Management de criza

23 Aprilie 2009 / 13:00 - 15:00


43 intrebari

Cum se face management de scadere? Ce inseamna un management de restructurare? Cum sa asiguri crestere in timp de criza? Cum sa investesti in contextul unui declin economic?

Acestea sunt doar cateva intrebari la care cei doi invitati de top au raspuns in cadrul Live Text – Dezbaterile Wall-Street cu specialistii Erudio.

Intalnirea s-a incheiat, insa invitatii vor raspunde ulterior intrebarilor transmise de cititorii Wall-Street.

Dupa succesul primei intalniri
, in cadrul celei de-a doua dezbateri Wall-Street, Eugen Voicu, director general al Aviva Investors, si Adrian Stanciu, managing partner al Human Synergistics, au discutat in direct impreuna cu cititorii Wall-Street despre managementul de criza .



Dezbateri pe tema: Management de criza


Cum credeti ca ar trebui sa procedeze o firma din provincie care nu dispune de experienta unui manager de top pe perioada crizei ca sa supravetuiasca?

savin livia / 24 Aprilie 2009 ora 12:31

La aceasta intrebare inca nu a fost dat un raspuns.

Cum ar trebui o filiala/importator auto sa aloce resursele materiale, financiare, umane pe timp de criza, tinand cont de principalele sale activitati: sales, aftersales, marketing? Cum ar trebui sa gandeasca pe termen scurt si mediu board-ul si top management-ul unei astfel de organizatii intr-o situatie atat de instabila si de neconventionala a pietei auto din Romania?

Cristian Flaminzeanu / 23 Aprilie 2009 ora 16:29

La aceasta intrebare inca nu a fost dat un raspuns.

Salut Adi, salut Eugen. Atunci cind chinezii vor sa scrie cuvintul criza, folosesc doua semne care reprezinta "pericol" si "oportunitate". Cit de mult pericol, cit de multa oportunitate vedeti in ce se intimpla in afaceri, In Romania de astazi?

Robert Zanescu / 23 Aprilie 2009 ora 14:51
23 Aprilie 2009 ora 15:06
Cred ca oportunitatile apar mai mult dupa ce criza s-a consumat in proportie mai mare de 50%. Inca suntem in faza de pericol major si incertitudine maxima. Diminuarea incertitudinii va duce la reaparitia unui sentiment mai firav de incredere, care sa creasca ulterior. Atunci cred ca putem sa vorbim mai mult de oportunitati. Sectorul in care acestea vor fi mai abundente va fi, in opinia mea, tot sectorul serviciilor.

23 Aprilie 2009 ora 15:35
Problema e ca gena noastra nativa de a detecta pericole e mult mai sensibila decat cea de detectat oporunitati. Ca atare reactia generala e mai degraba defensiva decat ofensiv-construcitva. Eu nu stiu care sunt oportunitatile exact, dar sunt foarte sigur ca lumea se va reaseza semnificativ dupa criza asta si asta va genera invingatori si invinsi noi. E o portunitate generica pentru orice nou venit de a ataca un competitor "asezat". E un moment foarte bun pentru antreprenoriat. Sunt domenii care cad, dar sunt altele care cresc. Sunt subiecte care devin brusc interesante. De exemplu cresc toate produsele care propun "value for money" si asta e ceva ce cred ca va continua.

Maxim Marius Maxim Marius 22 Iunie 2009 ora 11:31
Buna chestia cu gena, Adrian, dar e gresit sa pui problema astfel, deoarece rolul fiecaruia intr-o afacere exploateaza gene diferite. daca toti oamenii trebuie sa sesizeze si oprtunitati si riscuri in aceeasi masura, atunci echipa care conduce nu are structura corecta, vezi bel-bin. unii sesizeza oportunitati, altii trebuie sa sesizeze riscuri altii trebuie sa integreze eforturile si informatia furnizata de ceilalti, etc.

SILVIA IUTU SILVIA IUTU 22 Iunie 2009 ora 11:31
Da, vor fi multi invinsi, invingatorii vor fi oportunistii, si ma intreb retoric: de care calitate?

Credeti ca managerii romani sunt suficient de pregatiti pentru a face fata crizei, in conditiile in care nicio universitate din Romania nu face parte nici macar din topul european? Conteaza unde si-au facut studiile? Se vede diferenta intre cei pregatiti la universitatile straine si cele din tara? Au ei creativitatea, abilitatile si mijloacele necesare pentru a trece mai usor peste aceasta perioada?

NS / 23 Aprilie 2009 ora 13:49
23 Aprilie 2009 ora 15:00
Problema calitatii universitatilor este una importanta si va mai dura pana se va gasi un model mai apropiat de cele occidentale. Conteaza mult unde si-au facut studiile, insa acum exista posibilitatea efectuarii studiilor in spatiul european, cu accesibilitate foarte mare si pentru tinerii romani.

Pe de alta parte, diferenta dintre cei pregatiti in tara si cei de afara poate fi mult atenuata si de atitudine, de mentalitate. Nu cred ca este suficient doar sa iti faci studiile afara ca sa fii un manager de succes, doar ca sansele lor sunt mai mari.

Creativitate si abilitati e mai usor sa ai, cu mijloacele e mai dificil, trebuie sa ai o pozitie si forta intr-o companie, care sa iti dea si mijloacele necesare.


23 Aprilie 2009 ora 15:28
E poate paradoxal, dar in criza actuala studiile nu ajuta. Pentru ca ele sunt despre trecut. Eu predau intr-un MBA si nu avem nici un caz despre criza din '29. Nici nu ar fi relevant, de altfel. Situatia de acum e asa de diferita de ceea ce stim deja, incat ceea ce invatam prin scoli pur si simplu nu ajuta. Pe de alta parte ar trebui sa punem mai mare accent in pregatirea managerilor pe aspecte care tin de caracter, modele de gandire si de luare a deciziilor, pe abilitatea de a gandi critic si in medii diferite. In programul nostru de MBA numim asta leadership transnational. Nu stiu daca am reusit asta sau nu, dar credem ca asta trebuie facut.

De ce nu a fost prevazuta economic in Romania aceasta criza ? E adevarat ca stam prost la capitolul specialisti competenti , atat in teorie cat mai ales in practica?

BILCA MIHAI / 23 Aprilie 2009 ora 13:43
23 Aprilie 2009 ora 14:46
Dimensiunea crizei a fost gresit estimata, nu criza in sine. Nu cred ca stam prost la capitolul specialisti. Din pacate, multe decizii vin din zona politica, cum este firesc, unde specialistii sunt mai putin prezenti. Cred ca este firesc sa fie o lipsa generala de manageri foarte talentati, nu doar in Romania. Diferenta este, insa, data de faptul ca in alte economii sunt mai implicati.

23 Aprilie 2009 ora 15:21
Cu 2 luni inainte sa dea faliment, Lehman Brothers primea rating AAA de la Standard & Poor's. Cred ca nimeni nu a anticipat criza asta si, mai ales, profunzimea si intinderea ei. La noi societatea a fost in negare luini la rand, nu doar managerii. In noiembrie s-au votat majorari de 50% ale salariilor in sectorul public. E un ciclu de adaptare la vesti proaste, in psihologie se numeste ciclul Kubler-Ross. El trece prin negare, furie, abia mai tarziu acceptare si actiune. E uman. Acum, si eu cred ca nu avem manageri care gandesc in suficenta masura strategic si critic. Dar e o situatie in care viitorul pur si simplu nu poate fi anticipat. Stiu ca e greu sa traim cu ideea asta, dar asta trebuie sa facem.

