Constructiile: Dupa caderile din primele sase luni ar putea urma un dezastru

Constructiile: Dupa caderile din primele sase luni ar putea urma un dezastruPiata materialelor de constructii continua sa se afle intr-un con de scadere, iar lucrurile nu dau semne ca si-ar reveni prea curand. Mai mult, o eventuala schimbare a Guvernului, ar genera o implozie in randul afacerilor constructorilor.

Scadere de pana la 20% la materiale de zidarie

“Estimez ca piata materialelor de zidarie a inregistrat o scadere de 18-20% in primele sase luni ale anului, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Primul semestru a fost o combinatie intre lunile grele de iarna si lipsa proiectelor. Chiar daca al doilea trimestru a dus la o revenire a cererii pentru materialele de zidarie, scaderea din primele trei luni nu a putut fi compensata”, spune Marius Marin, vicepresedinte si director executiv al Pro BCA, asociatie care reuneste cei mai importanti producatori de profil de pe piata locala, cu afaceri cumulate de peste 150 mil. euro.

Marin, care detine si functia de CEO al producatorului de BCA Macon Deva, aflat in proprietatea fondului de investitii Enterprise Investors, estima la inceputul anului ca piata materialelor de zidarie va continua sa se contracte cu 5-7%.

“In acest moment, estimarea de la inceputul anului nu mai este valabila, pentru ca si conditiile sunt diferite. Cred ca pentru evolutia anuala pot fi aplicate doua scenarii”, mentioneaza Marin.

Primul scenariu depinde de ramanerea in functie a actualului Guvern, context in care piata materialelor de zidarie va scadea in volum cu 20% in 2010. Al doilea scenariu, in care actualul Guvern ar putea fi remaniat, va duce la o scadere mai mare a pietei de profil, care insa nu poate fi estimata in momentul de fata.

Piata materialelor de zidarie a scazut anul trecut cu 10%, pana la 2,3 milioane de metri cubi.

Piata materialelor de constructii va scadea mai mult ca in 2009

ARACO nu a reusit sa obtina datele privind evolutia businessului firmelor de constructii in primele sase luni, dar apreciaza ca declinul din primele trei luni ale anului nu a putut fi compensat de evolutia mai buna din urmatorul trimestru.

In primele trei luni ale anului, sectorul constructiilor a scazut cu 25-30% fata de perioada similara inregistrata anul trecut, in conditiile in care in ianuarie declinul a ajuns chiar si la 60% comparativ cu ianuarie 2009.

“Avand in vedere lipsa finantarilor care sa genereze proiecte de investitii si care sa contribuie la cresterea accesarii de fonduri europene, ma astept ca pana la finalul anului piata de materiale de constructii sa inregistreze o noua scadere, comparativ cu anul trecut. Consider ca declinul va fi mai mare decat cel inregistrat in 2009 insa nu stiu daca va fi de 20% sau 30%”, spune Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO).

Potrivit presedintelui ARACO, Romania a atras in 2010 fonduri europene pentru proiecte de infrastructura in valoare de doar 700 de milioane de euro, in conditiile in care suma totala care poate fi accesata este de sapte ori mai mare.

Piata materialelor de constructii s-a ridicat anul trecut la circa 12,5 miliarde de euro, in scadere cu 17% fata de 2008.

Totodata, numarul angajatilor din constructii a scazut la sfarsitul lui 2009 la 350.000, fata de 420.000, cati erau la sfarsitul lui 2008.

Declin in ciment

La fel ca in cazul ARACO, nici Patronatul Industriei din Ciment si Altor Produse Minerale (CIROM) nu a contabilizat inca datele privind evolutia consumului de ciment din primele sase luni ale anului.

In primul trimestru, productia de ciment a scazut cu aproximativ 30%, pana la circa 700.000 de tone, in vreme vanzarile interne au scazut cu 35-40%, pana la circa 680.000 – 700.000 de tone.

