Scurta introducere intr-o istorie de 113 ani
Istoria Fabricii de Tigarete din Sfintu Gheorghe, resedinta si cel mai mare oras al judetului Covasna, dateaza din 18 noiembrie 1897. Fabrica functiona la vremea respectiva in cladirea actualei primarii din Sfintu Gheorghe, dezvoltarea sa avand loc dupa Cel de-al Doilea Razboi Mondial. In timpul celor doua razboaie mondiale, fabrica a fost transformata in spital pentru raniti, pentru o perioada de timp incetandu-si chiar activitatea din lipsa de materie prima.
Fabrica de Tigarete functiona la inceput cu un numar de doar 40 de muncitoare, productia fiind axata pe tigari de foi. Primele sortimente de tigari de foi produse aici se numeau K si H.
Numarul de angajati a crescut de la an la an, ajungand in 1932 la 80 de muncitoare. Si sortimentele de tigarete de foi s-au dezvoltat, astfel incat pe piata se gaseau tigari de foi Virginia, Trabucos sau Britanica.
In anul 1932 se face tranzitia catre tigaretele actuale, in blancheta de hartie si carton, precum si la fabricarea tutunului in pachete.
De asemenea, intre anii 1937 si 1939 au fost construite apartamente pentru angajatii fabricii. In anul 1945, dupa terminarea Celui de-al Doilea Razboi Mondial, fabrica si-a reluat activitatea si sunt introduse masini noi de confectionat si impachetat de tip Triumf, Rapid sau United, cele mai moderne la momentul respectiv.
In anul 1966 Fabrica de Tigarete de la Cluj-Napoca este desfiintata, iar patrimoniul este mutat la Sfintu Gheorghe, astfel incat fabrica si-a dublat activitatea. In anul 1970 Fabrica de Tigarete de la Sfintu Gheorghe realiza peste 4.729 de tone de tigarete, cu un numar de angajati de 355. Spre comparatie in 1989, unitatea producea 6.317 tone cu 583 angajati, iar in 2009, 812 tone cu 101 angajati.
Privatizarea a avut loc in anul 2004, fabrica fiind achizitionata de Galaxy Tobacco.
Potrivit datelor furnizate de Registrul Comertului, Galaxy Tobacco este detinuta de compania CTS Tabacco Limited din Marea Britanie (46,2%), respectiv Interagro (53,7%).
Carpati, o marca uitata?
In prezent Fabrica de Tigarete de la Sfintu Gheorghe este singura unitate de acest gen care mai produce brandurile de tigarete Carpati, Snagov sau Marasesti, in conditiile in care toate celelalte 4 fabrici din fosta Societatea Nationala Tutunul Romanesc – Bucuresti, Tg. Jiu, Timisoara si Iasi – au fost oprite pe parcursul procesului de privatizare. Fabrica de la Sfintu Gheorghe este condusa de la inceputul anului 2008 de catre Rada Ghergina (foto), care a lucrat peste 30 de ani in Fabrica de Tigarete din Bucuresti, unde a primit repartitie dupa terminarea facultatii de Industrie Alimentara de la Galati.
“La inceput, cand au aparut multinationalele, pe o perioada de un an de zile nu am simtit foarte tare acest impact, insa de la an la an influenta a devenit din ce in ce mai puternica. Au reusit sa ocupe aproape toata piata la intern, acciza a crescut foarte mult. De exemplu, tigara Carpati fara filtru are aceeasi acciza ca si tigareta Kent. A scazut productia la intern si astfel ne-am orientat la export. Nu stiu cat multinationalele, cat taxele ne-au scos de pe piata interna”, povesteste Rada Gherghina.
In momentul in care a intrat in acest domeniu, Snagov si Carpati erau branduri savurate atat de romanii de la oras sau sat, atat de catre tineri, cat si de catre batrani, de oamenii cu salarii mari sau cu venituri medii. Acum insa vanzarile au scazut foarte mult, tinerii nu mai fumeaza tigareta Carpati si nici persoanele in etate.