Care este decizia cea mai importanta pe care ati luat-o pana acum, pe fondul crizei, in calitate de manager?

Oana / 23 Aprilie 2009 ora 13:42
23 Aprilie 2009 ora 14:40
Cea mai importanta decizie a fost aceea de a implica total persoanele – cheie din firma in mecanismul decizional.

23 Aprilie 2009 ora 15:12
Sa ne intensificam activitatea de marketing si PR.

Ati vedea ca posibila modificarea termenilor sau sensului termenilor din ciclul lui Deming pentru adaptarea la situatia de criza care ar putea sa aiba o durata mult mai mare decat cea estimata.Ati avea curajul sa planificati pierderi majore?!

Fanel Radu / 23 Aprilie 2009 ora 13:25
23 Aprilie 2009 ora 14:37
Cred ca decizia pe care trebuie sa o iei este ce pierderi iti poti asuma si daca asumandu-ti-le vei mai ramane in continuare in piata. Nu e usor sa faci alegerea aceasta, dar important este sa iei decizii in momente de criza si sa nu astepti prea mult.

23 Aprilie 2009 ora 15:12
As putea, da. Dar cred ca ciclu lui Deming insusi e depasit de situatia actuala, in sensul ca orice se bazeaza pe planificare nu poate functiona intr-un mediu imprevizibil. Trebuie sa-ti intelegi pierderile si sa vezi cat timp poti rezista la aceste pierderi. Apoi sa incepi sa incerci lucruri noi, diferite, pana dai peste un model de lucru care merge si sa speri ca asta se va intampla inainte sa sune orologiul :-)

La orice plan de afaceri se identifica puncte tari si puncte slabe, puteti sa-l numiti cum vreti " management de criza," "management de restructurare ", de scadere etc, tot la acelas lucru se reduce; daca firma nu a crescut sanatos intr-un regim concurential normal, nu are sorti de izbanda intr-o pita care nu se misca si chiar in scadere . Chiar are toate sansele sa iasa din piata. Totusi in trebarea este : ce ai putea face intr-o piata care nu se misca si este intr-un declin total ? E.g: Daca intr-o

Turcin Minu / 23 Aprilie 2009 ora 13:01
23 Aprilie 2009 ora 14:34
Prima intrebare ar fi daca are sens sa ramai in piata sau iesi foarte repede, incercand sa salvezi ce se mai poate. Din pacate, lichidarea unei afaceri poate fi in aceste situatii cea mai buna solutie.

23 Aprilie 2009 ora 15:06
E clar ca nu poti face mare lucru, nu daca nu schimbi paradigma. Daca piata scade trebuie sa te restrangi, doar ca asta nu se intampla usor ci cu convulsii si nu toti supravietuiesc. Ca sa poti creste pe o piata in scadere trebuie sa faci, cred eu, unul din doua lucruri:
- sa te misti mai repede decat competitorii si sa il impingi pe unul afara din joc
- sa te reinventezi. Orice scadere are si cresteri. De pilda eu stiu consultanti care au crescut in anul asta, desi majoritatea au scazut, pentru ca produsul si pozitionarea lor au devenit brusc mai atractive.

Crinela Gafton Crinela Gafton 23 Aprilie 2009 ora 15:45
Cum ar putea sa reziste o Camera de Comert si Industrie, ale carei servicii se adreseaza agentilor economici si se refera in principal la consultanta si promovare, adica exact acolo unde se restrang bugetele?

Credeti ca este o criza reala?

Marioara Popa / 23 Aprilie 2009 ora 13:00
23 Aprilie 2009 ora 14:29
Foarte reala.

Alexandru Alexandru 23 Aprilie 2009 ora 15:45
Ar putea fi reala in contextul in care capacitatea de productie a unei firme a ramas la acelasi nivel, prezent inaintea perioadei de criza? Nu cred. Economia poate produce aceeasi cantitate de bunuri. Doar posibilitatile monetare ale firmelor s-au diminuat prin cresterea dobanzilor de catre banci si cunoastem faptul ca alternanta perioadelor de boom cu cele de recesiune corespund cantitatii de bani existente in economie. Atunci putem vorbi de o criza monetara.

23 Aprilie 2009 ora 14:57
Pentru mine, da. Cred ca si pentru altii. Acum, sigur ca ne putem intreba ce e asa de diferit acum fata de acum 6 luni. Suntem aceeasi oameni, facem aceleasi lucruri. Ce e diferit e ca nu mai avem incredere ca facem bine, iar asta e toata diferenta intre echilibru si dezechlibru. Din pacate traim intr-o lume reflexiva, cum e termenul tehnic al fenomenului, adica ceea ce credem influenteaza ceea ce facem iar ceea ce facem influenteaza ceea ce credem. De aici ciclurile astea de crestere si criza. Acum am avut prea multa incredere in infailibilitatea noastra si in felul nostru de viata pentru prea mult timp.

Care credeti ca sunt principalele 3 lectii pe care le-au invatat managerii romani de pe urma crizei financiare?

Laura Popescu / 23 Aprilie 2009 ora 12:57
23 Aprilie 2009 ora 14:34
1. Lectia prudentei - e bine sa fii pregatit pentru situatii de criza in plan personal (sa faci asigurari, pensii, si sa ai o suma suficienta de bani oricand la dispozitie)
2. Lectia banilor munciti – va fi mai greu sa obtinem castiguri rapide cu eforturi mici.
3. Lectia unei alegeri mai atente, dupa criterii fundamentale, in orice domeniu (job, afaceri, case, masini, investitii)


23 Aprilie 2009 ora 14:53
- Ce o ia in sus poate sa o ia si in jos
- Excesul se plateste
- Nu exista retete de succes

Care ar fi principalele diferente intre managerii din perioada 2000-2008 si cei din timpul crizei si, eventual, dupa aceasta criza financiara?

Alin / 23 Aprilie 2009 ora 12:57
23 Aprilie 2009 ora 14:20
Diferenta este in primul rand cantitativa, in prezent sunt mai multi manageri cu experienta in Romania. Apoi, un aspect important care face diferenta este amprenta contextului economic pe care l-au trait in perioade diferite.

Din pacate, nu cred in experienta romanilor intorsi in tara din cauza crizei, care nu au avut inainte o experienta locala suficienta, care vin dintr-o alta lume, pe care este posibil sa nu o mai regasim nicaieri. Vorbesc aici de cei care au lucrat in servicii financiare, in piata produselor derivate. Dar cred in talentul nativ al romanilor si in capacitatea de management a generatiei actuale.


