Angajatorii vor sa vada experienta, nu diplome
Peste o treime dintre tinerii romani urmeaza sau au absolvit cursuri de master sau MBA, cea mai la indemana forma educationala pentru aprofundarea acestora intr-un anumit domeniu fiind masterul (un sfert dintre absolventii de facultate), iar cea mai greu accesibila - cursurile MBA (2% dintre cei cu diploma universitara), potrivit unui studiu Gfk, realizat la inceputul acestui an.Cu toate acestea, specialistii in resurse umane sustin ca masterul nu a fost niciodata o conditie obligatorie la angajare, ci constituie numai o dovada adiacenta a competentelor candidatului. “In primul rand candidatul trebuie sa demonstreze ca are competente, si poate demonstra acest lucru prin rezultatele obtinute la job-urile anterioare. Masterul reprezinta o atestare sau o validare a acestor competente, insa nici un recruiter nu considera ca un candidat absolvent de master, dar fara experienta in munca este mai bun decat un licentiat cu experienta. Angajatorii vor sa vada cum poti fi performant, nu vor sa vada o diploma pe care sa nu o poti transfera in cunostinte practice”, explica Ovidiu Vilceanu, general Manager al companiei de resurse umane Sales Consulting.
Studiile de aprofundare, asa cum sunt si studiile masterale, devin o necesitate in situatia in care candidatul isi doreste o multispecializare, care sa ii permita intrarea in companii cu domeniu de activitate complementar pregatirii acestuia.
”Masterul a devenit si o necesitate, pentru ca este considerat o specializare pe anumite discipline, unele de importanta pentru posturi din companii private. Nu a reusit inca sa devanseze, in ochii angajatorului, experienta practica acumulata prin activitati de voluntariat sau chiar slujbe part-time”, considera Florin Ochiana, HR operations manager pentru liderul pe piata de recrutare din Romania Lugera & Makler.
Vilceanu sustine ca studiile masterale se intalnesc cu atat mai des cu cat candidatii urca pe scara ierarhica, insa acest fapt se datoreaza mai mult dorintei angajatilor de a valida cunostintele dobandite la munca si nu o necesitate de specializare universitara. “De exemplu, dupa ce au ajuns la un anumit nivel in companie, unii angajati sunt incurajati sa urmeze studii de MBA (Master of Business Administration) pentru a obtine mai mult o certificare a competentelor si pentru a-si dezvolta o retea de cunostinte, si nu neaparat pentru ca ar fi trebuit sa invete procese sau proceduri pe care nu le poate invata la job”, explica Vilceanu.
In Romania, majoritatea tinerilor isi continua studiile in maxim primii trei ani dupa facultate si aproape jumatate dintre ei, cei mai aplecati spre studiu, fac mai mult de o scoala suplimentara (a doua facultate/ cursuri postuniversitare/ master). Pentru un sfert dintre cei care si-au aprofundat pregatirea, factorul hotarator a fost obtinerea unui job mai bine platit, potrivit studiului Gfk.
Masterul in strainatate un plus la angajare
Spre deosebire de cursurile masterale efectuate in universitati din Romania, diplomele de master obtinute in strainatate cantaresc semnificativ in decizia de angajare, spun angajatorii si recruiterii.“Diferenta intre studiile din afara si cele din tara tine de componenta practica pe care studentul are posibilitatea sa o exerseze in strainatate. Structura masterelor din Romania inclina balanta inspre partea teoretica, pe cand studentii care fac master in afara tarii beneficiaza de intrenship-uri si participa activ la proiecte universitare practice”, explica Mihaela Feodorof, managing partner al companiei de consultanta YourWay.
“O perioada de studiu petrecuta in strainatate poate conta foarte mult la angajare, foarte multe comparii fiind interesate sa vada in CV-ul candidatului o anumita experienta internationala”, spune Bogdan Kochesch, Business Development Manager in cadrul grupului Educativa, organizatorul targurilor educationale Romania International University Fair (RIUF) si Romanian International Master MBA Exhibition (RIMME).
Adina, absolventa de studii masterale la London Business School, povesteste ca numele universitatii a contat in momentul angajarii intr-o firma de consultanta financiara. “La interviu, in momentul cand s-a uitat pe CV, managerul a apreciat ca universitatea londoneza este una de prestigiu si cred ca a cantarit in decizia de a ma angaja”, spune aceasta.
Cat costa un master?
In Bucuresti, cele mai scumpe mastere ajung si la 3.000 de euro anual, ASE-ul avand in portofoliu in anul universitar 2009/2010 studii masterale care costa aproximativ 1.500 de euro pe semestru. ASE este unul dintre principalii furnizori de personal pentru angajatori, in prezent avand circa 38.000 de cursanti, din care 15.000 sunt masteranzi, iar restul sunt doctoranzi si alti cursanti. Academia ofera si un sistem online de mastere incepand cu 2005, iar pana in prezent circa 2.000 de oameni au absolvit un astfel de program.
Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB), institutie finantata de la buget, propune peste 160 de programe de master al caror cost per student ajunge la 1.100 de euro anual.
de la buget care pune la bataie cele mai multe mastere pentru anul universitar 2009-2010, respectiv 163 de programe, potrivit informatiilor publicate pe site-ul UPB. Taxa anuala pentru un master la UPB se ridica la 5.000 de lei (1.180 de euro) anual.
Pentru studentii care aleg un master in afara tarii, in SUA, in functie de profilul facultatii, costurile cursurilor de master si al vietii variaza intre 20.000 si 80.000 de dolari (14.350 – 57.400 de euro). Cele mai scumpe mastere sunt cele oferite de universitatile de pe coasta de Est, in orase precum New York sau Washington, sau in statul Florida. In schimb, in zona centrala a SUA – Missisippi, Missouri, Alabama, Oklahoma, Tennessee sau Louisiana, masterele in stiinte sociale nu depasesc 37.000 de euro, iar cele in domenii tehnice, 45.000 de euro, inclusiv cheltuielile de intretinere.
In Europa, fie ca este vorba despre programe de licenta, masterat sau doctorat - costurile de scolarizare variaza intre pragul gratuitatii - pentru cetatenii UE care vor specializari in tari ca Norvegia, Suedia sau Danemarca – si aproximativ 80.000 de euro pe an pentru studii de MBA la prestigioasele universitati americane ca Harvard, Columbia, Standford sau Georgetown.
In alte tari europene, cum ar fi Olanda, romanii trebuie sa scoata din buzunar doar 1.500 de euro pentru un an de studiu.
Daca taxa anuala pentru universitatile americane include si costurile de trai ale studentului, romanii care aleg alternativa universitatilor din Europa, mai ieftine in ceea ce priveste contravaloarea studiilor, vor trebui sa scoata din buzunar bani pentru cazare, masa si transport.
“In Amsterdam, Rotterdam, Bruxelles, poate Berlin, costurile de trai ajung la 700-800 euro/luna pentru cazare, transport si asigurare”, afirma Tincuta Baltag (foto), director in cadrul Fundatiei Dinu Patriciu.
