Nicio tentativa de stabilizare a industriei, nici de eradicare a pietei negre
Sorin Minea (foto), presedintele Angst, companie aflata in Top 3 producatori locali de mezeluri, declara ca vanzarile in primele cinci luni ale acestui an au inregistrat o scadere cuprinsa intre 15-30% la nivelul intregii piete.“Profitul este legat de productivitate, care a scazut din lipsa comenzilor, si pret, care a ramas neschimbat din cauza crizei si a presiunii facute de piata neagra. In plus, noi avem cea mai mare bogatie de firme de mezeluri neautorizate din Europa, vreo 30.000”, spune presedintele Angst.
In opinia acestuia, situatia a debutat in 2008 odata cu devalorizarea monedei nationale, insa raspunsul nu a fost o crestere rapida de preturi, pentru ca nimeni nu si-a permis acest lucru, ci exacerbarea pietei negre, ceea ce a condus la un dezastru.
“In clipa in care piata neagra a continuat, practic a fost scapata din maini, la ora actuala aproximativ jumatate din vanzari sunt pe piata neagra, fara TVA. Ori in cazul acesta scade vanzarea cuantificata de stat si creste vanzarea la negru. In total consumul ramane acelasi”, explica Sorin Minea.
Situatia actuala de pe piata mezelurilor este “incoerenta”, fara niciun fel de tentativa de stabilizare, nici de eradicare a pietei negre, considera Minea.
“Toata lumea vorbeste ca nu incaseaza fonduri, insa nimeni nu face nimic. Practic, cei care platesc sunt cei care sunt corecti pe piata. Cine vinde pe piata neagra face ceea ce vrea. In carne, putem discuta de un profit net de 2-3%. In clipa in care au fost ani in care ai vazut profituri de 10-12%-20% era ceva putred in afacerea asta. Daca vom continua in acest fel, s-ar putea sa ajungem o piata de desfacere foarte frumoasa, si ca productie sa avem o prabusire anul acesta”, afirma oficialul Angst.
Potrivit acestuia, revenirea pietei nu depinde in primul rand de producatori, ci de clasa conducatoare. O consecinta a contextului actual ar putea fi reprezentata de decizia micilor producatori de a ramane in productia locala cu produse botezate “ecologice”, “traditionale”, respectiv o presiune uriasa a produselor din Comunitatea Europeana.
“Noi suntem inchisi pentru astfel de produse in timp ce CE este deschisa pentru noi. Jucatorii din afara fac produse pentru Romania mult mai proaste calitativ, iar desfacerea pe plan local este peste 80% prin retelele de retail mari, in timp ce magazinele de proximitate lucreaza la negru”, sustine Sorin Minea.
Chiar daca nu beneficiaza inca de datele oficiale privind valoare pietei mezelurilor, presedintele Angst estimeaza ca industria va continua trendul descendent si anul acesta.
“2007 a fost un an de crestere, din punctul meu de vedere, desi potrivit datelor oficiale a fost de scadere. 2008 a inceput fantastic de bine si a sfarsit intr-un dezastru. Datele oficiale inca nu sunt disponibile. 2009 a inceput cu un dezastru si continua la fel”, crede Minea.
La ce miscari ne putem astepta anul acesta in industria carnii
Majoritatea firmelor au lucrat anul acesta pentru a fi agreate de Comunitatea Europeana, fapt care a presupus investitii in diferite sectoare ale afacerilor. “Chiar daca au obtinut fonduri SAPARD, jumatate din bani au fost ai producatorilor. Au reusit sa finalizeze investitii in momentul in care a inceput recesiunea. In plus, sunt vreo doi producatori care cer prelungirea perioadei de tranzitie, motivul invocat fiind ca nu au facut investitiile. Asta nu face decat sa adanceasca criza, intrucat cei care si-au facut investitiile si pot sa functioneze pe piata sunt concurati de cei care nu si-au facut investitiile, dar sunt lasati sa produca pe piata”, afirma Sorin Minea.
“Din ceea ce stiu majoritatea din carne au pierderi pe primul trimestru. In mod normal, doar o parte dintre acestia vor recupera. In afara de Stenyon, care si-a declarat falimentul, mai sunt cel putin trei producatori care sunt in executare silita. De asemenea, unul sau doi au pierderi mai mari decat gradul de suportabilitate. Brandurile s-ar putea sa reziste, nu stiu ce se va alege din firme”, completeaza presedintele Angst.
In cazul unor achizitii, Minea declara ca nu o firma romaneasca va cumpara un producator autohton, ci vor fi implicate fonduri de investitii sau va fi vorba de schimbari de actionariat in cadrul aceleiasi firme.