23 Aprilie 2009 ora 14:47
Eu am sa raspund in termeni de inainte si dupa. Managementul facut inainte de criza era foarte tare bazat pe executie, pe obiective pe termen scurt si pe procesul de prevedere, planificare si executare a planului. Felul asta de a functiona a generat mari tensiuni, pe masura ce lumea a devenit din ce in ce mai complexa, mai dinamica si mai imprevizibila, iar in momentul asta e, dupa parerea mea, revolut.
Managerul de dupa criza va fi mult mai orientat pe latura umana a conducerii, va implica mai muilti oameni in decizii, va crea medii in care oamenii sa-si asume responsabilitati si initiative, in care deciziile sa se ia mai aproape de problema, in care sa conteze in mai mare masura misiunea si scopurile organizatiei si ale societatii, in general. Daca nu facem asta ne intoarcem in criza foarte repede.

Criza a dus la o reasezare a jucatorilor din piata de capital. Credeti ca de acum specializarea in domeniu va fi o condtitie esentiala pentru un manager de casa de brokeraj? Va multumesc

Lucia / 23 Aprilie 2009 ora 12:55
23 Aprilie 2009 ora 14:14
Specializarea este de dorit si atunci cand ea va avea o dimensiune suficient de mare va fi o strategie de succes. La nivelul de astazi, cred ca o casa de brokeraj trebuie sa ofere cat mai multe servicii.

-Management de criza! , daca s-a ajuns la el a rezultat dintr-un prost management. Va salut cu respect si va rog sa-mi precizati pasii de restructurare manageriala a unei societati.( HR , aprovizionare, organizarea productiei, marketing, politica financiara. ) in situatia actuala de criza fapt ce include personalul angajat, lipsa comenzilor si fiscalitate crescuta.

eugen -eugen / 23 Aprilie 2009 ora 12:23
23 Aprilie 2009 ora 14:42
Nu cred ca pasii sunt identici. Depinde cu situatia cu care se confrunta firma. Dar e clar ca daca nu mai ai venituri trebuie sa reduci capacitatile de productie si apoi costurile de administrare aferente. Ca idee eu as evita sa concediez pe cat posibil specialisti care sunt formati in industria si in afacerea mea si as incepe concedierile cu functiuni generice, care sunt mai usor de inlocuit in cazul unei relansari, de exemplu din administratie, financiar, resurse umane, etc. Mai e si un moment potrivit sa iei deciziile alea pe care nu le-ai luat in vremuri bune pentru ca-ti permiteai, cum ar fi externalizarea unor functiuni sau servicii.

Florin Florin 23 Aprilie 2009 ora 15:39
Domnule Stanciu, chiar credeti ca departamentele financiar si resurse umane au "functiuni generice" intr-o companie? Nu devin aceste departamente importante in contextul unei crize? Ma gandesc ca financiarul, de exemplu, are rolul de a analiza constant echilibrul intre venituri si cheltuieli si de a propune solutii de control al acestora (una dintre functiile cele mai cautate acum de companii este de Financial Controller). In ceea ce priveste departamentul de Resurse Umane, nu este rolul lui sa gestioneze criza din punct de vedere al capitalului uman, sa comunice deciziile de disponibilizare si sa se asigure ca totul se petrece conform legislatiei in vigoare? Desigur, in cazul vorbim aici de companii de marime medie si mare, si nu de firme mici, unde resursele umane nu exista sau se reduc la simpla functie de salarizare si administrare de personal. Multumesc pentru raspuns.

23 Aprilie 2009 ora 15:41
Pentru Florin.


Prin generice nu inteleg neimportante. Spun doar ca aceste functiuni se fac cam la fel in orice firma si industrie si, ca atare, sunt mai usor de inlocuit, daca e cazul. Daca nu e, nu e. Acum, eu stiu firme care au 20 de oameni la procesarea salariilor... Poate ca mai e loc de optimizare, totusi.

Profit de ocazie sa il intreb pe dl Voicu ce crede dumnealui despre viitorul caselor de brokeraj si al fondurilor mutuale din Romania: Cum pot supravietui ele la criza? Vor disparea cativa playeri din piata, din cauza crizei? Ce poate face un manager din zona de investitii, pe timp de criza?

Aldea D. / 23 Aprilie 2009 ora 10:36
23 Aprilie 2009 ora 14:08
In domeniul caselor de brokeraj, pericolul disparitiei mi se pare mult mai mare decat in zona de asset management, din cauza costurilor operationale mai mari. Un manager de investitii poate sa isi asume riscuri si asta inseamna ca poate sa faca multi bani dar sa si piarda, in acelasi timp. Unul din efectele crizei, « benefice » pentru clienti, ar putea fi selectia jucatorilor din piata de capital. Pentru completarea raspunsului, vezi raspunsurile la intrebarile adresate de Daniel Covaci.

in situatia de criza se impun obligatoriu masuri:constatarea punctelor nevralgice si redefinirea importantei lor imediate si in perioada urmatoare:-organizatorice(restructurare)fara a se tine cont de cheltuielile de pregatire si perfectionare;-o noua orientare,strategie a planului de masuri ce se impun a fi luate si cum poate fi modificat in mod rapid acesta in caz de urgenta?

georgeta cojocaru / 23 Aprilie 2009 ora 10:18
23 Aprilie 2009 ora 14:27
Nu stiu daca am inteles corect intrebarea, dar un plan in esenta e greu de modificat. Un amic imi zicea acum vreo 2 luni: "Sa ma ia naiba, sunt la al 4-lea plan de afaceri si e de-abia februarie". Poate ca, daca asa stau lucrurile, ne trebuie mai putine planuri. Paradigma conducerii clasice se bazeaza pe capacitatea de a preveni viitorul. Capacitatea asta e din ce in ce mai redusa, iar acum se aproprie de zero. In schimb increderea noastra in filozofia asta de conducere si in capacitatea noastra de a prevedea e la fel de mare ca oricand. Cum zic englezii, "something's gottta give", undeva trebuie sa se rupa pisica.

Obiective pe termen scurt sau o strategie pe termen lung. Care e ce mai buna abordare pentru un manager de criza?

live / 23 Aprilie 2009 ora 09:51
23 Aprilie 2009 ora 14:02
Din pacate, in contextul economic actual, o strategie pe termen lung cred ca este greu de avut in vedere. Impredictibilitatea mediului economic este mult prea mare. Dar o concentrare pe termen scurt mi se pare mai potrivita, iar strategia pe termen lung trebuie avuta in vedere atunci cand criza incepe sa se atenueze si poti sa crezi in scenariu cu sanse mai mari de realizare.

23 Aprilie 2009 ora 14:22
Jack Welch spunea: "Oricine poate conduce pe termen scurt si oricine poate conduce pe termen lung. Smecheria e sa le faci pe ambele".  Pe termen scurt trebuie asigurata supravietuirea, pe termen lung dezvoltarea. Nu poate sa iti lipseasca nici una. Din pacate, la noi cam lipseste orientarea pe termen lung, si nici prin lume lucrurile nu stau prea bine. Modelul actual de guvernanta de corporatie, bazat pe maximizarea valorii actionarilor si pe listarea societatilor comerciale pe burse internationale a generat un exces  de orientare pe termen scurt care a dus la actiuni in mod evident periculoase dar profitabile pe termen scurt.

De unde se iau deciziile strategice de management in vreme de criza, la multinationale (optimizari, concedieri, reduceri de costuri)? La centru sau pe plan local? Mai este adevarat enuntul clasic Think Globally, Act Locally? Mai credeti in adevarul acestei fraze?

