Aurul alb hraneste un sat intreg
Un indicator ruginit iti arata drumul spre Daia, un sat aflat in judetul Sibiu. Pentru a ajunge aici ai nevoie de timp si o masina rezistenta. Desi infrastructura este precara, in fiecare zi laptele colectat de la sateni este transportat catre Sighisoara sau alte fabrici din zona. Pana nu demult Gordon era compania care colecta laptele taranilor din Daia, insa de la 1 aprilie centrul furnizeaza materia prima catre Hochland.In jurul orei 17.00 satenii se indreapta catre centrul de colectare a laptelui. Cele doua galeti cu lapte sunt varsate in tancul de colectare si primesc in schimb bani – 0,65 lei pentru fiecare litru. Pana la ora 18.00 fusesera colectati 400 de litri de lapte.
“E foarte greu, laptele este moneda noastra, din el traim”, spune Ioan, 45 de ani, cel care se ocupa de colectarea laptelui de la sateni. “Din aprilie va veni Hochland si va lua laptele de la noi, speram sa fie mai bine, ne-au promis 1 leu pe litrul de lapte”, explica acesta.
Are acasa zece vaci, din laptele carora traiesc cei sase membri ai familiei. In perioadele bune castigul poate ajunge si la 17 mil. lei, insa o parte din bani sunt pusi deoparte pentru rata lunara de la banca. “Am facut un credit pe trei ani, mai am o luna si scap de el. Nu imi mai trebuie, Doamne fereste! Insa nu aveam alta cale pentru a cumpara cateva vacute. Uneori nu ne primeam banii la timp si trebuia sa sun la banca pentru a ma amana cu rata”, mai spune Ioan.
Au existat si luni in care compania care colecta laptele nu a mai venit in sat. “Am facut cas si am dat laptele la porci. Ma doare sufletul cand imi amintesc”, povesteste Ioan.
Tot din banii obtinuti din lapte ii asigura unuia dintre copii scolarizarea. “Am o fata care merge la scoala in Sighisoara. Pleaca dimineata la 6.00 cu un microbuz si se intoarce seara. E foarte greu iarna. Nu se va mai intoarce in sat”, explica sateanul. “E greu, insa speranta moare ultima”, repeta Ioan in timp ce toarna laptele in tancul de colectare.
Centrul de colectare a laptelui din Daia face parte din proiectul de promovare a productiei sustenabile pentru comunitatile mici de fermieri din Siturile Natura 2000, suma acordata fiind de 605.000 euro. Partenerul principal este Societatea Regala Norvegiana pentru Dezvoltare, iar promotorul proiectului este Fundatia Adept Transilvania.
“Proiectul a pornit de la problema calitatii laptelui si predarea/vanzarea laptelui crud. Daca inainte oamenii erau nemultumiti de relatia cu marile companii care puneau presiune pe pret, acum comunitatea decide cu cine lucreaza – isi negociaza pretul si conditiile contractuale. Piata aceasta este foarte mobila, micii producatori trebuie incurajati in spiritul antreprenoriatului”, declara Cristi Gherghiceanu, manager Adept.
In prezent exista 3-4 milioane de mici producatori in Romania, dintre care 5.000 sunt localizati in zona Sighisoara-Tarnava Mare. In aceasta zona traiesc 27.000 de locuitori.
In cadrul proiectului au fost instruiti 300 de fermieri in domeniul agriculturii ecologice, a igienei laptelui. Un alt pas l-a constituit proiectarea si construirea a opt centre de colectare a laptelui, la standarde europene, in spatii scutite de plata chiriei.
“In urma cu ceva timp 70% din laptele pentru procesare venea din Polonia sau Ungaria, cu 0,8 lei/litru, direct la poarta fabricii. Aici laptele era colectat cu un pret cuprins intre 0,65 si 1,2 lei. Acum Ungaria si Polonia au un deficit de materie prima si rolurile s-au inversat. Marii producatori sunt acum disperati, vin ei si pun presiune pe micii producatori. Inainte nici nu se uitau la ei, acum vor sa intervina chiar si prin mijloace politice”, sustine un reprezentant al Fundatiei Adept.
Aflati din slide-ul urmator cum pot deveni fructele o afacere profitabila
Profit intr-un borcan de gem
In localitatea Lupeni, situata la 65 de kilometri de Miercurea Ciuc, majoritatea locuitorilor au ca activitati de baza agricultura, horticultura, prelucrarea lemnului. Turismul castiga si el teren de aproximativ zece ani. De aproximativ doi ani, locuitorii din Lupeni primesc turisti din Ungaria, Franta, Italia, Spania, Germania pe care ii servesc mai nou cu produse traditionale din propria livada – gem, siropuri si sucuri de mere, pere, paducel, porumbar, macere, mure, afine.
