un top al celor mai puternice femei din economia romaneasca, dupa Mariana Gheorghe, sefa OMV Petrom.In ultimii ani, tot mai multe femei au aparut in prim-planul afacerilor locale. In afara Lilianei Solomon si a Marianei Gheorghe, lista poate fi completata cu Anca Ioan, fostul CEO al Tiriac Holdings – imperiul creat de omul de afaceri Ion Tiriac, Crina Cosma, fostul director general al Bancii Romanesti, Camelia Sucu – proprietarul retailerului de mobila de lux Class Living sau Manuela Banu, ce se afla la conducerea Orkla Foods Romania, producatorul margarinei Linco.
Ele sunt doar cateva exemple de femei de succes din Romania care ocupa sau au detinut pozitii de top in companiile de pe piata locala.
De ceva timp, femeile de succes din Romania au inceput sa-si faca loc si la conducerea internationala a unor multinationale prezente pe piata locala.
Numirea Lilianei Solomon ca director operational pe Europa al Vodafone, continua sirul promovarilor din ultimii ani prin care mai multi manageri romani femei au preluat pozitii de conducere in cadrul unor companii multinationale de renume.
Printre aceastea se numara Alexandra Gatej, supranumita cu ceva timp in urma “cea mai puternica femeie – manager din Romania”, ce a detinut timp de patru ani pozitia de presedinte al Unilever South Central Europe (USCE), Angela Cretu, fosta sefa Avon Romania, ce a devenit in vara anului trecut vicepresedinte business mondel innovation la Avon New York, dupa ce in perioada decembrie 2007 – iunie 2009 a ocupat functia de vicepresedinte Avon pentru Europa de Sud-Est, Emilia Bunea, actualmente director financiar in cadrul ING Central Europe sau Simona Popovici, directorul de resurse umane al Coca-Cola HBC Romania si Moldova, care va ocupa din ianuarie 2011 functia de director of rewards (compensatii si beneficii) in grupul Coca-Cola Hellenic.
“Cresterea exponentiala a numarului de femei in posturi de top management la nivel mondial este fireasca in contextul actual, in care educatia si cariera sunt o prioritate care nu mai are gen”, spune Oana Datky, country manager al Consulteam, reprezentanul pe piata locala al Mercer, una din cele mai mari firme de consultanta in resurse umane din lume.
La nivel national, femeile fac legea in domenii ca resurse umane, marketing, relatii publice si comunicare, in vreme ce sectorul bancar, constructiile sau industria bunurilor de larg consum sunt conduse de barbati.
In industria bancara exista si exceptii cand vine vorba de prezenta femeilor in organizatii.
"In BRD o mare parte din angajati este reprezentata de femei : aproximativ 70%. Datorita domeniului de activitate si a specificatiilor activitatiilor, banca devine un loc de munca atractiv si accesibil pentru persoanele de sex feminin", afirma Adela Jansen, director executiv de resurse al BRD Groupe Societe Generale, una din cele mai mari banci de pe piata locala.
Totusi, femeile au inceput in ultimii ani sa ocupe tot mai multe pozitii de middle si top management in mai toate organizatiile.
"Aplicand constant o politica de diversitate si nediscriminare, in BRD femeile au aceleasi sanse ca si barbatii de a accesa posturi in cadrul grupului, inclusiv posturi de management. In prezent, femeile reprezinta peste 60% din numarul total de manageri ai BRD, in diverse pozitii ierarhice", mentioneaza Jansen.
Recent, Mariana Gheorghe, sefa OMV Petrom spunea ca 30% din cei 1.200 de manageri ai companiei sunt femei.
Cand vine vorba de cei ce ii reprezinta cu succes la nivel international, barbatii cu functii manageriale ar trebui sa fie mandri de Adrian Sarbu, al carui nume este aproape sinonim cu cel al postului de televiziune Pro TV.
El ocupa cea mai inalta functie detinuta de un roman la nivel international, fiind presedinte si director general executive (CEO) la Central European Media Enterprises (CME), o companie de media si divertisment cu o prezenta importanta in sase tari din Europa Centrala si de Est.
