Sucu, Mobexpert: Nu cred in saracirea propriilor alegatori
Cresterile economiei cu 0,1-0,3% sunt neilustrative, ele fiind jaloane pentru cei care care cauta explicatii si scuze, altfel spus pentru aceia care nu muncesc, spune cu hotarare Dan Sucu (foto), proprietarul lantului de magazine de mobila Mobexpert.Omul de afaceri spune ca nu comenteaza masurile de austeritate luate de Guvern, dar ca efectele maririi TVA de la 19% la 24% incepand cu 1 iulie sunt catastrofale.
Masura, pe care Dan Sucu o caracterizeaza ca fiind o “gafa grosolana”, va face si mai dificila iesirea din recesiune, mai ales a pietei produselor de folosinta indelungata.
El remarca, totodata, cum Curtea Constitutionala si-a depasit “copios” prerogativele si ia decizii in materie de economie, cenzurand hotararile luate de Executiv.
“Nu cred ca poate sa existe o tara bogata cu cetateni saraci. Nu cred in saracirea propriilor alegatori”, sustine proprietarul Mobexpert.
Slide realizat de Laura Culita
Cerere scazuta pentru locuinte si preturi mai mici
Pe piata rezidentiala, atunci cand se anunta masuri dure, cumparatorii intra in asteptare pana cand se lamuresc, iar acest lucru afecteaza negativ decizia de cumparare pentru o perioada de trei sau chiar mai multe luni, explica Adrian Erimescu (foto), directorul general al portalului imobiliare.ro. “Din punct de vedere al solicitarilor, punctul minim a fost atins in decembrie. Interesul a fost mai scazut pe tot parcursul anului, manifestandu-se direct si in evolutia preturilor. Exceptie au facut lunile de toamna, cand cererea a reveni la un nivel acceptabil. O surpriza placuta, in sensul unei cresteri reale a interesului pentru piata de locuinte, am avut-o abia in ianuarie cand solicitarile clientilor au crescut in medie cu peste 20% fata de 2010”, continua Erimescu.
In procesul decizional de cumparare a unei locuintei, pretul si-a consolidat pozitia de criteriu principal, iar decizia individuala cu privire la tranzactionare a fost amanata de multi cumparatori, in conditiile in care si pretul chiriilor a scazut simtitor.
“Pentru o buna parte din clienti a devenit mai putin relevant daca locuinta pe care urmeaza sa o achizitioneze este noua sau nu, recurgand la compromisuri chiar si in ceea ce priveste amplasamentul. Pentru toata aceasta perioada, vorbim mai degraba de rezolvarea unei nevoi de moment, in speta achizitia unei locuinte, si mai putin de un plan sau o viziune cu caracter de investitie”, mai spune oficialul imobiliare.ro.
In utlimele 12 luni, indicele imobiliare.ro a inregistrat scaderi cuprinse intre 7%, in Brasov si 15% la Timisoara. Pe categorii de apartamente, scaderile au fost si mai evidente, diferenta maxima fiind de -20% in cazul apartamentelor vechi cu patru camere din Timisoara. In Bucuresti, apartamente vechi s-au depreciat cu 11,3%, iar in cazul celor noi, deprecierea nu trece de 10%.
Slide realizat de Sorina Negrila.
Vasile Armenean, Betty Ice: Sper ca nu am suferit degeaba
Vasile Armenean (foto), proprietarul producatorului de inghetata Betty Ice, cu afaceri de peste 19 mil. euro, sustine ca principalul efect al masurilor de austeritate a fost scaderea vanzarilor cu 30% incepand cu luna iulie, tendinta care se mentine si in prezent.“Pe termen lung sper ca nu am suferit degeaba. Daca nu ar fi fost aceste masuri, cred ca lucrurile ar fi aratat mai rau, chiar daca pe moment ne-ar fi fost mai bine. Pe termen lung, drumul ar fi fost gresit. Nu am fost de acord cu majorarea TVA, insa am sustinut masura de reducere a personalului din sectorul bugetar”, afirma Armenean.
Betty Ice nu a operat disponibilizari de personal. Numarul de angajati variaza, astfel incat in timpul sezonului Betty Ice are peste 500 de angajati, iar in extrasezon numarul acestora se ridica la 300-350 de angajati.
In plus, producatorul a angajat peste zece persoane cu experienta in sectorul bugetar, care in urma masurilor de austeritate si-au pierdut locurile de munca. “Sunt oameni care au lucrat in sanatate, fosti pompieri, jandarmi sau angajati din primarie. Numarul angajatilor creste in sezonul estival”, spune Vasile Armenean.