Cosmin Popica / 23 Aprilie 2009 ora 09:08
23 Aprilie 2009 ora 14:00
Cred ca modelele sunt diferite, nu neaparat doar de la centru sau pe plan local. Cred ca enuntul clasic amintit functioneaza inca, din pacate insa nu in suficiente companii. Adaptarea deciziilor strategice pe plan local mi se pare foarte importanta si astfel cred ca se poate ajunge la reducerea costurilor si la eficientizarea activitatii.

23 Aprilie 2009 ora 14:15
In general se iau la centru. Sloganul e si nu e adevarat, in sensul ca e mai adevarat pentru unii decat pentru altii. Exista industrii in care nu se pot lua decizii la centru pentru ca succesul depinde prea mult de pietele locale. In altele metodele si strategiile sunt mai usor de globalizat, deci de centralizat. Ce e cert, si asta nu e la vesti bune, e ca in criza corporatiile reactioneaza prost, panicat si foarte defensiv.

Cat de mare este puterea de interventie a factorului uman in stabilizarea unui business si optimizarea costurilor?

Doina / 23 Aprilie 2009 ora 09:04
23 Aprilie 2009 ora 13:56
Cred ca este cel mai important factor care poate sa rezolve orice situatie critica.

23 Aprilie 2009 ora 14:05
Uriasa. E singurul factor care conteaza. In fond, organizatiile sunt niste constructii teoretice. Ele sunt, de fapt, colectii de oameni. Oamenii strica si tot ei pot repara. E drept ca nu e usor, cere leadership si coerenta si tarie de caracter. Ce mi-e clar e ca nu aceeasi oameni care au bagat lumea in criza sunt cei care o vor scoate, si aici nu ma refer doar la marii lideri ci si la cei mici. E nevoie de un alt fel de a gandi si de a conduce si multi dintre noi suntem prea imbibati de modelele trecutului ca sa putem face in timp util tranzitia.

Domnilor, 1. Credeti ca actuala "criza" putea fi prevenita? Ori, din contra, trebuia sa se produca, e doar o "recesiune naturala"?! 2. Cine e ERUDIO? Si cine sint "specialistii" ERUDIO? Multumesc.

fozzie / 22 Aprilie 2009 ora 23:02
23 Aprilie 2009 ora 13:55
1. Cred ca actuala criza putea fi mult diminuata, dimensiunea ei putea fi mult mai mica. Intrebarea pe care mi-o pun si eu este daca, dupa o asemenea criza, vom trage invatamintele corecte si vom fi mai pregatiti pentru viitor. Exista o ciclicitate a crizelor, dar cele de dimensiunea celei actuale au un interval de aparitie foarte lung.

23 Aprilie 2009 ora 14:01
1. Eu unul nu cred ca putea fi prevenita. Adica, desigur, au fost Cassandre care au prevestit furtuna, cum ar fi George Soros, de pilda, dar nu i-a ascultat nimeni. Si nu-i putea asculta nimeni pentru ca sistemul care a creat criza e defect si el nu poate fi schimbat in momentele in care, in aparenta, e triumfator. E nevoie de acest dus rece ca sa schimbam ceva si nici acum nu sunt sigur ca schimbarile vor merge suficient de departe.
2. Inteleg din ghilimele ca nu suntem suficient de specialisti in subiect, cel putin. E posibil. Practicam si noi sportul national al datului cu parerea. Informatii concrete despre noi poti gasi la www.erudio.ro

Pentru dl Voicu si dl Stanciu, o intrebare naiva, dar interesanta: Daca ar fi sa dati timpul inapoi cu un an de zile, stiind ce urmeaza in pietele financiare, care ar fi principalele trei masuri de prevenire a crizei in cadrul companiei pe care o conduceti?

Andreea Florea / 22 Aprilie 2009 ora 22:39
23 Aprilie 2009 ora 13:51
Daca as fi stiut cu un an in urma care va fi evolutia pietei financiare, as fi fost deja putred de bogat si cred ca as fi avut o multime de clienti multumiti.
In primul rand, compania nu ar fi trecut printr-o criza, ci dimpotriva, ar fi fost pe o crestere puternica acum.
Totusi, ca masuri de prevenire, as fi intarit comunicarea in cadrul firmei, cu scopul de a obtine responsabilizarea mai mare a angajatilor, as fi monitorizat costurile si as fi plecat de la cel mai negru scenariu posibil.


23 Aprilie 2009 ora 13:55
Nu vreau sa par auto-suficient, dar nu as face altceva decat am facut, pentru ca domeniul meu de activitate nu poate sa nu fie lovit de criza. Ce as fiu facut ar fi fost sa ma pregatesc mai din timp, sa-mi reduc costurile, sa aloc resurse in proiecte cu bataie pe termen lung. Fiind insa in consultanta avem privilegiul ca nu avem capacitati de productie uriase cu costuri fixe semnificative si cu marje de siguranta financiara foarte mici. Strangem cureaua, intensificam actiunile de promovare si profitam de faptul ca oamenii sunt mai dispusi sa discute acum idei mai putin ortodoxe, pe care pana acum un an le considerau un lux inutil.

Gasim manageri pregatiti pentru criza pe piata de capital din Romania: atat la casele de brokeraj, dar si in cadrul fondurilor de investitii, de genul Aviva Investors? Va rog explicati, daca este posibil.

Daniel Covaci / 22 Aprilie 2009 ora 22:36
23 Aprilie 2009 ora 13:47
Cu siguranta sunt manageri care vor depasi cu bine criza si vor sesiza la timp momentul de cotitura al pietei. O data cu criza, casele de brokeraj sau firmele de administrare a investitiilor au pastrat mai putini angajati, insa presupun ca pe cei mai bine pregatiti si asta va duce la o crestere a profesionalismului serviciilor oferite.


Pentru dl. Voicu: Cunoastem cu totii erorile managerilor de fonduri de investitii, ale brokerilor din SUA. Care credeti ca au fost cele mai mari greseli ale managerilor de SSIF-uri de la noi, ale managerilor de fonduri de investitii?

Daniel Covaci / 22 Aprilie 2009 ora 22:34
23 Aprilie 2009 ora 13:43
Cred ca SSIF-urile nu au putut sa anticipeze scaderea dramatica a volumelor tranzactionate la BVB si, implicit, diminuarea veniturilor proprii. O data cu corectiile majore ale pietei, a scazut spre 0 interesul pentru noi listari de companii sau IPO-uri.

La managerii de fonduri, situatia este diferita. Cred ca aici avem o problema de perceptie. De exemplu, un fond de actiuni care scade odata cu piata si starneste nemultumirea investitorilor. Acest lucru este, de fapt, ceea ce trebuie sa se intample, fondul se coreleaza cu piata si revine investitorului rolul de a se retrage dintr-un fond de actiuni, pentru a se refugia intr-un fond de instrumente cu venit fix. Nu trebuie sa consideram o greseala o asemenea situatie. Intr-o piata atat de mica, cum este cea a fondurilor mutuale din Romania, imi vine greu sa vorbesc de greseli majore.