CME detine, printre altele, posturile de televiziune Pro TV, Pro Cinema si MTV Romania, fiind listata pe NASDAQ, bursa electronica din New York, precum si pe piata de capital din Polonia.
Romancele iau cu asalt Europa
Wall-Street.ro a stat de vorba cu trei dintre femeile-executiv care fac cinste Romaniei la nivel mondial, pentru a vedea cum se simt reprezentantele genului feminin in momentele in care trebuie sa faca fata presiunilor internationale.Emilia Bunea a plecat in primavara la Amsterdam pentru a coordona finantele a zece companii de asigurari si pensii subsidiare ale grupului olandez ING din regiune. Ea explica modul in care a primit promovarea de pe pozitia de director general al ING Pensii, unul din cei mai mari administratori de fonduri private din Romania, pe cea ce CFO (director financiar) la ING Central Europe.
“Una dintre cele mai frecvent citate diferente intre femei si barbati, in psihologia organizationala, este legata de reactia la o invitatie catre o pozitie superioara: barbatii accepta cel mai adesea fara ezitare si se considera apti pentru noul job. Femeile piaptana cu atentie cele douazeci de cerinte ale job-ului si ezita pentru ca nu au decat 50% experienta privitor la ultimele doua cerinte din lista. Recunosc ca m-am incadrat cu brio in tipologia feminina”, afirma Emilia Bunea (foto sus).
Nu conduce o echipa numeroasa, chiar daca tine evidenta unor afaceri cu peste 4.000 de salariati si spune ca nu si-a facut planuri pentru viitor.
“Pentru mine este important acum sa fac treaba buna. Restul va veni de la sine”, mentioneaza Bunea.
Intr-o tara, Romania, in care anumiti patroni discrimineaza in continuare femeile in raport cu barbatii, Emilia Bunea nu s-a simit niciodata nedreptatita.
“Romania este o tara paradoxala in privinta pozitionarii femeilor. In timp ce societatea in ansamblul ei, asa cum o reprezinta posturile de radio si TV si scena politica, continua sa vada in femei <<sexul slab>>, in lumea corporatista romaneasca femeile se bucura de o sansa reala, iar in anumite industrii chiar domina in salile de consiliu. Nu, nu am suferit in cariera pentru ca imi inchei sacoul pe cealalta parte. Despre ce inseamna femeia in cultura organizationala olandeza este prea devreme sa vorbesc”, mai spune Bunea.
Grupul financiar olandez are experienta de lucru cu "femeile destepte" din Romania. Violeta Ciurel este un alt executiv-femeie din ING Romania care a luat drumul Amsterdamului inca din 2004, in prezent coordonand divizia de proiecte greenfield a ING Central Europe.
De asemenea, Mihaela Bitu a detinut, pana in acest an, functia de regional head of general products pentru Europa Centrala si de Est in cadrul ING Bank Olanda, din care a coordonat activitatatea de creditare ale bancii in zece tari. Bitu a revenit in cadrul ING Romania pentru a prelua conducerea diviziei de corporate (commercial banking).
Tot de industria bancara se leaga si numele Danielei Rohan, fostul vicepresedinte pe resurse umane al UniCredit Tiriac Bank, care a fost promovata in toamna anului trecut la Milano, in functia de head of HR holding governance functions. Alaturi de cei 20 de oameni pe care ii coordoneaza, Rohan este responsabila pentru “calitatea si acuratetea serviciilor de resurse umane pentru aproximativ 22.000 de angajati” din toata Europa, precum si din celelalte filiale ale bancii de pe pe alte continente.