Pe de alta parte, Sorin Minea, director general al Angst si presedinte Romalimenta, nu a observat o migratie a angajatilor din sectorul bugetar catre mediul privat in industria in care activeaza. “Poate a existat o astfel de miscare in alte industrii. Cei care erau obisnuiti in sistemul bugetar sa nu faca nimic nu si-au gasit insa loc in mediul privat”, considera Minea.
Potrivit acestuia, principalele efecte ale masurilor de austeritate au fost scaderea consumului, explozia pietei negre si cel mai mare numar de falimente din industria post-decembrista.
Mai mult Sorin Minea sustine ca odata cu implementarea cresterii TVA potentialul Romaniei de a intra intr-o piata concurentiala puternica a fost redus substantial. “Sunt sustinator al masurilor de austeritate atata timp cat sunt cu adevarat de austeritate. Ori majorarea TVA a fost o masura injusta, care demonstreaza un singur lucru – impotenta statului de a colecta ceea ce trebuia colectat”, declara Minea.
Daca inainte de momentul iulie 2010 industria alimentara se afla intr-un punct de crestere, in prezent aceasta se afla “intr-un punct de prabusire”, cei afectati fiind “platitorii de taxe”.
Slide realizat de Alina Stan
Orange: Piata telecom a fost lovita dur de masurile de austeritate draconice
Pe segmentul de IT&C a continuat scaderea, insa exista si industrii care evolueaza mai bine precum cel al productiei de software ori al retailului online. Aceasta tendinta se datoreaza faptului ca tot mai multi oameni alegand sa cumpere de pe internet datorita preturilor mai mici decat in magazinele clasice.Piata de telecomunicatii, care a scazut anul trecut cu peste 10% fata de 2009, pana la aproximativ 2,87 miliarde de euro, a fost de asemenea foarte afectata de masurile de austeritate deoarece serviciile telecom sunt folosite de majoritatea romanilor, iar astfel numarul de utilizatori afectati de taierile din sectoril bugetar a fost mare.
O parte dintre clienti si-au redus consumul pentru a plati mai putin, iar, in acest context, operatorii au fost nevoiti sa scada tot mai mult preturile pentru a-si mentine baza de clienti.
"In 2010, piata de telecomunicatii a fost lovita dur de criza economica si de masurile de austeritate draconice implementate de guvern. Intregul sector a scazut cu aproximativ 10,4% din cauza declinului continuu al veniturilor de telefonie mobila, care au scazut cu 12,4% comparativ cu 2009, dar si al scaderii numarului de utilizatori, lucru care s-a intamplat pentru prima data in Romania. Acest lucru a fost determinat de o diminuare a numarului de cartele pe segmentul prepaid. Clientii de business si-au optimizat de asemenea cheltuielile pentru telecomunicatii. Telefonia fixa ramane intr-o spirala a scaderii, in crestere fiind doar internetul fix, datorita succesului serviciilor broadband oferite de RCS&RDS si Romtelecom. Presiunea continua pe preturi este ceea ce conduce aceasta piata", explicau recent intr-un raport financiar oficialii France Telecom, actionarul majoritar al Orange Romania, cel mai mare jucator pe piata locala de telecomunicatii.
Unul dintre domeniile lovite cele mai lovite de criza si de masurile guvernamentele este cel al distributiei de produse IT.
„In 2010, scaderea puterii de cumparare a romanilor, orientarea catre produsele piratate, tendinta generalizata de a <<pune banii la ciorap>>, care a afectat puternic negativ activitatea de retail, toate acestea au avut ca efect o reducere a activitatii comerciale. Ca furnizor de produse si servicii, am resimtit o ingreunare majora a activitatii cu principalii nostri clienti, marile lanturi de retail, care din cauza scaderii vanzarilor au luat masuri de austeritate, ale caror principale <<victime>> au fost furnizorii”, explica Mihail Stegaru, manager de produs al TNT Games, divizia de jocuri a RHS Company, unul dintre cei mai mari distribuitori de pe piata locala.
Astfel, in primul trimestru din acest a, businessul TNT Games s-a diminuat cu 40% fata de perioada similara din 2010, iar numarul de angajati a scazut de la sapte la trei.
"Cu siguranta aceste masuri au generat o crestere a reticentei in ceea ce priveste decizia de cumparare din partea consumatorulul, pe fondul unui viitor nesigur", afirma si Stefan Ichim, directorul general al Romania. Filiala locala a producatorului de electronice japonez a inregistrat afaceri de 57,7 milioane de euro intre aprilie 2010-martie 2011, mai mult 5% fata de anul fiscal anterior.
In ceea ce priveste segmentul de software, tot mai multi jucatori incep sa reia angajarile si sa raporteze cresteri ale afacerilor datorita companiilor care isi dezgheata bugetele de investitii in IT.
