IMM-urile, in criza: Care sunt industriile cel mai putin expuse

In ceea ce priveste masurile care ar trebui luate in aceasta perioada dificila pentru a ajuta economia in ansamblu si IMM-urile in particular, specialistii au explicat ca se impune o relaxare a fiscalitatii si in niciun caz cresterea impozitarii. Apoi, mai sunt necesare scaderea pana la zero a impozitului pe profitul reinvestit, cat si popularizarea modalitatilor de accesare a fondurilor europene.

Din perspectiva finantarilor necesare IMM-urilor, problema nu pare a fi o insuficienta a instrumentelor de finantare, ci costul acestora.

“Sunt de parere ca problema nu o reprezinta produsele de finantare existente in acest moment pe piata, ci pretul acestora si posibilitatea de accesare in perioada prezenta. La momentul actual, IMM-urile acceseaza greu finantarea in principal datorita atitudinii conservatoare a sistemului bancar si a garantiilor devalorizate de criza din real-estate”, explica Eugen Anicescu.

Totusi, spune Ina Moldoveanu, produsele de finantare pentru IMM-uri necesare intreprinderilor pentru cresterea competitivitatii intampina dificultati la acest moment, din cauza conditiilor de acordare a creditelor impuse de institutiile financiare, greu accesibile intreprinderilor mici si mijlocii datorita insuficientei capitalului si a absentei garantiilor cerute.

Alte masuri care ar trebui luate de stat pentru a sustine IMM-urile sunt cele privind introducerea unei cote mai scazute a TVA-ului, utilizarea eficienta a banului public, relansarea creditarii, inlesniri acordate la plata taxelor.

„Masurile pe care guvernele hotarasc sa le ia in perioade de criza sunt aproape intotdeauna politice si sunt influentate de inclinarea lor catre stanga sau dreapta politica. Importanta este vointa politica si implementarea unui pachet de masuri eficiente intr-un timp cat mai scurt, iar pachetul de masuri ar putea include de exemplu diminuarea nivelului unor taxe pentru a permite marirea incasarilor la buget prin «legalizarea» si taxarea tranzactiilor din asa-numita «economie subterana»”, spune Maftei.

In ceea ce priveste bancile, acestea au la indemana instrumente pentru a solutiona, cel putin partial si pentru o scurta perioada, situatia clientilor lor. Restructurarea creditelor, transformarea lor in credite pe termen mediu-lung pe masura reorganizarii financiare a clientilor, inclusiv organizarea preluarii afacerii clientilor de catre posibili investitori puternici care sa preia sau sa stinga pasivele sunt doar cateva optiuni pe care bancile le au in vedere, conform celor spuse de Maftei.

"Sa nu uitam ca nici o banca nu este interesata sa execute garantia unui client, aceasta fiind ultima solutie la care va apela, iar din acest punct de vedere cred ca in Romania bancile sunt inca ingaduitoare cu clientii lor. Pentru clientii cu situatie stabila, produsele financiare ale bancilor exista in continuare", spune consultantul Ensight.

Chiar daca bancile au fost primele care si-au dat seama de gravitatea situatiei unor companii si au stopat creditarea cand au observat ca in conturile acestora rulajul era aproape inexistent, din pacate, pentru companiile cu probleme, spune Maftei, aceasta reactie a bancilor este un efect care vine destul de tarziu, intrucat cea mai mare parte a datoriilor lor nu este la banci, ci la furnizori, care inca nu isi dau seama in ce situatie se afla partenerul lor comercial.

De aici pana la insolventa, detaliaza Ionut Maftei, mai sunt doar cativa pasi, deoarece companiile sunt lipsite de finantarile pe termen scurt pentru a plati salarii, taxe si alte obligatii curente.

"Si in abordarea relatiei cu IMM-urile de catre banci observam o reasezare a lucrurilor. Bancile au redevenit precaute, la fel ca la sfarsitul anilor ’90, cand pentru un IMM era mai usor sa ia un credit din fonduri nebancare, deoarece erau mai flexibile decat bancile si aveau o alta abordare", detaliaza Maftei.

El a mai adaugat ca in comparatie cu anul trecut, documentele solicitate s-au inmultit, riscurile s-au multiplicat, perioada de acordare s-a extins, fiecare din aceste schimbari determinand o prelungire a duratei de obtinere a lichiditatilor de catre companii. "De asemenea, unele produse care erau inca in faza incipienta anul trecut (factoring-ul, de exemplu) au fost eliminate din portofoliile bancilor, astfel ca posibilitatile companiilor de a face rost de lichiditati rapid s-au diminuat si mai mult", explica Maftei.