Riscurile zgomotului
"Fiecare om reactioneaza diferit la diversi stimuli. Studiile europene au gasit o legatura intre capacitatea de invatare la copii si nivelul zgomotului ambiental. Totodata, zgomotul prelungit si permanent conduce la cresterea tensiunii arteriale, insomnii, chiar si la pneumotorax (consta in acumulare de aer intre plamani si peretele toracic – n.red.). In Europa, zgomotul este cea mai intalnita boala profesionala si este recunoscuta ca atare de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii”, spune Bogdan Lazarovici (foto), directorul executiv al Enviro Consult, firma specializata in oferirea de servicii pentru masurarea zgomotului.Zgomotul nu afecteaza pe termen scurt starea de sanatate a angajatului, ci doar dupa o anumita perioada in care salariatul a fost expus in mod repetat la surse de zgomot.
”Prezenta zgomotului la locul de munca mareste riscul de accidente”, afirma Florian Maduta, trainer specializat in securitate si sanatate in munca (SSM), la firma Work Management.
Legislatia in vigoare stabileste ca limita maxima de zgomot la care pot fi expusi angajatii este de 87 de decibeli (dB), pentru un program de lucru de opt ore. Cei 87 dB pot echivala cu zgomotul maxim pe care il poate produce un telefon mobil, de exemplu, in functie de amplasament.
Pentru spatiile de birouri, cel mai des intalnite surse de zgomot care le pot crea un disconfort important angajatilor sunt echipamentele electronice, cum ar fi imprimantele, copiatoarele, aparatele de aer conditionat sau unitatile centrale ale computerelor.
”Reglementarile legale fac o diferentiere intre nivelul de zgomot de la santiere si industrie si nivelul de zgomot din birouri, in functie de incarcarea psihica a fiecarui angajat”, precizeaza Lazarovici.
Pe langa zgomotul produse de diverse echipamente, exista posibilitatea ca modul si intensitatea comunicarii dintre angajati sa perturbe activitatea de lucru.
"Se recomanda verificarea periodica a echipamentelor de lucru, conform recomandarilor producatorului. Conform legislatiei actuale, eventualele surse care produc zgomot ambiental peste nivelul admis, ar trebui raportate superiorului de la locul de munca”, mentioneaza Maduta.
Colegii nu pot fi amendati daca fac galagie
Angajatorii trebuie sa verifice ca nivelul de zgomot de la serviciu sa nu depaseasca 87 dB. In caz contrar, angajatii pot reclama eventualul disconfort."Angajatorul este obligat sa faca masuratori ale nivelului de zgomot pentru a evolua riscul de imbolnavire profesionala in momentul in care este depasit nivelul maxim”, spune Maduta.
Exista firme specializate care fac determinari ale nivelului zgomotului. Insa acele societati ar trebuie sa abilitata de Ministerul Sanatatii pentru a putea masura zgomotul, potrivit lui Lazarovici.
"Pe scurt, colegii de birou care fac mult zgomot nu pot fi amendati pentru tulburarea linisitii publice. In astfel de situatii ar trebui urmati pasii din regulamentul de functionare al companiei, respectiv plangerile pe linie ierarhica. De asemenea, incercati sa utilizati casti tip "noise cancelling", daca nivelul de zgomot este sub limita legala”, adauga directorul executiv al Enviro Consult.
Cele mai afectate joburi de zgomotul creat la locul de munca sunt cele din industria extractiva, cea a prelucrarii metalelor la rece, la care se adauga cele din transporturi sau constructii.
De asemenea, angajatii care isi desfasoara activitatea intr-un call center ar putea fi afectati de zgomotul ambiental.
"Presiunea psihica data de relatia cu clientii este mai mare cea data de zgomot. Pe termen lung iti pierzi auzul”, considera Florian Maduta.
Exista si salariati care nu sunt expusi foarte putin la zgomote, cum ar fi cei care lucreaza intr-un mediu subacvatic sau in spatiul cosmic.
In anumite situatii insa, zgomotul poate fi si benefic.
"Zgomotul este bun in masura ajuta la evitarea unui pericol (claxoane folosite justificat, alarme de pericol, alarmele de la locul de munca). Totodata zgomotul este si subiectiv. Un motor turat la maxim nu este zgomot pentru un inginer auto, dar este zgomot pentru altii din jur”, afirma Lazarovici.
Bucurestiul, cel mai zgomotos oras
Cei mai expusi angajati la zgomot din Capitala se regasesc in dreptul arterelor mari, cum ar fi Magheru, Stefan Cel Mare, Mihai Bravo, potrivit datele Enviro Consult. Asemenea celorlate capitale mari din Europa, locuitorii si angajatii din Bucuresti sunt afectati la fel de mult de zgomot precum cei din Paris, Madrid sau Berlin.La nivelul tarii, exista insa o diferenta semnificativa intre Bucuresti si celelalte orase mari, in ceea ce priveste poluarea fonica.
"In Timisoara sunt cei mai multi locuitori afectati de niveluri de zgomot peste valorile limita (peste 70dB). Am avea ce sa invatam de la Iasi, unde doar 16% din locuitori sunt afectati”, declara Lazarovici.
In topul celor mai poluate orase fonic din tara, Bucurestiul este urmat de Constanta, unde 76% din populatie este afectata, de Cluj-Napoca (64% din populatie), Brasov si Ploiesti, fiecare cu 61% din populatie, Galati (55%) si Timisoara (49%).
Potrivit unor acte normative publicate in Monitorul Oficial in 2008, care se refera doar la aglomerarile cu o populatie mai mare de 250.000 de locuitori, autoritatile care se ocupa de orasele in cauza au diverse tinte maxime de zgomot pe care trebuie sa le atinga pana in 2012: strazi, autostrazi, drumuri – 65 dB, cai ferate – 65 dB, aeroporturi – 65 dB, zone industriale – 60 dB, porturi (activitati de transport feroviar si rutier din interiorul portului) – 65 dB, porturi (activitati industriale din interiorul portului) – 60 dB.
Problema poluarii fonice nu tine doar de autoritati, ci si de fiecare locuitor in parte.
"Ca si locuitor, de exemplu, nu ar trebui sa claxonez in locurile nepermise ori sa ascult muzica la un volum foarte ridicat. Autoritatile ar trebuie sa amendeze marii poluatori si sa duca o companie de informare in randul populatiei”, explica Florian Maduta.