“Cel de-al doilea trimestru a mai compensat din scaderile inregistrate in primele trei luni, insa chiar si asa primul semestru nu va fi mai bun decat cel de anul trecut. Iar anul trecut s-a inregistrat o scadere de 30% in primul semestru, fata de S1 2008”, spune Ion Crangasu, director executiv al CIROM.

El adauga ca estimarea de scadere cu 5-10% a consumului anuntata in primele luni ale lui 2010 pentru intreg anul, ramane in vigoare.

Potrivit datelor CIROM, productia de ciment a scazut anul trecut cu 27,8%, de la 10,7 milioane de tone in 2008, la aproximativ 7,72 de milioane de tone.

Totodata, consumul de ciment a depasit cu putin 8 milioane de tone anul trecut, in scadere cu circa 30% fata de 2008.

In 2009 doar 270.000 de tone de ciment au fost importate pe piata locala, in vreme ce restul s-a fabricat intern de catre producatorii Lafarge (Franta), Holcim (Elvetia) si Carpatcement Holding, subsidiara locala a nemtilor de la HeidelbergCement.

Producatorii de materiale de constructii fac 5 miliarde

Potrivit unor date preliminare, producatorii de materiale de constructii au vandut in primul semestru cu 20% mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut, in conditiile in care lunile de iarna au inchetat cererea.

“Afacerile producatorilor de materiale de constructii au scazut in primele sase luni cu circa 20%, declin care cred ca se va mentine pana la sfarsitul anului. In termeni valorici, nu cred ca afaceriloe producatorilor de materiale de constructii vor depasi cinci miliarde de euro anul acesta”, spune Claudiu Georgescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Materiale de Constructii din Romania (APMCR).

La inceputul lui mai, Georgescu declara ca producatorii de materiale de constructii care isi vor axa activitatea spre export vor fi cei mai castigati, in conditiile in care cererea interna este foarte scazuta.

“Intr-adevar, exportul este rentabil, insa trebuie gandit astfel incat sa se faca in apropierea Romaniei. Exportul devine mai putin rentabil la o distanta mai mare de 300 – 400 de km”, mai spune Georgescu.

La acest articol au contribuit Alexandra Teodorescu, Alina Apetrei, Cristian Gubandru, Laura Culita, Liviu Florea.

Piata de tutun - cel mai dificil semestru din ultimii 10 ani

Piata de tutun - cel mai dificil semestru din ultimii 10 aniRezultatele primul semestru din 2010 au fost puternic afectate de combinatia mai multor elementelor – crestere accizelor cu 50%, deprecierea leului cu peste 16% si scaderea veniturlor reale ale populatiei. Toate acestea au condus la o crestere a nivelului contrabandei si la o scadere a volumelor comercializate legal, spune Adrian Popa (foto), head of corporate&regulatory affairs South East Europe British American Tobacco.

Atat industria legitima cat si veniturile bugetare au resimtit din plin aceste fenomene. Singurii castigatori au fost contrabandistii care s-au situat confortabil in pozitia de lider al pietei atat in termeni de volum cat si de profit in timp ce bugetul statului urma sa piarda peste 1 miliard de euro in 2010”, explica Andrei Vasilescu.

In opinia sa, primul semestru din 2010 a fost cel mai greu din ultimii 10 ani, cea mai mare problema fiind ”pierederea totala a predictibilitatii evolutiei mediului de afaceri in urmatorii ani”. ” In ultimii 8 ani a existat un calendar de crestere a accizei (s-a terminat in 2010), TVA a fost modificat peste noapte iar declaratiile contradictorii ale guvernului sunt departe de a ne da o viziune despre evolutia sa sau a altor taxe in urmatorii ani. De asemenea, o alta mare problema este cursul de schimb. Produsele noastre sunt taxate in euro dar consumatorii le platesc in lei. Astfel este foarte greu, daca nu aproape imposibil sa facem previziuni pentru viitor”, spune Vasilescu.

Incepand cu trimestrul doi, pe fondul unor schimbari legislative si masuri operationale, in luna mai nivelul contrabandei a scazut cu aproape 10 puncte procentuale, la 26.8%.

