-
Trecerea la euro: România nu bifează niciun criteriu de aderare
-
Mii de perechi de pantofi sport chinezești falși, opriți de la comercializare
-
A curs cu amenzi de la ANSVSA peste industria alimentară în luna martie
-
Câți bani câștigă o familie din România: 7.500 de lei, venit mediu pe gospodărie
-
Digi vinde o parte din reţeaua de fibră optică din Spania unui fond australian
-
Boloș, în ceață cu privire la creșterea prețurilor: Este o enigmă
Depresia, masurata in miliarde de euro
In prezent, 50 de milioane de europeni au probleme de sanatate mentala. In Germania, dezechilibrele mentale reprezinta cea de-a treia cauza a absenteismului de la locul de munca (cu un procent de 8,6%) si principala cauza pentru pensionarea anticipata (circa 30% din cazuri), devansand in ultimii 20 de ani problemele musculare si osoase si cancerul, potrivit lui Stefan Kapferer, secretar de stat pe langa Ministerul Sanatatii din Germania.
Pe nota de plata a Europei, numai depresia aduce costuri anuale de 136 de miliarde de euro. Cea mai mare parte din aceasta suma – 99 miliarde de euro, e reprezentata de pierderi in productivitate. In unele tari, costurile generate de problemele de sanatate mentala le depasesc pe cele ale somajului, cum e cazul Marii Britanii, care aloca anual 3,9 miliarde de euro in acest sens.
In ultimii 20 de ani, incidenta dezechilibrelor mentale s-a dublat in cele mai multe tari, pe fondul trecerii de la un sistem economic bazat pe industrie grea si agricultura la unul axat pe servicii. Sectoarele cele mai afectate sunt bankingul, educatia si administratia publica, in comparatie cu industria grea si constructiile, unde problemele de sanatate mentala sunt mai rare. Si viitorul nu arata mai bine.
Pana in 2030, depresia va ajunge pe locul intai in lume ca pregnanta a bolilor, devansand problemele respiratorii si digestive, potrivit lui Helmut Brand, profesor de sanatate publica europeana la Universitatea Maastricht din Olanda.
In Europa, Romania este din nou in capul listei negative. Potrivit unui studiu realizat anul trecut, romanii sunt cei mai pesimisti europeni, cu un procent de 35%. Media europeana este de 15%, iar vecinii nostri din sud, bulgarii, au un procent al pesimismului de numai 6%. “Din cate stiu, Romania si Bulgaria sunt vecini, nu stiu ce s-a intamplat acolo”, a spus Brand.
Romania este si una din cele 9 state ale Uniunii Europene unde “dezvoltarea starii de bine” nu se afla pe agenda guvernamentala. Tari unde starea de bine reprezinta obiectul unor strategii nationale si programe sunt Austria, Belgia, Cehia, Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Norvegia, Portugalia, Bulgaria, Grecia si Slovacia.
Ce se poate face, pana la urma, pentru a frana raspandirea depresiei si a bolilor mentale? La nivel de intentie, sanatatea mentala la locul de munca este unul din obiectivele strategiei UE “Europa 2020”. “Locul de munca, unde oamenii isi petrec cea mai mare parte din timp, e locul cel mai important unde se poate face preventia”, a spus Andrzej Rys, director in cadrul Directoratului General pentru Sanatate si Consumatori al Comisiei Europene. “Printr-un sistem de sanatate social, dar fara contributia companiilor nu ne putem atinge obiectivele. Ei trebuie sa investeasca in starea de bine. O stare buna de sanatate este un business bun pentru toata lumea”.
Vezi in slide-ul urmator ce anume cauzeaza depresia la locul de munca. Cum comentati?
Pe nota de plata a Europei, numai depresia aduce costuri anuale de 136 de miliarde de euro. Cea mai mare parte din aceasta suma – 99 miliarde de euro, e reprezentata de pierderi in productivitate. In unele tari, costurile generate de problemele de sanatate mentala le depasesc pe cele ale somajului, cum e cazul Marii Britanii, care aloca anual 3,9 miliarde de euro in acest sens.
In ultimii 20 de ani, incidenta dezechilibrelor mentale s-a dublat in cele mai multe tari, pe fondul trecerii de la un sistem economic bazat pe industrie grea si agricultura la unul axat pe servicii. Sectoarele cele mai afectate sunt bankingul, educatia si administratia publica, in comparatie cu industria grea si constructiile, unde problemele de sanatate mentala sunt mai rare. Si viitorul nu arata mai bine.
Pana in 2030, depresia va ajunge pe locul intai in lume ca pregnanta a bolilor, devansand problemele respiratorii si digestive, potrivit lui Helmut Brand, profesor de sanatate publica europeana la Universitatea Maastricht din Olanda.
In Europa, Romania este din nou in capul listei negative. Potrivit unui studiu realizat anul trecut, romanii sunt cei mai pesimisti europeni, cu un procent de 35%. Media europeana este de 15%, iar vecinii nostri din sud, bulgarii, au un procent al pesimismului de numai 6%. “Din cate stiu, Romania si Bulgaria sunt vecini, nu stiu ce s-a intamplat acolo”, a spus Brand.
Romania este si una din cele 9 state ale Uniunii Europene unde “dezvoltarea starii de bine” nu se afla pe agenda guvernamentala. Tari unde starea de bine reprezinta obiectul unor strategii nationale si programe sunt Austria, Belgia, Cehia, Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Norvegia, Portugalia, Bulgaria, Grecia si Slovacia.
Ce se poate face, pana la urma, pentru a frana raspandirea depresiei si a bolilor mentale? La nivel de intentie, sanatatea mentala la locul de munca este unul din obiectivele strategiei UE “Europa 2020”. “Locul de munca, unde oamenii isi petrec cea mai mare parte din timp, e locul cel mai important unde se poate face preventia”, a spus Andrzej Rys, director in cadrul Directoratului General pentru Sanatate si Consumatori al Comisiei Europene. “Printr-un sistem de sanatate social, dar fara contributia companiilor nu ne putem atinge obiectivele. Ei trebuie sa investeasca in starea de bine. O stare buna de sanatate este un business bun pentru toata lumea”.
Vezi in slide-ul urmator ce anume cauzeaza depresia la locul de munca. Cum comentati?