“Daca se achizitioneaza nu se va achizitiona de catre noi. Nu firmele achizitioneaza firme. Sunt destule firme si pachete de actiuni la vanzare, vor fi fonduri de investitii sau schimbari de actionariat in cadrul aceleiasi firme, dar nu va veni o firma romaneasca sa cumpere o alta companie locala. Sau daca o va face vor fi tranzactii nesemnificative”, spune Minea.
Momentul actual este unul propice achizitiilor, insa industria carnii nu este una spectaculoasa, considera Sorin Minea.
“Orice achizitii de genul asta vor distruge si putinele branduri pe care le avem, intrucat cine umbla numai dupa profit va imparti afacerea astfel incat sa o vanda cat mai avantajos, la bucata. Momentul de criza pentru Romania poate sa insemne distrugerea unui potential pe care nu l-a folosit niciodata. Toate guvernele au avut alte preocupari, ce nu au inclus agricultura si industria alimentara. In Romania s-a format o clasa politica care nu are nicio legatura nici cu tara asta, nici cu economia ei. La ora actuala lacomia este mult mai mare decat ratiunea”, crede Minea.
Referindu-se la propria persoana, presedintele Angst se defineste drept un “one man show” si declara ca nu este interesat de achizitii in alte domenii de activitate.
“Eu creez, eu centrez, daca ma duci in alte directii ar insemna sa deleg pe cineva si sa nu pot controla. Riscul de a pierde este foarte mare. Nu e stilul meu sa creez un gigant, o multinationala. Eu personal nu pot. In cel mai rau caz intentionez sa-mi achizitionez cateva procente in plus din firma, de la ceilalti actionari”, spune Sorin Minea.
2009: Salarii inghetate, posibile disponibilizari si extinderea retelei de magazine Angst
Angst a investit in 2008 6 milioane de euro, dintre care 3,5 mil. euro au provenit din surse proprii, iar restul prin programul SAPARD. Anul acesta compania se va concentra pe stabilitate-mentinerea vanzarilor, profitabilitate si continuarea investitiilor in retail. “Vom incerca sa ne pastram vanzarile si sa ne prinda si acest an pe profit sau in cel mai rau caz pe zero, sa nu iesim in pierdere. Anul trecut, profitul pe primul trimestru a fost excelent, iar cand a inceput devalorizarea a fost pierdere”, declara Sorin Minea.
Producatorul detine in prezent o retea de 30 de magazine si intentioneaza sa mai deschida aproximativ trei noi locatii pana la finalul acestui an.
“S-ar putea sa renuntam la o parte din magazinele din zona de vest a tarii intrucat sunt greu de condus din cauza distantei foarte mari. Pe Bucuresti intentionam sa mai deschidem un magazin undeva in luna august. Am mai vrea sa deschidem inca doua magazine anul acesta in Bucuresti si incercam zona Ploiesti si spre Sinaia, unde avem fabrica”, spune Minea.
Potrivit acestuia, costurile pentru deschiderea unei locatii Angst sunt uriase. “In functie de suprafata de magazin se face un calcul total de 50-100.000 de euro. Daca magazinul este renovat, costurile sunt mai mici. De exemplu, locatia din Titulescu m-a costat un milion de euro”, afirma Minea.
Un plan de afaceri foarte coerent poate crea dezavantaje, in opinia lui Minea, care analizeaza in prezent evolutia pietei si directioneaza business-ul catre directia considerata oportuna.
“In primul rand, investitia in retail va continua. Investitia in productie am finalizat-o anul trecut, astfel incat nu e nevoie sa facem o investitie masiva anul acesta. Daca se va ivi vreo oportunitate si piata imi va cere ceva, ma voi duce in acea directie”, declara presedintele Angst.
In 2008, grupul Angst a inregistrat o cifra de afaceri de circa 80 milioane euro, in crestere cu 13% fata de 2007, insa profitul net al companiei a inregistrat o usoara scadere comparativ cu anul precedent.
Pe de alta parte, producatorul a inghetat, cel putin pentru urmatoarele luni, salariile celor aproximativ 700 de angajati. In plus, daca situatia actuala va continua nu sunt excluse disponibilizari.
“Productivitatea romaneasca este scazuta fata de salarii. Aici vom incerca sa functionam, nu numai eu ci si ceilalti jucatori, cu personalul strict necesar. Vom trece si la disponibilizari, in mod normal vom reduce personalul cu sub 20%, dar este vorba de o reducere care nu se datoreaza neaparat crizei, ci productivitatii. Disponibilizarile nu sunt programate, ci se fac in functie de cerintele pietei. Voi reduce personalul in magazine, sunt prea multi angajati, voi reduce personalul in productie acolo unde este necesar”, explica Sorin Minea.