Potrivit datelor AC Nielsen, piata legala de tutun a scazut in primele 6 luni ale acestui an cu aproximativ 30% comparativ cu aceeasi perioada din 2009.

”La ora actuala acest produs este suprasaturat de taxe (acciza si TVA), ele reprezentand in medie, 80% din pretul unui pachet de tigarete. Astfel, la inceputul anului mai mult de o treime din consum s-a mutat catre zona produselor de contrabanda, cauzand pierderi uriase atat la buget cat si lantului de distributie al produselor legale. Speram ca si in continuare, autoritatile, sprijinite acum si de un cadrul legislativ imbunatatit (noile masuri de combaterea a comertului ilicit prevazute in recenta ordonanta de urgenta nr. 1907/28.06.2010) vor continua sa reduca dimensiuneacomertul ilicit", completeaza si Andrei Vasilescu, director corporate affairs Romania&Bulgaria Philip Morris.

De asemenea, Gilda Lazar, director Corporate Affairs&Communications in cadrul JTI Romania, afirma ca vanzarile lunii martie au fost cele mai scazute din ultimii 4 ani, citand datele companiei de cercetare AC Nielsen. Oficialul JTI Romania vorbeste chiar despre scaderi de peste 40% comparativ cu aceeasi perioada din 2009.

”Noi lucram in primul rand pentru Guvern si actionam ca niste perceptori, incasand taxele de la fumatori pentru a le plati, de regula in avans, la bugetul statului. Pot spune asadar fara sa gresesc ca, in ultimii cinci ani, preturile produselor din tutun au crescut aproape exclusiv pentru a acoperi cresterile de taxe”, declara Gilda Lazar.

Aceasta considera ca ultima masura de crestere a TVA ii va afecta pe producatorii de tigarete, intrucat in cazul tutunului, majorarea TVA are efect de multiplicare.

”TVA intra in baza de calcul a accizei (acciza se calculeaza pe pretul maxim de vanzare cu amanuntul, care include si TVA). Baza de calcul pentru acciza este deci: costuri+TVA. Daca TVA creste, creste baza de calcul pentru acciza. Prin urmare, platim o acciza mai mare. Se poate spune ca, la tigarete, un efect indirect al cresterii TVA e si cresterea accizei. Astfel, din cauza TVA si a faptului ca platim taxa la taxa, la MPPC (categoria de pret cea mai vanduta Kent-Marlboro-Camel) vom plati o acciza totala mai mare: de 76,59 Euro/mie, in loc de 74 cat prevede Codul Fiscal. In mod normal, potrivit Directivei privind taxarea la tutun, art 2 a, in astfel de situatii exceptionale, cand se intampla sa creasca TVA si, implicit, sa creasca totalul accizei, guvernele pot sa scada acciza pana la nivelul convenit. E greu insa de crezut ca, in "foamea de bani" actuala, Ministerul Finantelor va accepta sa reduca accizele la tutun”, crede Lazar.

In afara majorarii TVA, producatorii sunt afectati si de unele prevederi ale OUG 54, una dintre acestea referindu-se la cresterea garantiilor pentru antrepozitele fiscale. Acestea se calculeaza acum prin raportare la capacitatea de productie, nu la acciza platita in anul precedent.

Scenariul pentru cel de-al doilea semestru poate arata sumbru pe fundalul cresterii preturilor, a inflatiei si a scaderii salariilor coroborat cu lipsa unor reactii sustinute ale autoritatilor in ceea ce priveste combaterea comertului ilicit cu tigarete.

Guvernul a introdus, prin O.U.G. nr. 54/2010, incriminarea ca infractiune a detinerii sau comercializarii a peste 10.000 tigarete, nemarcate sau marcate necorespunzator (de contrabanda), fapta ce se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 4 ani. In plus, amenzile contraventionale pentru detinerea sau comercializarea de tigarete de contrabanda pot ajunge potrivit noilor reglementari la 100.000 lei, fata de 1500 pana de curand.

