Un business cu o istorie de peste 130 de ani in fabricarea hartiei
Chiar daca Pehart Tec (Petresti, jud. Alba) este o companie al carei certificat de nastere a fost semnat in mai 2005, societatea are in spate o istorie de peste 130 de ani in fabricarea hartiei.Astfel, fabrica de papirus din Petresti a fost semnalata pentru prima data de Simion Barnutiu in revista “Transilvania”, la 1873. In articol se precizeaza insa faptul ca inca din 1837 intrasera in functiune intreprinderile mecanice de hartie in foi de la San Petru langa Sas Sebes si Zarnesti.
Istoricul Hans Schopp afirma la randul sau (in 1912, la Sibiu) ca fabrica din Petresti a fost construita in 1854, distrusa de un incendiu doi ani mai tarziu si rezidita intre 1856 – 1858.
Pana in 1870, Ardealul nu dispunea decat de “mori de hartie” actionate prin forta apei, unde prelucrau zdrente de in si canepa. Trecand in proprietatea unei firme din Viena, fabrica de la Petresti a fost reutilata dupa 1873, capacitatea de productie ajungand la 3.500 tone.
In urma unor investitii, in perioada 1900 – 1921 intreprinderea ajunge una dintre cele mai mari fabrici din tara.
O data cu infiintarea Societatii Anonime Romane “Petrifalau” in 1921, au fost create conditii pentru majorarea productiei anuale si pentru diversificarea sortimentelor curente: hartie velina, semivelina, de scris si de tipar, de ambalaj. In plus, in anii urmatori s-a reusit producerea de sortimente de hartie care pana atunci se procurau doar din import: hartie pentru tigarete, carbon indigo, hartie matase si hartie tissue.
Insa, in anul 2005 societatea a ajuns in pragul falimentului, fiind obligata sa vanda activele. Astfel, a fost infiintata Pehart Tec, societate care face parte din grupul de firme MG Tec Grup Dej, ce cuprinde 14 companii cu activitati preponderent in domeniul materialelor de constructii.
In prezent, Pehart Tec produce, sub brandul Pufina, hartie tissue jumbo role, hartie igienica, prosoape de bucatarie, servetele, suporturi alveolare, hartie igienica din maculatura, cofraje pentru oua, produse finite de maculatura.
Primii pasi in relatia cu BERD
“Totul a inceput in anul 2008, cu un e-mail de la BERD, in care se cerea permisiunea acestora de a vizita fabrica. Desi nu intentiona atragerea unui partener de afaceri, dupa ce a inceput criza, dl Tecar s-a gandit ca un parteneriat cu BERD l-ar scuti de un credit pentru a-si asigura capital de lucru. La un an de la vizita, a fost semnat contractul cu BERD care, in schimbul sumei de 6 milioane euro a primit un pachet de 25% din actiunile Pehart Tec. Banii au fost utilizati pentru cresterea productiei, drept capital de lucru”, sintetizeaza Gabriel Stanciu, directorul general al Pehart Tec.Aceasta reprezenta primul pas din partea BERD de a participa la capitalul unei societati comerciale romanesti. La momentul respectiv, Claudia Pendred, director BERD pentru Romania, aceasta miscare “demonstreaza disponibilitatea institutiei de a oferi capital nou companiilor romanesti bine administrate”.
Colaborarea cu BERD nu a adus mari modificari in programul si planurile de afaceri ale fabricii. In schimb, sunt realizate analize detaliate ale activitatii printr-o serie de rapoarte care sunt prezentate in Consiliul de Administratie, ce se intruneste de minim 5 ori pe an.
“BERD nu se implica in activitatea de zi cu zi a fabricii. Dintr-un anumit punct de vedere poate este mai bine. Este si asa destul de dificil sa gestionezi o activitate de o asemenea anvergura si nu intotdeauna te ajuta comentariile si implicarea cuiva care nu simte zi de zi pulsul fabricii. Scopul pentru care au cumparat pachetul de actiuni a fost acela de a investi si de a obtine profit, lucru pe care il vor realiza. Din pacate aceasta colaborare a inceput pe fondul crizei economice, preocuparea principala fiind in momentul de fata luarea de masuri pentru a contracara si a anula efectele acesteia”, afirma Gabriel Stanciu.