“Daca veneati acum doi ani puteati vedea diferenta. Erau livezi lasate in paragina. Acum oamenii se preocupa, curata pomii. Pensionarii, oamenii cu salarii mici nu prea aveau cum sa valorifice fructele, insa acum au o oportunitate. Fructele reprezinta viitorul acestei comunitati”, explica Orban Arpad, director al Fundatiei Civitas Odorheiu Secuiesc.
In 2009 Lupeni a fost ales pentru constructia unui centru de procesare a fructelor, proiect cofinantat de Societatea Regala Norvegiana pentru Dezvoltare, valoarea totala a proiectului fiind de 886.500 euro. Promotorul proiectului este Fundatia Civitas.
Pentru centrul de procesare a fructelor investitia se ridica la aproximativ 150.000 euro.
In cadrul proiectului au fost vizitate, pentru inceput, 35 de comunitati unde au fost colectate informatii despre soiurile de fructe cultivate, despre metodele de conservare traditionale folosite, au fost organizate traininguri pentru 28 de fermieri.
Anul trecut 350 de fermieri si-au procesat fructele in unitatea de la Lupeni, potrivit lui Istvan Mar, coordonatorul proiectului. Au fost obtinute 7.000 de borcane de gem, 120.000 litri de suc de pere si 80.000 de litri de suc de mere.
“In doua luni am putea ramane fara stocuri. Vindem produsele in Lupeni, in hotelurile din regiune, in reteaua Cora si purtam negocieri in prezent si cu alti retaileri. Nu vrem sa exportam pentru moment, vrem sa vindem pe plan local si sa atragem turistii aici”, mai spune Mar.
Ce profit poti obtine din 300 de kg de macese? “Din 300 kilograme de macese doi fermieri au obtinut 1.000 de borcane de gem. Au investit 600 de lei si au obtinut in final un profit net de 2.000 de lei”, explica Istvan Mar.
Fermierii interesati de acest proiect au nevoie de un aviz eliberat de Sanepid, vize medicale, fructe traditionale si o capacitate minima de 100 kg. fructe, spune Mar.
“Am intampinat probleme la inceput. Fermierii sunt ca un zid, a trebuit sa trecem de acest zid. Nu au crezut in succesul proiectului. La inceput erau suspiciosi, nu stiau daca se pot increde in altcineva decat familia lor. Lucrurile s-au schimbat intre timp. Ne-a ajutat si criza financiara, a atras atentia asupra resurselor locale. Oamenii nu ar fi fost interesati de aceste eforturi intr-o economie care bubuia”, adauga coordonatorul proiectului.
Planurile pentru acest an vizeaza deschiderea unei noi unitati de procesare in satul Forteni, in urma unei investitii de 115.000 euro.
"M-a ajutat enorm de mult acest centru de procesare. Inainte vindeam mere cu 20 de banuti, acum obtin pe aceeasi cantitate 2,5 lei. Fac munca asta de 20 de ani. Nu mai trebuie sa stau in fata portii si sa vand", spune un fermier din Lupeni.
Citeste in urmatorul slide de ce in Romania exista un singur container subteran de colectare selectiva a deseurilor
Gunoiul, un pariu castigat la Medias
In urma cu sapte ani, Medias, un oras in care traiesc 110.000 locuitori, arata ca o “imensa groapa de gunoi”. In 2006 orasul a fost printre primele din tara care a inceput sa colecteze selectiv deseurile. In prezent este singurul din tara care beneficiaza de un container subteran de colectare selectiva a deseurilor, un proiect care in Norvegia are deja o vechime de cativa zeci de ani. Containerul a costat 5.000 de euro si se afla situat in spatele sediului primariei. Planurile vizeaza instalarea in acest an a inca trei astfel de containere. Colectarea selectiva a inceput in 2006 in doua cartiere din Medias, in care locuiau aproximativ 10.500 de oameni.
“Am mers din casa in casa si le-am explicat oamenilor ce inseamna colectare selectiva si cum ii ajuta. Am intampinat si reactii negative, unii au respins din start ideea. Acum avem o rata de participare de 70-75% in zona urbana si o reducere de 13% la depozitarea deseurilor la groapa de gunoi”, explica Iosif Atilla Balog, director general Eco-Sal, serviciul public de salubrizare Medias.
Orasul face parte din proiectul realizat cu fonduri norvegiene “Parteneriat pentru un mediu curat, reducere a deseurilor si dezvoltare durabila in Regiunea 7 Centru", valoarea ridicandu-se la 2,4 mil. euro.
Autoritatile locale au orientat peste un milion de euro in trei proiecte-pilot pentru gestionarea desurilor din constructii si demolari, respectiv colectarea deseurilor periculoase.