Sanatatea "la privat" isi mentine cresterile-record

Sanatatea "la privat" isi mentine cresterile-record„Esecul tau, bucuria mea” - cam asa s-ar putea traduce avantul pe care il iau operatorii de servicii medicale private pe fondul declinului sistemului sanitar de stat. „Campioni” ai ratelor de crestere si pana acum, lanturile de clinici se lauda si in prima jumatate a anului acesta cu procente la care alti jucatori din economie mai pot doar visa – de 20%-40%.

„In primul semestru ne-a mers binisor si am crescut cu 42% fata de aceeasi perioada a anului trecut”, a declarat pentru Wall-Street Robert Serban (foto), cofondatorul Gral Medical, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata de profil. Daca si in perioada iulie-august avansul se va mentine la acelasi nivel, atunci operatorul va finaliza anul cu o cifra de afaceri de 14 milioane de euro.

Principalul motor de crestere este plata cu cash (veniturile generate de serviciile platite de pacient cu banii jos – n. red.), dar ne-a ajutat si faptul ca sistemul de stat se duce tot mai jos. Deocamdata suntem in grafic cu ceea ce ne-am bugetat la inceput de an si speram sa ne atingem tinta pentru 2010”, a mai spus Serban.

In ianuarie anul acesta, operatorul a anuntat ca mizeaza pentru 2010 pe o crestere de 50% a afacerilor, echivalentul a circa 15,3 milioane de euro, ajustarea asteptarilor la 14 milioane de euro in total fiind rezultatul direct al slabirii puterii de cumparare.

Si MedLife si-a propus o tinta de crestere de 40% a afacerilor pentru intregul an, pana in jurul a 40 de milioane de euro, iar rezultatele din primul semestru sunt in linie cu asteptarile. „Cred ca piata de servicii medicale a crescut cu 20% in ansamblu”, spune Mihai Marcu, presedintele Consiliului de Administratie al MedLife.

O tendinta clara in primul semestru a fost sporirea incasarilor din segmentul de retail (pacienti care nu au abonament la clinicile MedLife si platesc pentru serviciile de care beneficiaza) si scaderea celor din segmentul corporate (abonamentele de sanatate pe care firmele le platesc pentru angajatii lor). Declinul abonamentelor de tip corporate s-a facut simtit inca de anul trecut, cand companiile au inceput sa reduca din costuri si faca disponibilizari.

„Desi pachetele de sanatate reprezinta un beneficiu pe care salariatii il cer companiilor, criza financiara a avut un impact major asupra mediului privat si a determinat angajatii sa renunte la aceste pachete", explica anterior Marcu.

Desi rezultatele din primul semestru sunt conform bugetului, Mihai Marcu spune ca sezonul de vara este unul de varf. „In luna iulie, este omor la MedLife. Spitalele nu mai au de niciunele”, puncteaza presedintele CA al MedLife, care tocmai a anuntat un program de investitii cifrat la 20 de milioane de euro pentru urmatorii trei ani.

Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare PMR, sectorul romanesc de servicii medicale private va inregistra anul acesta o crestere de 13% fata de cel precedent, pana la 373 de milioane de euro, perspectivele pentru 2012 indicand o valoare de 609 milioane de euro, pe fondul deteriorarii sistemului sanitar de stat.

Pe piata serviciilor medicale private, cei mai mari jucatori sunt MedLife, Medicover, Euromedic, Centrul Medical Unirea, Gral Medical si Sanador.

Piata auto nu a trecut de 500 mil. euro in prima jumatate a anului

Piata auto nu a trecut de 500 mil. euro in prima jumatate a anuluiPiata auto din Romania a inregistrat in primul semestru al treilea declin din UE, de 41%, cu 36.636 autoturisme inmatriculate, a caror valoare nu depaseste 500 de milioane de euro, potrivit companiei de cercetare de piata Q-Team Romania.

“Din analizele noastre reiese ca in ultimele 2 trimestre distributia pe clase a autoturismelor vandute a fost urmatoarea: 16,7% clasa mini, 16,7%% mica, 38,9% compacta, 22,1% mare si 5,6% 4x4. (marja de eroare este de +/-3%)”, a declarat Romulus Oprica (foto), managing partener Q-Team Romania.