“Rolul de manager de resurse umane are, in Romania, multiple valente si este important in atingerea obiectivelor de business si a planului anual de afaceri, dar nu in mod direct, ci prin implicarea angajatilor, atat prin motivarea lor, cat si prin asigurarea performantei acestora. [...] Provocarile sunt acum diferite. In primul rand, incercam sa implementam aceleasi politici, procese si programe de RU (resurse umane – n.red.) in toate tarile in care grupul opereaza, respectiv Italia, Germania, Austria, Polonia si intreaga Europa Centrala si de Est, fireste cu ajutorul colegilor din RU din toate aceste tari. In al doilea rand, aproape orice activitate de RU, de la stabilirea unui plan global anual pentru fiecare functie suport, pana la recrutari, programe de dezvoltare manageriala etc. are o valenta strategica, prin nivel si implicatiile ei”, spune Rohan.
La nivel corporatist, viata lui Rohan s-a schimbat “destul de mult” in urma promovarii.
“Pe de o parte s-a schimbat pentru ca in modelul de RU al grupului, eu si echipa mea reprezentam "managerii de relatii cu clientii", ca sa folosesc o comparatie aplicabila in front-office intr-o banca. Pe de alta parte, rolul meu actual este in principal legat de dezvoltarea strategiei de RU si de luarea deciziilor la nivel global pentru ariile de activitate de care ma ocup. In plus, sunt unul dintre internat coaches (formatori interni – n.red.) ai grupului, ceea ce imi da marea sansa sa intalnesc si sa sprijin dezvoltarea de talente in UniCredit”, mentioneaza Rohan.
Domeniul farmaceutic a dat inca o romanca – executiv cu greutate la nivel european. Visul ei a fost de a lucra intr-o multinationala, pe care a ajuns sa-l traiasca, peste ani. Insa un job in strainatate nu a fost nicioadata obiectivul carierei sale.
“Sa lucrez in afara Romaniei nu a fost insa niciodata obiectivul meu principal sau sensul existentei mele profesionale. Cu toate acestea, vad in pozitia mea de acum o mare oportunitate, pentru ca experienta acumulata in acest rol constituie un pas important in dezvoltarea carierei mele”, spune Crina Ancuta (foto jos), directorul general al grupului britanic GlaxoSmithKline (GSK) in Serbia si Muntenegru.Ea a fost promovata in 2008 in pozitia actuala, ultima functie pe care a detinut-o in cadrul GSK Romania, unul din cei mai importanti jucatori din industria farmaceutica locala, a fost de business unit director si membru in consiliul director.
Ancuta este de parere ca atuurile care au recomandat-o pentru functia pe care o ocupa in prezent sunt “gandirea strategica, integritatea si abilitatile dovedite de lider”.
“Dar nu as neglija pasiunea pe care o pun in tot ceea ce fac, preocuparea pentru dezvoltarea echipelor pe care le conduc si abilitatea de a reactiona rapid la provocari”, mentioneaza Ancuta.
Sefa GSK din Serbia si Muntenegru le sfatuieste pe femeile-manager care isi propun sa obtina un job in afara Romaniei sa isi analize calitatile, precum si zonele de competente care trebuie dezvoltate.
“Totul trebuie dublat de multa, foarte multa munca, de o dorinta permanenta de a te autodepasi. Si, cel mai important - sa nu uiti ca viata nu inseamna numai profesie, ci si familie si prieteni, care iti dau forta sa mergi mai departe si trebuie sa nu uiti sa sarbatoresti realizarile alaturi de ei”, mai spune Ancuta.
Femeile ii bat pe barbati si la bani
Pana de curand, femeile aveau motive sa se simta discriminate in fata barbatilor, din punct de vedere salarial, fapt evidentiat si de datele Institutului National de Statistica (INS), potrivit carora femeile erau mai prost platite decat barbatii.Datele publicate de INS in aprilie, aferente lunii octombrie 2009, au evidentiat ca femeile au castigat, in medie, cu 7,8% mai putin decat barbatii, realizand un castig salarial mediu brut de 1.811 lei (430 de euro), fata de 1.965 de lei (470 de euro), in cazul barbatilor. Cele mai mari diferente salariale intre barbati si femei se inregistreaza in zonele de servicii, intermedieri financiare si asigurari, industria prelucratoare sau comert.