Investitia de 6 mil. euro din partea BERD a fost utilizata pentru capitalul de lucru. “A fost nevoie de o suplimentare majora a acestuia, datorita evolutiei pietei de celuloza, materia prima din care se fabrica hartia. Asa cum am mai amintit, a trebuit sa facem fata nu doar scumpirii accentuate a acesteia, ci si necesitatii achitarii acesteia in avans. Acest lucru a dus la un dezechilibru in cash flow, care a trebuit echilibrat”, explica Stanciu.
In ceea ce priveste atragerea unei noi runde de investitii din partea BERD, oficialul Pehart Tec afirma ca in prezent, pe fondul crizei financiare, compania a stopat toate investitiile. “Ne descurcam cu ce avem si incercam sa rationalizam tot ce este posibil de rationalizat”, concluzioneaza Gabriel Stanciu.
Maximizarea profitului nu este o vorba in vant
Fiind un produs de stricta necesitate, piata de hartie igienica si implicit piata materiei prime pentru fabricarea acesteia nu au fost puternic afectate de criza, declara Gabriel Stanciu. Un factor de destabilizare important, determinat in primul rand de criza economica, a fost insa cresterea accelerata a pretului la celuloza, materia prima utilizata la fabricarea hartiei tissue. Astfel, daca la mijlocul anului trecut pretul de achizitie era de circa 400 euro/tona, in luna iunie a acestui an a ajuns la 700 euro/tona. “A fost o crestere mult mai mare decat cele mai pesimiste predictii. Din pacate, cresterea de pret la hartie a putut fi implementata abia din trimestrul II al acestui an, ceea ce a creat un oarecare dezechilibru in cash – flow-ul companiei. In plus, producatorii de celuloza au speculat momentul si au acceptat vanzarea acesteia doar cu plata in avans”, spune Stanciu.
Un alt efect al actualului context economic a fost reducerea rulajului cu anumiti clienti, in primul rand din cauza scaderii consumului acestora si reducerii expunerii si solicitarii de garantii.
Un scenariu pesimist ar consta, in viziunea Pehart Tec, in mentinerea pretului ridicat la materia prima si majorarea pretului la utilitati.
De asemenea, majorarea TVA a avut un impact negativ asupra afacerii, fara ca reprezentantii companiei sa ofere detalii suplimentare. “Trebuie sa suportam consecintele si sa mergem mai departe. Ca producatori, consideram ca puteau fi luate masuri care sa ajute mai mult mediul de afaceri. Se comenteaza foarte mult pe aceasta tema, toata lumea este specialista, cred insa ca o discutie mai aprofundata cu producatorii ar fi mult mai benefica”, sustine Gabriel Stanciu.
Pentru acest an, Pehart Tec si-a propus atingerea unei cifre de afaceri de 55 mil. euro, cu un profit de 3,75 mil. euro.
Compania are in prezent 372 de angajati.
In primul semestru al acestui an, exporturile au reprezentat 70% din cifra de afaceri a Pehart Tec, printre pietele de desfacere numarandu-se Grecia, Ungaria, Germania, Bulgaria, Polonia, Serbia, Italia.
In Romania, valoarea pietei produselor igienico-sanitare din hartie este de aproximativ 77 milioane de euro, potrivit datelor MEMRB (martie 2008-februarie 2009). Importurile de hartie igienica (altele decat ale SCA Hygiene) detin o pondere de aproximativ 35-40%, ceea ce inseamna o valoare de cca. 14 milioane de euro, adica cca. 11.000 tone/an.
In ceea ce priveste prosoapele de bucatarie, valoarea pietei este de aproximativ 17 milioane de euro (luand ca reper un pret mediu de 1.300 euro/tona ar rezulta un consum de 13.000 tone/an).
“Potrivit estimarilor, trendul crescator se va mentine si in urmatorii ani, la un nivel de 10-15% anual in volum (ceea ce inseamna cresteri anuale de cel putin 4000 tone la hartie igienica si 2000 tone la prosoape de bucatarie) si 15-20% in valoare”, crede Stanciu.
Daca in 2007, pe piata din Romania existau circa 36.000 de tone de hartie igienica, in 2008 industria a continuat sa creasca. Ulterior, in contextul crizei globale, producatorii locali (hartie igienica, prosoape de bucatarie, batiste, servetele) au anuntat scaderi ale profitului de aproape 20%.
Cu toate acestea, piata din Romania este departe de a fi saturata de produse igienice de hartie, considera Gabriel Stanciu.
Conform MEMRB, consumul anual de produse finite din hartie tissue din Romania se situeaza la aproximativ 3,4 kg pe cap de locuitor, in timp ce in tari precum Italia, Germania sau Austria acesta se ridica la 13-15 kg/an per capita.