In ceea ce priveste comunicarea, Angst se va concentra anul acesta mai mult pe promovarea in-store, pentru care au fost alocate cateva “sute de mii de euro”, suma ce cuprinde si procesul de rebranding, anuntat la sfarsitul lunii martie. Procesul de rebranding cuprinde doua etape-retail, pentru care au fost alocati 300.000 de euro, si productie.
“Marketingul este destul de complicat si necesita costuri importante. Ne-am concentrat mai mult pe dezvoltare si pentru segmentul de piata pe care il dorim, si comunicarea este usor deficitara, sunt multe lucruri care ar putea fi imbunatatite. Principalul mesaj pe care as incerca sa-l transmit anul acesta este faptul ca am probat in cei 20 de ani ca, din punct de vedere al calitatii, am fost constanti. Intr-o perioada ca asta sa-ti faci acest tip de advertising-tv, radio, online-e putin gresit din punctul meu de vedere. Vorbim de un advertising de volum pentru o perioada scurta”, spune Minea.
Angst vs. Caroli Foods. Cine a produs primul reteta originala a Salamului de Sibiu?
Daca inainte de 1989, sortimentul Salam de Sibiu era produs doar de trei fabrici din Romania, la un moment dat mai multi jucatori au inceput sa produca aceasta marca dupa propria idee, in speranta obtinerii de profit, declara Sorin Minea. Recent, producatorul Caroli Foods a anuntat o investitie de 50.000 de euro pentru recuperarea “retetei originale din 1935 si a cercetarii asociate cu lansarea Salamului de Sibiu”.
In opinia lui Sorin Minea, Caroli Foods are o strategie de marketing “cel putin ciudata”.
“Au dat un comunicat de presa in care au vorbit despre fratii Dozzi si reteta clasica. Din pacate pentru ei fratii Dozzi au deschis o fabrica in 1910 si care functioneaza in aceeasi locatie, dar care imi apartine. Am achizitionat o fabrica impreuna cu reteta cu tot. Anul 1935 de pe eticheta a fost inventat. Am intrebat ce inseamna acel an. Este vorba de o strategie de marketing mincinoasa, care creeaza confuzie in piata. Fiecare firma are dreptul sa isi puna anul in care a aparut pe eticheta. Salamul de Sibiu nu a aparut in 1935, fapt ce duce la confuzie. Informatia de pe eticheta trebuie sa fie corecta”, sustine Minea.
Reprezentantii Caroli Foods au declarat ca, "in virtutea adevarului istoric si in semn de recunoastere pentru fondatorii Salamului de Sibiu” in comunicatul de presa a fost folosit numele Filippo Dozzi, “mentionarea anului 1935 fiind o abordare de marketing”.
Investitia de 50.000 euro reprezinta suma investita in procesul de cercetare si dezvoltare derulat de Caroli pentru a produce o reteta traditionala in conditiile tehnologiilor actuale. Consumatorul a reprezentat cel mai important factor in decizia lansarii pe piata a produsului nostru. Procesul de cercetare, care a inclus teste oarbe, a demonstrat ca am dezvoltat un produs care satisface si chiar depaseste asteptarile consumatorilor”, se mai arata in comunicatul Caroli Foods.
Potrivit presedintelui Angst, pe piata exista in prezent 7-8 tipuri de Salam de Sibiu, dintre care doar 2-3 respecta reteta originala, restul fiind niste “imitatii slabe”.
“Salamul de Sibiu are o traditie si este un produs de calitate. Daca strici calitatea si incerci sa-l vinzi pe piata sub acelasi brand ii strici marca. Am reusit sa-I strang pe cei sapte producatori de Salam de Sibiu si sa formam un grup de producatori. Toata lumea a fost de acord, insa nu toti au respectat ce au semnat. De aceea exista pe piata 7-8 tipuri de Salam de Sibiu, dintre care 2-3 sunt Salam de Sibiu, restul sunt niste imitatii slabe. Nici acum nu inteleg ca nu fac altceva decat sa distruga piata si sunt pe cale sa faca asta”, spune Minea.
Salamul de Sibiu reprezinta o piata foarte mica, cu vanzari anuale de aproximativ 80-90 de tone (salam de sibiu si salam mucegait).
“Noi vindem undeva in jur de 30 de tone, deci suntem printre primii jucatori pe piata. Piata Salamului de Sibiu este o piata limitata, si din pacate se limiteaza doar la Romania la momentul actual. Mai multi producatori nu inseamna neaparat o piata mai mare, inseamna o piata mai mica. Atunci apare tendinta de a strica reteta pentru a reduce pretul. Prin scaderea calitatii produsului, distrugi produsul in sine”, considera Sorin Minea.