“Pana la urma consumatorul fumeaza pretul, iar daca o tigara Carpati este apropiata ca pret de o tigara straina exista aceasta mentalitate ca ce este strain este mai bun. Mai fumeaza Carpati cei care au fumat o viata aceasta tigara si simt in continuare o placere. Un fumator adevarat este cel care vrea sa simta ca ii ramane si putin tutun pe limba. Fumatorii de tigari fara filtru nu opteaza niciodata pentru tigaretele cu filtru”, explica Gherghina.
In prezent, ponderea brandului Carpati in vanzarile totale ale fabricii nu mai depaseste 10%, marca fiind produsa exclusiv pentru piata interna. Motivul principal il constituie cresterea abrupta a taxelor.
“Tinerii, in loc sa dea 8,3 lei pe un pachet de Carpati fara filtru, categoric vor da acelasi pret pe o tigara cu filtru. Oamenii au acum acces la informatie, sunt atenti la ce scrie pe pachet, merg pe varianta care le este mai buna – tigari light, slim”, spune directorul Fabricii de Tigarete.
Tactici de supravietuire
Dupa Revolutia din anul 1989, cel mai bun an pentru activitatea Fabricii de Tigarete din Sfintu Gheorghe a fost 1998, cand productia s-a ridicat la 5.863 tone tigarete, cu 551 angajati.In prezent, capacitatea de productie este de 7,6 tone pe zi sau 1.946 de tone pe an, dintre care tigarile cu filtru ating 1.434 tone, restul fiind tigarete fara filtru.
Cifra de afaceri realizata anul trecut de unitatea de productie a fost de 15 mil. lei, pentru acest an Rada Gherghina estimand afaceri de 20-25 mil. lei si o productie anuala de 1.000 de tone.
Pentru piata interna fabrica produce sortimentele legendare Carpati, Snagov si Marasesti, respectiv American Way, lansat in urma cu trei ani. In plus, unitatea din Sfintu Gheorghe produce si pentru piata externa marci precum Tabacos, Desert, Blue Jeans.
Doi dintre clientii cei mai importanti sunt CTS si Tobacco International LLC din Statele Unite ale Americii.
Daca in 2008, exporturile reprezentau 30% din productia fabricii, in 2009 acestea s-au dublat si trendul este ascendent, spune Rada Gherghina. Fabrica din Sfintu Gheorghe exporta in toate tarile Uniunii Europene, dar si in Egipt, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Africa de Sud sau Insulele Canare.
80% din materia prima folosita provine din Romania, in timp ce 20% este importata, in special din Italia.
“Acum cativa ani Galaxy Tobacco avea fabrici de fermentare a tutunului in toata tara (Urziceni, Craiova, Arad, Ocna Mures), din pacate s-a ales praful si de cultura tutunului. Mai avem stocuri din acea perioada. Exista la Zimnicea o fabrica care se ocupa cu cultivarea si procesarea tutunului de unde procuram materia prima”, explica Rada Gherghina.
Fabrica a trecut printr-o situatie dificila anul acesta, cand productia a fost oprita intre 19 februarie si 7 aprilie pe fondul neplatii unor datorii istorice. In urma cu aproximativ sase ani, cu ocazia privatizarii fabricii, s-a convenit ca aceasta sa beneficieze de o serie de facilitati fiscale stabilite prin ordonanta de Guvern. In baza acestui act, a fost emis un ordin comun al AVAS si al Ministerului de Finante prin care fabricii i-au fost acordate inlesniri la plata obligatiilor fiscale.
De asemenea, ajutorul de stat a fost acordat cu conditia realizarii unui program investitional in cuantum egal cu ajutorul acordat.