Intre timp, cresterea numarului de femei in top managementul organizatiilor de pe piata locala a intors roata in favoarea lor, astfel ca reprezentantele genului feminim castiga cu 15% mai mult decat in trecut.
“Din punct de vedere al numarului de organizatii participante la studiul salarial Mercer organizat de Consulteam in fiecare an, am observat ca, in 2010, un procent de 66% dintre organizatii au femei in posturi de top management, numarul acestora reprezentand 70% din totalul top managerilor ale caror pachete le-am analizat statistic. Din punct de vedere al veniturilor totale, femeile au pachete cu 15% mai mari decat barbatii aflati pe acelasi nivel. O posibila explica a cresterii pachetelor primite de femeile de pe top management, in raport cu barbatii care ocupa functii similare, este ca multe dintre ele, care au ocupat pozitii de middle management in trecut, au fost promovate pe nivelul de top management”, spune Oana Datki, de la Consulteam.
Studiul Mercer a fost realizat pe un esantion de 150 de companii, majoritatea fiind multinationale.
Totusi, in ceea ce priveste politica de acordare a pachetelor salariale si de beneficii, companiile nu fac nicio diferenta intre femei si barbati, fiind aplicate exact aceleasi principii de stabilire a nivelului salariului de baza in functie de echitatea interna si de nivelul de competitivitate externa stabilit.
Femeile din Romania, care sunt promovate pe o pozite in afara tarii, pot primi o crestere de minimum 10% a pachetului salarial, in functie de destinatia si de responsabilitatile noului loc de munca.
“In majoritatea organizatiilor exista grile salariale si reguli extrem de clare privind cresterile salariale pe care le poate primi un angajat in momentul in care este promovat. Astfel procentele pot varia, in situatia trecerii de la nivel de management local la unul regional, cu procente care pot pleca de la un 10%, in functie de complexitatea noului post (adica in functie de numarul de tari, de gradul strategic al postului etc.). In mod evident, promovarea este recompensa maxima a performantei si a competentelor si abilitatilor dovedite de orice angajat, astfel ca promovarile femeilor din Romania in posturi regionale este rezultatul unor rezultate consistente dovedite cu consecventa”, subliniaza Datki.
Ponderea tot mai mare pe care o au femeile in pozitii de top management la nivel mondial este subiectul tot mai multor studii de specialitate din strainatate.
Astfel, o analiza recenta realizata in SUA arata ca daca in 1996 erau 185 de top manageri femei la nivel mondial, numarul lor a crescut la 1.200 in 2008.
“Exista studii efectuate tot in SUA, unde se pune cel mai mult accent pe egalitatea de sanse, din care reiese ipoteza ca structural femeile ar planifica pe termen mai lung, luand in acest sens decizii care implica un risc mai scazut decat cele luate de barbati”, mai spune Oana Datki.
Un studiu realizat in 2010 de organizatia americana National Association for Female Executives (NAFE), pe un esantion de 50 de companii, a evidentiat ca sapte organizatii au o femeie pe pozitia de CEO, in vreme ce doar 15 din cele 500 de companii analizate de revista Fortune au o femeie la conducere.
Totodata, femeile ocupa 40% din totalul celor mai bine platiti oameni din companiile analizate de NAFE.
Pe de alta parte, Adela Jansen, de la BRD, este de parere ca orice femeie din Romania poate ocupa o functie de top in managementul unei organizatii, fie la nivel national, fie international. Acest lucru aduce de la sine si un salariu pe masura.
"Consider ca si in Romania, ca si in oricare alt stat european, o femeie poate accesa pozitii de conducere in cadrul diferitelor companii dar si sa aiba o proprie afacere de succes. Sunt deja foarte multe exemple in tara de femei care au construit fie o activitate in cadrul unei companii, fie o afacere durabila, ingredientele succesului fiind intotdeauna aceleasi pentru un business, demonstrand multa dedicare, profesionalism, adaptabilitate, curaj, munca in echipa, disciplina si motivatie", conchide Jansen.