Buna ziua, domnilor. Cum se aplica managementul prin obiective in aceasta perioada de criza, caracterizata prin imposibilitatea de a face predictii? Are oarecum legatura cu intrebarea dlui Panaite, referitoare la sistemele de management ale unei companii versus mediul economic / productivitatea angajatilor. Pentru dl. Stanciu: De la inceputul crizei financiare, cate companii din Romania vi s-au adresat pentru a va implica in analiza culturii organizationale curente si pentru schimbarea catre una ideala pent

Catalin / 22 Aprilie 2009 ora 17:44
23 Aprilie 2009 ora 13:51
Prima: se aplica, mai mult sau mai putin la fel, doar ca obiectivele ar trebui definite mult mai nuantat. Am raspuns la o intrebare mai jos despre managementul de criza vs. managementul anticriza. Cam asta ar trebui, dupa parerea mea, sa fie filozofia. Sa ai puterea sa definesti ce trebuie sa faci diferit, care sunt lucrurile importante in contextul actual si apoi sa cuantifici si sa creezi obiective in jurul lor. De pilda, daca consideri ca e importanta flexibilitatea organizatiei, sa dai obiective managerilor sa faca organizatiile mai flexibile, asta simplist vorbind. Sigur ca trebuie inteles care sunt mecanismele, indicatorii de performanta, etc. Dar modele si metodologii de masurare exista, pentru orice. Totul e sa incepi sa mai masori si altceva decat bani si navete de bere vandute...
A doua: paradoxal, poate si imbucurator pentru noi ne-au cautat mai multe decat anul trecut. Avem conversatii foarte, foarte serioase cu organizatii dintre cele mai diverse. Avem doar putine contracte :-) Sper ca discutiile sa ajunga sa se si materializeze, dar mi-e clar ca aceasta criza ne-a mai trezit din vartejul auta-distrugator in care eram angajati si lumea a inceput sa reflecteze serios.

Pentru cei doi invitati: Putem vorbi de o criza ce isi are sorgintea in erorile managerilor? Este leadershipul din mediul corporate responsabil pentru criza din prezent? Cum pot fi trasi la raspundere? Mai functioneaza capitalismul?

Keynes / 22 Aprilie 2009 ora 17:16
23 Aprilie 2009 ora 13:29
Criza se datoreaza modelului de business american, unde profitul era unicul scop al unei afaceri. Urmarind profitul cu orice pret, apar dezechilibre, pe care nimeni nu le-a putut evalua corect la momentul potrivit. Nici astazi nu exista o imagine clara a dimensiunii crizei pe care o traversam, de ce masuri este nevoie, de cati bani este nevoie sa mai fie pompati in sistem, ca sa nu exista caderi in lant a intregului sistem financiar.

Prea putini vor plati, tragerea la raspundere este selectiva. Este foarte usor sa dai vina pe mecanisme, pe sisteme iar cei care au luat decizii care au impins economiile spre criza vor scapa. E si foarte greu sa evaluezi « aportul » fiecaruia la aceasta criza. Toti se vor concentra pe salvarea sistemului, adica sa existe capitalismul in continuare, cu accentuarea unei laturi etice, de aceasta data.

Activitatea economica trebuie sa fie mult mai orientata spre crearea de bunuri si servicii, decat spre lansarea de noi produse financiare sofisticate, care sa nu aiba decat un efect de levier in industria financiara si sa genereze un acces facil la bani. Deci, in opinia mea, capitalismul va continua sa existe, chiar daca vor exista schimbari importante in filosofia de business.


23 Aprilie 2009 ora 14:36
Putem si nu putem. E  o criza de sistem. Sigur ca managerii  au comis erori, dar nu le-ar fi putuc comite fara "complicitatea" tacita a noastra a tuturor. Sunt de blamat bancherii pentru ca urmau profitul cu orice pret sau noi, deponentii, care ne punem banii doar in bancile care dau dobanzile cele mai mari? Unde s-au dus banii astia care lipsesc din sistem? Cine i-a luat acasa? I-am luat noi toti. Cei care au luat un credit si acum nu-l mai dau inapoi, cei care au vandut un teren sau o casa la preturi exorbitante. E o criza democratica. Afecteaza pe toata  lumea si toata lumea e responsabila.

Pe de alta parte, intrebarea cu capitalismul e foarte, foarte tare, pentru ca mie mi se pare clar ca el e pus la indoiala acum, iar eu sunt un capitalist convins. Dar nu pot sa nu admit ca modelul economic care presupune ca daca oamenii isi urmaresc activ propriul interes asta duce la crestere economica si la bunastare colectiva a dat gres, a dus la excese mari si la orientare excesiva pe termen scurt, la un mercantilism care ne-a erodat si societatea si economia si, iata, planeta. Intrebarea de 1.000 de trilioane  este acum: "Ce urmeaza?" Cred ca e prima oara cand o ideologie majora e in criza fara ca vreun competitor sa fie pregatit sa-i ia locul...

Angajatii din generatia Y reactioneaza total diferit in comparatie cu alte categorii de angajati (ex. pana la 28-30 de ani isi doresc sa castige foarte mult, sa aiba casa, masina, fuctie de conducere si eventual sa munceasca foarte putin).Poate avea criza un efect "benefic" asupra lor?Ce strategii de motivare functioneaza in mod particular in cazul lor, in aceasta perioada de criza? Multumesc anticipat

florentina soare / 22 Aprilie 2009 ora 16:54
23 Aprilie 2009 ora 13:18
Pot sa dau un exemplu dintre angajatii mei, care se incardreaza in categoria de varsta amintita de dumneavoastra si se bucura de corectiile dramatice ale pietelor de capital, pentru ca pot sa cumpere actiuni la preturi foarte joase, asa cum nu si-ar fi imaginat acum cativa ani. Deci, criza poate avea un efect benefic asupra tinerilor, care sunt obisnuiti sa isi asume riscuri.
Implicarea lor si responsabilizarea este, in opinia mea, o metoda mai eficienta in cazul crizei. Acum se poate face diferenta intre tinerii angajati. Ca manager, iti cunosti mai bine oamenii si poti sa evaluezi mai corect valoarea umana a companiei.


23 Aprilie 2009 ora 13:45
Daca interpretez corect subtextul, prin "benefic" intelegi sa le mai taie din nas, nu? In sensul asta va avea si are deja efect, cu siguranta. E clar ca piata muncii se ambalase intr-o bula proprie si e bine ca se mai "racoreste". Pe de alta parte, decalajele dintre noi si restul lumii civilizate sunt prea mari ca sa ramana asa, iar aceste aspiratii sunt firesti. Poate ca va ajuta realismul pe care il produce criza in asteptarile oamenilor despre viteza cu care decalajul asta poate fi redus. Dar aspiratiile vor ramane si eu cred ca e bine sa ramana.

Ce e criza asta dom`le? De ce managerii sunt mai preocupati sa nu-si piarda job-ul decat sa dea firma faliment? Cum mai au ei grija de oameni acum, daca pana acum n-au avut grija de ei? De ce toata lumea ascunde esecurile sub preshul crizei? Scuze, sunt 4 intrebari. Multumesc :)

Elena Calin / 22 Aprilie 2009 ora 15:28
23 Aprilie 2009 ora 15:00
Este o contradictie in afirmatiile dumneavoastra. Ca manager, nu poti sa nu fii preocupat de falimentul firmei, cata vreme implica jobul tau. Nu as generaliza situatiile descrise de dvs.