Astfel, molozul rezultat in urma demolarilor sau renovarilor trebuie colectat separat, putand fi folosit, de exemplu, in reparatia drumurilor. “Nici nu ne dam seama ce putem gasi in deseuri si ce valori au. De exemplu, tarile nordice folosesc in ciment sticla concasata. In acest mod am putea utiliza cu 15% mai putin ciment intr-o lucrare de infrastructura”, afirma Dumitru Ungureanu, responsabil de proiect.
Spre exemplu, dupa ce ati primit autorizatia de demolare a unei case in Medias, Eco-Sal pune la dispozitia demolatorului un set de containere unde deseurile sunt colectate selectiv. O masina mobila de concasare compacteaza molozul si il duce apoi la statie, unde se selecteaza si se refoloseste.
Pe o suprafata de 2.100 mp este situata o platforma de prelucrare, stocare si depozitare temporara a materialelor de constructii si demolari. Tot aici a fost amenajata o hala pentru prelucrearea si depozitarea temporara a deseurilor periculoase.
Prin acest proiect au fost create 11 locuri de munca. “178 de oameni deservesc 110.000 de locuitori. Reciclarea ar putea crea 500.000 de locuri de munca in Uniunea Europeana”, spune Ungureanu.
Potrivit datelor furnizate, in Norvegia rata de colectare a deseurilor electrocasnice este de 16 kg per capita, cu mult peste media europeana (4kg/locuitor). In Romania se colecteaza pe an 1 kg/locuitor de deseuri electrocasnice. "Stiti ce se intampla la noi? In timpul campaniilor de colectare vecina de la parter il urmarea pe vecinul de la etaj cand acesta isi scotea in fata blocului frigiderul vechi si venea apoi si si-l insusea. Pana veneam noi sa il ridicam frigiderul era deja instalat in casa doamnei respective", spune Iosif Balog.
Norvegia mai are 305 mil. euro pentru proiecte romanesti
Norvegia a acordat finantari nerambursabile Romaniei prin intermediul a doua programe: EEA Grants si Norway Grants. Dupa o prima etapa care a insemnat finantarea a 29 de proiecte cu 48 de milioane de euro, cea de-a doua va aduce, incepand cu anul viitor, 305 milioane de euro proiectelor romanesti.Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania a devenit automat semnatara a Acordului privind Spatiul Economic European (SEE), un document intrat in vigoare in 1994 care stabileste regulile de cooperare dintre Uniunea Europeana si tarile Asociatiei Europene a Liberului Schimb/EFTA membre ale SEE (Norvegia, Islanda si Liechtenstein) in vederea participarii la Piata Interna. Prin acest acord, Norvegia sprijina financiar unele state membre ale UE, printre care si Romania si Bulgaria.
De la intrarea in vigoare a acordului in 1994 au existat trei perioade de finantare, iar ultimele doua includ, printre alte tari, Romania si Bulgaria. Este vorba despre Granturile SEE si Granturile Norvegiene (2004-2009) in valoare de 1,3 miliarde de euro (beneficiari - 15 tari din Europe centrala si de sud: Spania, Grecia, Portugalia, toate tarile ce au devenit membre UE in 2004 si Romania si Bulgaria din 2007) si Granturile SEE si Granturile Norvegiene (2009-2014), prin care se ofera finantari de 1,79 miliarde de euro acelorasi beneficiari ca in etapa anterioara. Partea de mecanism financiar care poarta numele de Granturi Norvegiene (Norway Grants) nu se aplica Greciei, Spaniei si Portugaliei.
Toate fondurile disponibile au fost alocate inainte de termenul de 30 aprilie 2009. S-a aprobat un numar total de 29 de proiecte. Din datele calculate pana la 31 decembrie 2010, platile efective se ridicau la 56% din valoarea granturilor acordate. Implementarea proiectelor va continua pana la finele lunii aprilie 2011 si, in anumite cazuri, pana la sfarsitul lunii aprilie 2012.
Majoritatea proiectelor, in numar de 14, sunt in domeniul productiei pe termen lung, urmate de mediu (7 proiecte), sanatate (5 proiecte) si eficienta energetica (3 proiecte).
Institutia responsabila cu gestionarea (inclusiv supravegherea) programului Norway Grants in Romania este Innovation Norway – o companie de stat cu sediul principal la Oslo. Mecanismele de supraveghere privind utilizarea granturilor includ contactul informal aproape zilnic cu beneficiarii, raportarea oficiala la intervale regulate, vizite de monitorizare la fata locului la intervale regulate de timp impreuna cu partenerii nostri din cadrul Punctului National Focal, auditul de proiect realizat de catre auditori locali si auditul la nivel de program realizat de catre organismele supreme de audit din Norvegia.
Cititi aici un interviu acordat Wall-Street.ro de catre Ambasadorul Regatului Norvegiei la Bucuresti