Reprezentantii fabricii sustineau in momentul opririi productiei si sigilarii utilajelor ca ei au respectat conditiile impuse de ordinul comun, prin achitatrea sumelor esalonate si a obligatiilor fiscale curente, insa, la sfarsitul anului 2009, Directia generala de administrare a marilor contribuabili le-a comunicat pierderea acestor inlesniri, pe considerentul ca ajutorul de stat se da numai cu autorizarea Consiliului Concurentei. Prin urmare, organele fiscale au reactivat sumele scutite prin ordinul comun si fabrica a fost somata sa achite integral intreaga suma.
Suma pe care ar trebui sa o plateasca fabrica pe ultimii sase ani s-ar ridica la 475 de milioane de lei.
In toata aceasta perioada cei 101 angajati au fost trimisi in concediu de odihna timp de 2 saptamani si ulterior in somaj tehnic.
“Aveam comenzi importante, o parte din ele le-am pierdut. Ca urmare a acestei situatii suntem intr-un proces de disponibilizare in perioada aprilie-mai. Vom renunta la 15 angajati. Aproape la fiecare 2 ani ne calculam numarul de angajati in functie de solicitarile primite si productie. Deocamdata cerintele clientilor acopera numarul de angajati, deci nu suntem nevoiti sa mai recurgem la astfel de masuri”, spune Rada Gherghina.
Potrivit acesteia, compania nu a operat reduceri salariale, acestea ramanand la nivelul din 2008. Salariul mediu al unui angajat in fabrica este de 2.014 lei.
Printre cei mai importanti angajatori din Sfintu Gheorghe mai sunt fabrica de mezeluri Bertikris, Textila si fabrica de lactate Covalact.
O alta masura de eficientizare a operatiunilor a constat in respectarea normelor de consum la materie prima, materiale auxiliare si utilitati.
“Pana si un bec pe care il vad ca arde, si nu este nevoie, atunci atrag atentia. In ultimele 6 luni le-am spus angajatilor ca nu vor mai avea niciun referat in care sa ceara neoane. De asemenea, ne-am restrans spatiile de functionare pe masura ce numarul de angajati s-a redus, ceea ce a atras economii la apa, lumina, caldura. Si am facut o reamplasare mai eficienta a utilajelor”, afirma Gherghina.
Contrabanda depaseste piata legala a tigaretelor
Conform unui studiu realizat de compania independenta de cercetare Novel Research, volumul contrabandei cu tigarete din Romania se situa in luna februarie 2010 la 36,2% din totalul pietei, in crestere de la 22%, cat s-a inregistrat in ultimul trimestru din 2009. Ca urmare, cotele de piata ale principalilor jucatori au fost afectate. In luna ianuarie 2010, BAT avea o cota de piata de 32,5%, in scadere cu 6% fata de 2008, JTI - 15,6% (-4,6%) si PMI – 14,5% (-7,3%).In luna martie, contrabanda cu tigari a scazut la 33,9% din piata, cu 2,3 puncte procentuale mai putin fata de inceputul anului, ramanand insa la un nivel ridicat.
Pretul mediu al unui pachet de tigarete de contrabanda a crescut de la 3,8 in ultimul trimestru din 2008 pana la 5,9 lei in ianuarie 2010. Spre comparatie, pretul mediu al unui pachet de tigarete este de 9,9 lei pe piata legala.
In ceea ce priveste dimensiunea contrabandei pe regiuni, cele mai afectate sunt partea de vest a tarii (58% in ianuarie 2010), nord-est (49,1%) si nord-vest (47,8%). In Bucuresti, contrabanda cu tigarete se situa in ianuarie 2010 la 26,4%. Cele mai importante surse de provenienta pentru tigaretele de contrabanda sunt Republica Moldova (32,3%), duty free-urile (27,4%), Ucraina (22,8%) si Rusia (4,4%).
De asemenea, potrivit studiului, majoritatea consumatorilor constientizeaza calitatea proasta a produselor de contrabanda, iar 70% dintre respondenti stiu ca pretul tigaretelor de contrabanda este mai mic.
Fara masuri de reducere a acestui fenomen, piata neagra a tigaretelor are un potential de crestere pentru acest an de pana la 51,7%.