23 Aprilie 2009 ora 15:02
Cred ca toti suntem preocupati sa nu ne pierdem jobul sau afacerea. In fond camasa e mai aporape decat haina si, daca extrapolam atitudinea asta la scara intregii economi dam peste una din problemele esentiale ale modelului actual de conducere: alinierea. Chiar si pornirea asta de a da vina pe criza e umana, ne ajuta sa ne dezvinovatim. Ce sper eu e ca aceasta criza sa fie atat de puternica incat sa ne scuture putin din atitudinile defensive si sa ne faca sa intelegem ca binele poate veni doar din curaj, actiune si asumarea responsabilitatii.

CE OPORTUNITATI LE CONSIDERATI CELE MAI INTERESANTE IN ACEASTA PERIOADA SI IN URMATORII 2-3 ANI?

BOLOSINA HORIA / 22 Aprilie 2009 ora 11:55
23 Aprilie 2009 ora 13:12
Oportunitatile inca nu se arata, cred ca mai dureaza putin pana cand vor fi mai evidente. Cred ca va fi o schimbare de mentalitate in zona de servicii financiare si acolo pot fi oportunitati. Vor mai fi companii specializate in restructurarea afacerilor, care vor avea mai mult de lucru poate in urmatoarele 4-6 luni, cand ar putea fi varful acestor nevoi. Lumea va aratat putin diferit dupa relauarea unui trend crescator la nivel macro, se va simti nevoia unor directii si cei care vor reusi sa ofere consultanta se vor dezvolta.

23 Aprilie 2009 ora 13:40
Nu cred ca lucrurile sunt suficient de previzibile pentru a raspunde la intrebare. In plus, daca as fi stiut raspunsul, nu l-as fi spus la nimeni :-). Dar, vorbind serios, cred ca cel mai important este sa renuntam la reflexul de a trai in medii sigure si previzibile si sa ne lasam deschisi la oportunitati si in acelasi timp la provocari. Trebuie sa invatam sa tratam incertitudinea ca un fel de a trai si de a gasi oportunitati in mijlocul haosului. Ele vin fara sa se anunte si fara sa aiba etichete, si le vom valorifica cu atat mai bine cu cat vom fi mai deschisi. Pornirea catre securitate si incercarea de a trece criza prin bagatul capului in nisip si asteptarea ca praful sa se aseze ne va face sa adancim criza si sa ratam oprtunitatile, acelea putine cate sunt.

Mai putem vorbi in prezent de manageri creativi? Gasim manageri de criza inovativi in Romania? Aveti exemple?

Middle Manager / 22 Aprilie 2009 ora 10:40
23 Aprilie 2009 ora 12:19
Cred ca e dificil sa gasesti exemple. Cred ca nici cei care mai tarziu ar putea fi dati drept exemplu nu sunt acum convinsi ca ar putea constitui exemple. Nu cred ca factorul creativ primeaza acum, ci capacitatea de a identifica scenariul cel mai pesimist, sa poti sa ti-l asumi si sa construiesti variante care sa functioneze.

23 Aprilie 2009 ora 12:24
La noi in management inovatia nu e foarte raspandita. In primul rand pentru ca e riscanta, presupune curajul de a iesi din tiparele cunoscute si a incerca lucruri noi, care nu au garantia reusitei. Mediul organizational de la noi penalizeaza esecul si ca atare descurajeaza asumarea risurilor si, deci, inovarea. Cu toate acestea mai exista exemple, desi sunt rare. Am chiar clienti in categoria asta. Principala lor caracteristica nu e atat creativitatea cat curajul si increderea in propriile puteri si constiinta propriei lor valori.

Avem in Romania manageri buni si pregatiti pentru situatii exceptionale, care sa salveze o companie din criza? Exista un astfel de model in afara?

Iorga Dan / 22 Aprilie 2009 ora 10:35
23 Aprilie 2009 ora 12:19
Problema nu e daca avem sau nu, ci cati avem. In orice economie, numarul acestora este foarte mic. Criza actuala este aparte prin dmensiunea ei globala, de aceea nu poate fi comparata cu vreuna din ultimii 60 de ani. Este o criza ce loveste in toate sectoarele, iar incertitudinea este atat de mare incat nu cred ca exista experiente anterioare intr-o viata de om care pot fi povestite si aplicate. In plus, vremurile sunt total diferite.
Criza poate sa loveasca si oameni exceptionali, ce s-ar putea sa nu gaseasca solutiile cele mai bune, datorita impredictibilitatii mediului economic. Un exemplu poate fi gasit in zona marilor companii siderurgice din Romania, precum si a celor ce activeaza in domeniul auto, unde cu siguranta exista probleme majore, iar managerii vor gasi solutiile pentru a depasi momentele dificile. Nu cred ca exista modele afara ce pot fi adaptate aici. Daca afara modelele pot fi adaptate, acest lucru e posibil datorita unei atitudini diferite si unei coerente si claritati in mediul legislativ.


23 Aprilie 2009 ora 12:23
Noua nu materialul ne lipseste, cat mentalul. Cu alte cuvinte cultura organizationala de la noi e foarte agresiva, dominata de hiper-competitivitate, asa cum e si societatea in general. In vremuri de criza asta are o parte buna, pentru ca lumea e dinamica, nu se poate multumi cu esecul. Partea proasta e ca iesirea din criza nu e pe calea cunoscuta, a directivelor impuse cu forta, pentru ca nimeni nu stie exact ce e de facut. Acum e nevoie de viziune si de cooperare. Ori hiper-competitivitatea si excesul de coercitie produc exact contrariul. O problema in plus e ca nu exista modele de afara, pentru ca avem de a face cu o criza de sistem cum nu s-a mai intamplat din 1929, asa ca nu s-au scris deocamdata cartile de management pentru ea.

Mai este necesar training-ul angajatilor in vreme de criza?

moisescu gabriel / 22 Aprilie 2009 ora 08:05
23 Aprilie 2009 ora 12:18
Cred ca da. Poate doar tematicile difera.

23 Aprilie 2009 ora 12:22
Eu cred ca da. Poate mai mult decat oricand, mai ales ca acum are sanse sa fie primit cu mai mare atentie. Trebuie insa aliniat la obiectivele organizatiei. Problema trainingului e ca de regula se face la impuse, bifand o casuta. Din cauza asta pare sa nu aiba efect, mai ales ca lumea il percepe ca pe o vacanta. In vremuri dure, daca e bine selectat si comunicat, trainingul are sansa de a fi mult mai atent primit si de a avea un mult mai mare impact.

Care sunt, in opinia dvs, cele mai mari greseli pe care le-au facut unii directori de HR, in ultimele luni de criza?

Daniel V. / 21 Aprilie 2009 ora 11:18
23 Aprilie 2009 ora 12:20
Cea mai frecventa pe care o vad eu e lipsa de comunicare si de transparenta in tratarea efectelor crizei. Exista ideea asta, gresita, ca daca le spui oamenilor cat de mare e problema ei se sperie i se demotiveaza, asa ca mai bine taci malc. E o reteta a dezastrului pentru ca in lipsa informatiilor credibile, zvonurile iau proportii aberante iar aparenta liniste a conducatorilor nu linisteste pe nimeni ci dimpotriva. In plus chiar e nevoie ca oamenii sa fie nelinistiti, dar intr-un mod activ, in care sa participe la schimbare sau restructurare. Nu e deloc util sa bagi capul in nisip si sa astepti sa treaca.