Cea mai mare valoare a autoturismelor noi in primul semestru o are clasa compacta, circa 200 de milioane de euro.

Anul acesta, au fost inmatriculate 14.250 de masini de clasa compacta, cu o valoare medie de 14.000 euro. Ponderea in totalul pietei a fost in primele doua trimestre de 38,9%.

Pe locul doi in piata auto romaneasca au fost vanzarile de autoturisme noi de clasa mare, cu o pondere de 22,1% din total, fiind inmatriculate putin peste 8.000 de unitati, cu un pret mediu de 20.000 euro, in valoare de circa 162 de milioane euro.

Vanzarile modelelor de clasa mica cumulate au ajuns in primele 6 luni la 58 de milioane de euro, fiind inmatriculate in Romania circa 6.100 de autoturisme cu un pret mediu de 9.500 euro. Ponderea clasei mici in totalul pietei auto a fost in perioada ianuarie-iunie de 16,7%.

Peste 42 de milioane de euro au fost livrarile autoturismelor mini in prima jumatate a anului. In perioada ianuarie - iunie au fost comercializate peste 6.000 de masini, pretul mediu a fost de 7.000 euro.

Modelele de teren (4x4) au totalizat in primul semestru vanzari de 37 de milioane de euro. Dupa primele 6 luni au fost comercializate in Romania 2.050 de unitati, cu un pret mediu de 18.000 euro.

“Analizand comparativ evolutia pietei pe ultimele 12 luni, pe clase de autoturisme vandute, observam o crestere a numarul de autoturisme din clasele „mare” (Passat, Superb, A6, Vectra, etc), „compacta” (Octavia, Golf, Megane, etc) si „mica” (Fabia, Clio, Corsa, Fiesta, etc) si o scadere a celor din clasele „mini, 4x4 sau monovolum”, a mai spus Oprica.

Citeste mai multe aici

Piata de retail electro IT online: 75 mil. euro in S1

Piata de retail electro IT online: 75 mil. euro in S1In prima jumatate a acestui an, piata de comert online de produse electro IT a fost caracterizata de o contractie. “A existat, in acelasi timp, o reorientare din ce in ce mai semnificativa a consumatorilor catre magazinele online, care ofera un model de business mai eficient si astfel servesc mai bine nevoile consumatorilor, mai ales intr-o perioada de criza”, a declarat Marius Ghenea (foto), presedintele FiT Distribution, companie care detine magazinele online Pcfun.ro, Electrofun.ro, PC Garage.

In ceea ce priveste piata de retail electro IT online, antreprenorul estimeaza ca aceasta a atins aproximativ 75 milioane euro in prima parte a anului.

“Credem ca piata online va creste in continuare de la un trimestru la altul, dar pentru piata totala, asteptarile sunt destul de modeste pentru a doua parte a lui 2010, iar rezultatele vor depinde in mare masura de efectul maririi TVA si al celorlalte masuri luate recent de Guvern, masuri care afecteaza semnificativ consumul in general, dar mai ales consumul de produse de folosinta indelungata, asa cum sunt produsele IT”, opineaza Ghenea.

Cifra de afaceri inregistrata de compania detinuta de Ghenea a crescut cu circa 15% in primele sase luni din 2010, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Vanzarile cele mai mari au fost inregistrate pe segmentul de notebook-uri, cat si pe celelalte produse portabile si mobile.

In continuare, pana la finalul anului, managerul Pcfun.ro prognozeaza o scadere de 8-10%, scadere compusa din marirea TVA si reducerea salariilor, dar si din efectul psihologic de inhibitie la nivelul consumatorilor, care vor economisi tot mai mult si vor cheltui cat mai putin, in conditiile actuale.

Astfel, pentru al doilea semestru din 2010, el se asteapta ca piata de profil sa ajunga la 100 milioane euro.

