Balbaielile legislative seamana samanta discordiei

Recenta incaierare dintre satenii din Cogealac si cei care construiesc un parc eolian acolo arata unde se poate ajunge atunci cand itele birocratice sunt prea incurcate de interesele autoritatilor implicate. Scandalul din comuna constanteana Cogealac, in care sase persoane au fost impuscate cu gloante de cauciuc, a pornit de la autorizatia de constructie pe care CEZ, compania care vrea sa construiasca acolo un parc eolian. Problema pleaca de la statutul juridic al terenurilor, altfel spus de la ambiguitatile legislatiei.

CEZ detinea o autorizatie de constructie de la primaria Constanta, insa nu si de la cea a comunei, motiv pentru care circa 100 de persoane au pornit un adevarat asediu asupra parcului eolian. Scandalul a fost disecat in presa si la televizor si, dincolo de violenta cu care partile implicate au actionat, ridica semne de intrebare asupra modului in care sectorul se va dezvolta in conditiile unei legislatii neclare si pe alocuri contradictorii, necorelata cu directivele europene.

Chiar si asa, investitiile in energia eoliana sunt pe val. O arata chiar cehii de la CEZ, care investesc 1,1 miliarde de euro intr-un parc eolian de 600 MW in localitatile Cogealac si Fantanele, dar si alti “temerari” in domeniu, precum spaniolii de la Iberdrola, italienii de la Alerion sau austriecii de la Verbund. Curajul lor este cu atat mai mare cu cat in tarile lor de origine demersurile necesare constructiei la un parc eolian dureaza cel mult sase luni.

In Germania sau Spania, liderii europeni in atragerea de investitii de profil, tot procesul de obtinere a autorizatiilor dureaza intre trei si sase luni, si asta pentru ca acolo investitorul se duce la un ghiseu unic care se ocupa special de astfel de proiecte, autoritatile fiind practic cele care obtin toate autorizatiile necesare.

“In Germania, investitorul are acces la datele cu privire la zonele favorabile construirii de centrale eoliene si dupa ce are autorizatia conform careia proiectul este unul viabil, depune toate actele necesare la ghiseul unic, care in termen de 3-6 luni se ocupa de obtinerea tuturor avizelor. Este vorba despre o abordare integrata, care usureaza cu mult munca investitorului”, spune Lavinia Andrei, reprezentanta asociatiei Alma-Ro si coautoare a unui studiu publicat recent cu privire la coruptibilitatea legislatiei din domeniu.

In Bulgaria, care deja are campuri intregi de campuri eoliene de-a lungul litoralului, tocmai s-a infiintat un ghiseu similar ce va dinamiza si mai mult ritmul investitiilor in acest sector. Romania are un potential eolian cel putin la fel de mare ca cel bulgaresc, dar lungul drum birocratic nu incurajeaza decat marile companii care au rabdarea de a astepta doi ani pentru a obtine toate cele 85 de avize (obligatorii si consultative) de care au nevoie.

In tara vecina, pentru a porni o investitie intr-un parc eolian, ai nevoie de trei avize – de constructie, de mediu si de racordare la reteaua nationala de transport al energiei electrice. In teorie, si in Romania ar trebui sa se aplice aceleasi reguli, insa aici nu exista un ghiseu unic unde sa fie depuse toate documentele necesare implementarii proiectului, astfel incat investitorul este nevoit sa se ocupe de obtinerea fiecarei autorizatii in parte, iar de multe ori sa se intoarca din drum pentru ca nu exista nicio coordonare la nivel de autoritati implicate.

Potrivit studiului asociatiei Alma-Ro, majoritatea actelor legislative prevad termene concrete pentru aplicare, ceea ce insa nu impiedica institutiile abilitate sa tergiverseze raspunsurile. “Cele mai multe intarzieri au fost inregistrate in mod special la nivelul consiliilor judetene care urmau sa elibereze certificatele de urbanism”, sustine studiul. Unele consilii intarzie aceasta etapa chiar si cu un an, iar in cateva cazuri firmele au rezolvat situatia prin chemarea in judecata a institutiilor publice. Intarzieri foarte mari se inregistreaza si la obtinerea autorizatiilor de constructie.

“Orice intarziere in dezvoltarea proiectului poate conduce la pierderea dreptului de racordare la retea, deoarece Transelectrica a anuntat ca exista un disponibil de potential de 3.000 de MW in vreme ce studiile sunt realizate pentru 18.000 de MW, generand o lupta acerba intre firme” – este concluzia la care au ajuns specialistii Alma-Ro.

Care este miza? Legea 220/2008, care promoveaza energia eoliana, promulgata in noua forma de presedintele Traian Basescu la inceputul lunii iulie sub forma Legii 139/2010, aduce modificari importante fata de varianta initiala, cele mai importante fiind alocarile de certificate verzi (CV). Astfel, pentru fiecare MWh livrat se acorda 6 CV pentru energia eoliana, 2 pentru energia eoliana (pana in 2017 in loc de 2015), valoarea minima a unui certificat fiind de 27 de euro, iar cea maxima de 55 de euro.

Legea detaliaza modul in care sunt oferite certificate verzi producatorilor de energie din surse regenerabile de energie, creste numarul de certificate verzi acordate producatorilor de energie solara si eoliana si corealeaza legislatia romaneasca cu Pachetul de Clima si Energie al UE din 2008, insa inca nu au fost puse la punct normele de aplicare. Certificatele verzi sunt tranzactionate pe “bursa pietei de profil” - Operatorul Pietei de Energie Electrica din Romania (OPCOM).

Vezi in slide-ul urmator ce avize sunt necesare constructiei unui parc eolian.