Inainte de a fi manageri, chiar daca doar de middle management, cred ca suntem oameni, mai mult, ca directori de magazine, cu cateva sute de angajati de condus, suntem interfata dintre top management si lucratorul comercial. Care este reactia normala, care sa echilibreze statutul de om cu cel de manager, in clipa in care ai de dat afara oameni ( care isi fac treaba, insa nu pot aduce clienti in magazin), pentru ca cifra de afaceri realizata nu este cea previzionata, numarul de clienti nu este cel dorit, s.a

carmen virginia chiru / 20 Aprilie 2009 ora 21:42
23 Aprilie 2009 ora 12:16
Am trecut printr-o criza in 1996, si atunci am fost nevoit sa dau oameni afara. Cred ca in primul rand suntem oameni, si dupa aceea manageri. Normal este sa empatizezi cu cei de care te desparti, sa te pui in locul lor, si sa le arati nemultumirea si ingrijorarea care te-au determinat sa iei aceste decizii.

23 Aprilie 2009 ora 12:18
Eu am trecut prin cateva crize la viata mea, e drept nu generale ca aceasta dar care au presupus restructurari si concedieri. Lectia mea e simpla: prima si cea mai importanta atitudine este sa separi decizia de afaceri de decizia umana. Asta nu inseamna ca cea de a doua e neimportanta sau secundara ci doar ca e de alta natura si trebuie tratata cu alte instrumente. Cred ca decizia de afaceri trebuie gandita si luata intai apoi trebuie gandit ce facem cu ceo afectati. La randul lor ei sunt de 2 feluri: cei care pleaca si cei care raman. Cei care pleaca trebuie ajutati oricat posibil. Asta inseamna fie outplacement fie salarii compensatorii fie ambele. E un cost, e drept, dar el e necesar. Pentru ca serveste si pe cei care pleaca si pe cei care raman si care nu mai privesc acum viitorul cu asa frica pentru ca vad ca chiar si raul cel mai rau e tratat cu decenta de companie si poate fi surmontat. Apoi pentru cei care raman e nevoie de o directie in care sa creada si de multa transparenta in comunicare pe tot parcursul. Directia poate sa se mai schimbe, daca e nevoie, dar trebuie sa existe o constructie la care sa lucreze si despre care sa simta ca le securizeaza viitorul.

Care sunt strategiile managementului de criza in mediul bancar? Cum se vor replia bancile romanesti?

Laura / 20 Aprilie 2009 ora 20:59
23 Aprilie 2009 ora 12:12
In mediul bancar romanesc criza arata altfel decat in mediul bancar international, este mai putin violenta. Cred ca reducerea sau inghetarea costurilor este strategia practicata in mediul bancar, dar suntem in fata asaltului comisioanelor asa incat in calitate de clienti vom plati mai multe comisioane. Astfel, bancile romanesti vor ramane profitabile. Bancile romanesti, categorie in care includ si bancile straine cu activitate in Romania obtin in continuare venituri ridicate in relatie cu portofoliul actual de clienti si, in functie de adancimea crizei, riscul de neplata ar putea fi depasit in curand asa incat sa ajunga in limite suportabile. Bancile romanesti au inca un viitor in Romania.


Care sunt cele mai importante 3 lucruri la care un manager trebuie sa se uite in vreme de criza economica?

Dorin Iorgu / 19 Aprilie 2009 ora 16:17
23 Aprilie 2009 ora 12:12
1. La sectorul in care activeaza. Este important sa fie analizate pericolele si oportunitatile din cadrul sectorului precum si momentul cand acestea s-ar putea manifesta.
2. La personal. Un manager trebuie sa evalueze ce oameni cheie trebuie sa fie implicati in viitor in activitatea companiei.
3. La costuri.


23 Aprilie 2009 ora 12:17
Trenduri. Oportunitati. Cash. Nu neaparat in ordinea asta.

Managementul de criza vs. managementul de anti-criza

Daniel Vasilescu / 17 Aprilie 2009 ora 08:56
23 Aprilie 2009 ora 13:34
In primul rand eu cred ca nu exista un singur fel de management de criza, asa cum nu exista un singur fel de criza. Am scris despre asta in editorialul recent intitulat "Managerul de criza". Acum, ca sa rapund mai concret, am sa imi citez un client care, la un seminar strategic pe care l-am avut recent si la care l-am intrebat ce stie sigur, pe ce se poate baza pentru viitor, mi-a raspuns: "Singurul lucru pe care-l stiu sigur e ca nu stiu nimic sigur". Asta poate suna ca o butada, dar nu e. Ar fi fost chiar nasol sa nu stie nici asta sigur :-). Pentru ca daca singura siguranta e nesiguranta inseamna ca managementul anticriza trebuie sa fie orientat pe atribute de organizatie mai mult decat pe atribute de afaceri, si anume pe a construi organizatii flexibile, in care oamenii colaboreaza pentru a face fata unor probleme de neprevazut si planificat, in care se valorizeaza creativitatea, inovarea si initiativa. Pentru ca paradigma clasica a managementului, bazata pe prevedere si planificare pur si simplu nu mai functioneaza.

Cum procedati cand constatati ca organele fiscale in mod abuziv calculeaza taxe si impozite nelegale si va impun sa le platiti desi stiti ca nu le datorati in fapt ?

Costy / 16 Aprilie 2009 ora 09:52
23 Aprilie 2009 ora 12:11
Am avut experiente de acest gen insa in alte vremuri. Cred ca trebuie sa pui in balanta efortul de a da in judecata organele fiscale si suma in cauza. Este posibil sa nu justifice efortul.

SANDU Daniela SANDU Daniela 23 Aprilie 2009 ora 15:41
Aveti dreptate, de cele mai multe ori nu este justificat efortul. Din nefericire aceasta "linie" de gandire ne face sa nu actionam ceea ce le permite celor care gresesc sa continue in erori - in detrimentul nostru.

Veti contesta impozitul forfetar la Curtea Constitutionala, ca nelegal si excesiv, impozitarea pe venituri ipotetice este corecta ? Cat va afecteaza acest fel de imopozit ?

Costy / 16 Aprilie 2009 ora 09:49
23 Aprilie 2009 ora 12:16
Mie mi se pare o idee buna. Stiu ca sunt in dezacord cu majoritatea, dar asta cred. E o forma de simplificare a controlului statului care sper sa aduca nu doar bani la buget cat mai multa disciplina fiscala si operationala. Cred ca avem nevoie de asta, ca tara.