“Piata de consum are nevoie de credit pentru a se putea relansa; cred ca aceasta este cea mai mare necesitate a pietei in acest moment. Vanzarile pe credit sunt in prezent la un nivel extrem de scazut, in conditiile in care multe produse din aceasta categorie (calculatoare, televizoare, etc.) sunt achizitionate in mod normal in rate, chiar si in tarile dezvoltate, deoarece sunt folosite pe o perioada lunga de timp, astfel ca si efortul financiar este mai bine sa fie distribuit pe o perioada mai mare de timp.”

FiT Distribution a avut, primul semestru al acestui an, o cota de piata de circa 16%, iar pentru semestrul isi propune sa ajunga la circa 18%.

Pentru Cel.ro, magazin online de produse electro IT operat de Corsar Grup, primul semestru a adus crestere, insa nu la nivelul dorit de catre oficialii companiei.

“Problematice au fost lunile aprilie si mai, care s-au situat mult sub asteptari. Consumul, in mod evident, s-a contractat si va continua sa se contracteze, alimentat de viitorul sumbru prezentat de mass-media”, este de parere Tiberiu Pop, seful Cel.ro.

Cel mai bine vandute produse in prima jumatate a acestui an au fost laptop-urile si monitoarele LCD, afirma Pop.

“Oferta foarte bogata si avantajele clare ale laptop-urilor in detrimentrul desktop-urilor au facut ca si in acest an acestea sa fie cele mai vandute produse. In plus, pe acest segment, piata gri este mult mai mica si nici nu exista concurenta unor multinationale, cum este cazul telefoanelor mobile si PDA-urilor, care sunt cele mai cautate produse pe Internet . De asemenea, implementarea tehnologiei LED in cazul monitoarelor si scaderea preturilor au facut ca aceste produse sa se vanda foarte bine.”

Retailul alimentar la sase luni: Marii jucatori isi reiau extinderea

Retailul alimentar la sase luni: Marii jucatori isi reiau extindereaPrima jumatate a anului 2010 arata o revenire a formatelor extinse de magazine, marii jucatori reusind sa investeasca in numai sase luni de doua ori cat discounterii in tot anul trecut.

“Vedeta” extinderii retelelor de hipermarketuri a fost Kaufland, care a deschis in prima jumatate a anului sase noi magazine. Metro Cash&Carry, Real Hypermarket si Cora au deschis, fiecare, cate un hipermarket in Capitala, pe cand Selgros a anuntat doar finalizarea modernizarii celor din Arad si Timisoara. Astfel, investitiile celor mai mari jucatori de pe plan local au cumulat peste 200 de milioane de euro in primul semestru.

In timp ce Metro si Cora au deschis prima unitate dupa ce in ultimii ani isi stopasera extinderea, Carrefour a ales sa se concentreze pe dezvoltarea retelei de supermarketuri, investind in deschiderea a patru unitati. La randul sau, si Mega Image a adaugat retelei sale un nou supermarket si inca trei discountere Red Market.

Efervescenta anul trecut, piata discounterilor si-a mai redus in stralucire in prima jumatate a anului, principalii jucatori dand semne de incetinire a vitezei de extindere. Liderii segmentului au ramas Plus Discount si Penny Market, care au impreuna peste 200 de magazine extinse la nivel national.

Cum se explica dinamica deschiderilor din retailul modern in primele sase luni din 2010? Andrei Cretu, asociat al companiei de consultanta in management A.T. Kearney, spune ca spre deosebire de anii trecuti, cand cota de piata si cifra de afaceri erau principalele obiective, retailerii s-au axat acum pe profitabilitate – adica pe regandirea portofoliului de produse si pe inchiderea/relocarea de magazine.

In ceea ce priveste cel de-al doilea semestru, Cretu rezuma principalele tendinte din retailul modern la:
  • cresterea importantei produselor sub marca privata pe rafturile magazinelor
  • retailerii vor pune o tot mai mare presiune asupra furnizorilor pentru a obtine preturi mai mici
  • eficientizarea, in continuare, a operatiunilor (inchiderea magazinelor neprofitabile, cresterea ponderii produselor cu preturi mai joase)
  • retailerii vor avea o abordare mai structurata si vor gandi mai “la rece”.
Citeste si Piata de retail alimentar in S1: Hipermarketurile revin pe valul deschiderilor.