In situatii de criza sau nu, cand vine vorba despre reducerea costurilor, toata lumea, de la simpli angajati pana la specialistii in management care scriu prin reviste sau la managerii consacrati pe piata, se gandeste la reduceri de personal, abordare extrem de simplista si simplificatoare. In timp ce in economiile dezvoltate si avansate, acest indicator este relevant, intrucat costurile operationale sunt optimizate si tinute sub control, in economiile emergente, cum este piata din Romania, reducerea de per

Maxim Marius / 15 Aprilie 2009 ora 18:22
23 Aprilie 2009 ora 12:15
Sunt de acord ca abordarea e simplista desi, din experienta, reducerea de personal e doar una din caile de reducere a costurilor folosite in vremuri de criza. Este, insa, cea mai mportanta. Pentru unele industrii costurile cu personalul sunt 70% din cheltuieli. Daca tinem seama de excesul de capacitate care apare cand cererea se prabuseste adeseori reducerea personalului e singura cale de a te salva de la faliment...

ovidiu croitoru ovidiu croitoru 23 Aprilie 2009 ora 15:42
"...Printre managerii de la M(atsushita) E(lectric) I(ndustries) multi ajunsesera la concluzia ca singura solutie posibila consta in concedieri, poate chiar a jumatate dintre angajati.[...] Kenosuke Matsushita: << Reduceti productia la jumatate dar nu concediati nici un angajat. O sa reducem productia nu prin disponibilizari, ci punandu-i pe angajati sa lucreze doar jumatate de zi. O sa le platim aceleasi salarii ca pana acum, dar o sa eliminam concediile. O sa le cerem sa-si dea toata silinta sa vindem toata rezerva de produse pe care o avem.>>" Iata raspunsul unui manager genial in vremea crizei din 1929

Cum faci restructurari de personal fara ca acest lucru sa afecteze moralul celorlalti angajati ?

stefan / 15 Aprilie 2009 ora 09:18
23 Aprilie 2009 ora 12:10
Este imposibil sa nu-i afecteze pe ceilalti insa trebuie incercat ca influenta sa fie minima. Transparenta si implicarea celor ramasi este cheie. Ei trebuie facuti sa inteleaga ca a fost ceva inevitabil, insa munca lor este apreciata si va fi apreciata cu atat mai mult cand pietele isi vor reveni.

23 Aprilie 2009 ora 12:13
Trei lucruri:
1. Transparenta
2. Echitate
3. Viziune de viitor la care lumea sa se poata ralia


Salut Adi, salut Eugen, Ce corelatii vedeti voi intre, pe de o parte, educatia manageriala, sistemele de management al performantei si cultura unei companii, iar pe de alta parte, moralul si productivitatea angajatilor? Cum explicati aceste corelatii? Ce pot face acum companiile care nu si-au facut anii anteriori bine temele, la capitolele de mai sus? Merci, Viorel Panaite

Viorel Panaite / 14 Aprilie 2009 ora 11:45
23 Aprilie 2009 ora 12:09
Exista o corelatie directa. Cu cat cultura este mai puternica, cu atat este mai important si managementul performantei. Cultura este miezul spiritual al unei companii, cea care da tonul, avand implicatii in toata activitatea companiei. Este vorba despre cultura asumata, traita, nu cea declarata, este cultura cu adevarat prezenta. Cultura inseamna si mentalitate si atitudine si de aici deriva moralul si productivitatea. Cultura este o activitate continuace trebuie transmisa si facuta inteleasa corect, si in relatie cu care trebuie sa iti faci temele mereu, pentru ca nu o poti suplini.
Ceea ce este fragil in cultura companiei sunt persoanele din pozitii de conducere, dar ale caror actiuni contrazic vadit cultura declarata a companiei. Ei creeaza fisuri enorme si subrezesc forta culturii. Aceste persoane trebuie descoperite si problemele cauzate de acestia rezolvate


Viorel Panaite Viorel Panaite 23 Aprilie 2009 ora 15:41
Merci de raspunsuri, Eugen! Din perpectiva celor prezentate de tine, ce crezi ca ar trebui sa faca acum, in perioada de criza, o companie care nu si-a facut bine temele nici la cultura organizationala, nici la educatia manageriala si nu are un sistem si proces functional si credibil de management al performantei? Ce ar fi prioritar? Toate cele de mai sus fiind cruciale pentru productivitatea si moralul angajatilor .... Merci, Viorel

23 Aprilie 2009 ora 13:27
Salut, Viorel.

E cert ca e o corelatie, in sensul ca educatia manageriala si sistemele de conducere au un impact foarte puternic asupra culturii organizatiei. Probabil cel mai puternic. La randul ei cultura determina practic moralul angajatilor si, pe cale de consecinta si productivitatea. Desi multi manageri nu inteleg interdependenta asta, "calitatea" organizatiei si a culturii ei e mult mai importanta pentru angajati si are mai mare impact in motivarea lor decat beneficiile materiale. Asta nu e doar concluzia noastra; ea apare in toate studiile de satisfactie si motivatie facute la noi pana acum.

Citim tot mai des cum specialistii in HR si training spun ca "Foarte putini manageri gandesc. Multi sunt doar simpli executanti". Chiar Wall-Street a scris recent despre asta. Pentru ambii invitati: credeti ca asa este situatia in Romania? De ce tocmai acum apar astfel de comentarii, tocmai in miezul unei crize economice?

Robert A. / 13 Aprilie 2009 ora 10:04
23 Aprilie 2009 ora 12:08
Managerii despre care se vorbeste sunt cei carora le lipseste latura antreprenoriala, ce are o greutate si mai mare mai ales in contextul actual. Daca in Romania exista aceasta situatie, cred ca este comparabila cu cea din alte tari. Diferenta este data de mecanismele economice din Romania, ce sunt intortocheate si confuze. O solutie generala pentru o activitate economica mai eficienta trebuie gasita in administratia publica, in sistemul legislativ complicat care ar trebui sa functioneze mult mai simplu. Poate apar acum aceste comentarii pentru ca acum sunt mai evidente trasaturile managerilor incorsetati in retete.

23 Aprilie 2009 ora 12:12
Da, cred ca asa e situatia in Romania, din pacate. Nici pe lume nu e cu mult mai bine, dar e mai bine. Noi suntem o societate conventionala. Avem reflexe de gandire, sabloane si modele, cautam siguranta lucruilor facute "cum se fac". In vremuri previzibile, normale, poti functiona asa, cat de cat bine, pe termene scurte poate chiar foarte bine.

Care sunt criteriile de evaluare pentru salariatii din urmataorele servicii: - Dep.Aprovizionare-Logistica - Productie (PP) - Desfacere Multumesc.

Daniela / 12 Aprilie 2009 ora 09:24
23 Aprilie 2009 ora 12:10
Ca idee, orice evaluare trebuie sa plece de la o intrebare simpla si anume: ce face un om in acel post despre care spun ca e bun? Apoi cum cuantific asta?

care ar fi ordinea fireasca a costurilor de personal intr-o politica de restrangere a costurilor de exploatare in vederea alinierii la veniturile preconizate in scadere? reprezint o institutie de cercetare

gheorghe iorga / 12 Aprilie 2009 ora 00:26
23 Aprilie 2009 ora 12:09
Greu de spus. Nu exista o ordine anume. Trebuie inteles care e situatia. Ca idee, insa, as restrange mai intai costurile cu specialitatile usor de inlocuit si as tine cat pot de mult de specialistii greu de gasit in piata, pe care i-am format chiar eu cu efort. Tot ca idee as incepe cu managementul si cu costurile administrative.


Setari Cookie-uri