De exemplu, Advantage Software Factory (ASF), producator local de aplicatii de management al relatiilor cu clientii, de colectare de debite si restante, a inregistrat anul trecut afaceri mai mari cu 7-8% fata de cele doua milioane de euro raportate in 2009. Pe de alta parte, compania are in prezent 60 de angajati fata de 55 in primul trimestru din 2010.
“Noi pe segmentul de colectare am fost avantajati, pentru ca reducandu-se salariile, oamenii si-au platit mai greu datoriile si companiile au apelat la noi. Iar pe solutiile de CRM (n.red. managementul relatiilor cu clientii) este greu de spus daca am fost influentati de masurile de austeritate. Pentru ca a fost o scadere a economiei si companiile si-au redus bugetele de IT. Mai mult am simtit majorarea TVA decat reducerile bugetare”, explica Stefan Paun, directorul general al ASF.
Managerul crede ca reducerea numarului de salariati din sistemului bugetar a fost o masura buna, dar ar fi preferat sa fie concediate mai multe persoane decat sa se taie salariile.
“Ar trebui sa fie dati afara mai multi, pentru ca, desi pe termen scurt, ar putea aparea o scadere a consumului, pe termen lung, efectele vor fi benefice. Au venit si la noi foarte multi bugetari la interviuri, dar majoritatea nu au competente. Multi au incercat sa mearga in mediul privat si presupun ca o parte au si reusit. Insa noi nu am gasit o persoana pe care sa o si angajam. Unii dintre ei erau priceputi, dar doar pe anumite domenii”, a mai spus managerul.
Oficialii companiei de training BPP confirma ca tot mai multi bugetari s-au orientat catre companiile private, dar nu doar din cauza disponibilizarilor.
"Continuarea dezvoltarii profesionale necesita sustinere financiara considerabila, de aceea multe persoane au optat pentru un nou angajator care sa le ofere aceasta oportunitate".
Slide realizat de Cristina Negraru.
Tampiza, LukOil: Masurile nepopulare vor scurta perioada de recesiune
“Vad o oarecare stabilizare in conditii de criza. Daca s-ar fi pasat aceleasi cheltuieli mai departe, atunci aveam sanse foarte mari ca BNR sa nu poata sa tina cursul in frau”, este de parere Constantin Tampiza (foto), cel care se ocupa de strategia de dezvoltare a companiei petroliere LukOil in Romania. Oficialul LukOil spune ca este surprins de faptul ca presedintele Traian Basescu a luat masuri care nu erau populare, riscand astfel o scadere majora a cotei de popularitate. “M-a mirat ca Basescu a avut vointa de a fi liderul masurilor antisociale. Politic, el a avut de pierdut, dar fara aceste masuri nepopulare consecintele ar fi fost mult mai grave”, explica Tampiza.
Iesirea Romaniei din recesiune depinde de insanatosirea economica la nivel global, dar semnalele la nivel european nu sunt incurajatoare, pentru moment, “in conditiile in care Portugalia tocmai primeste iar bani pentru a acoperi, practic, niste bule de sapun”. In plus, trebuie luata in considerare si situatia tulbure din nordul Africii care creeaza tensiuni tocmai in tarile mari exportatoarea de petrol.
“Piata de contracte futures la combustibil a generat inflatie, mai ales in tarile mai sarace”, comenteaza Tampiza, estimand ca in Romania puterea scazuta de cumparare nu poate suporta majorarile la pompa. Din acelasi motiv, sectorul serviciilor ramane in continuare afectat de criza.
Cat despre previziunile asupra posibilei iesiri din recesiune a Romaniei, Tampiza este de parere ca inca nu sunt semne concrete, chiar daca anumite ramuri din economie, precum exporturile, s-au dezghetat. “Bancile sunt rezervate in a acorda credite. Mai degraba finanteaza deficitul bugetar decat sa acorde credite populatiei”, este de parere oficialul companiei petroliere.
El crede ca fara masurile de austeritate, recesiunea ar fi durat mai mult. “Cred ca 2011 este ultimul an de recesiune si daca finalizam anul cu plus 0,1-0,3% este bine”, sustine Constantin Tampiza.
Slide realizat de Laura Culita
Damian, Terapia Ranbaxy: Pariez pe o crestere economica de 2-2,5% in 2011
“Din punctul de vedere al afacerilor, perioada de criza si de recesiune a fost binevenita pentru ca foarte multi manageri si afaceri traiau o efervescenta inconstienta”, spune Dragos Damian (foto), directorul general al companiei farmaceutice Terapia Ranbaxy.In opinia sa, perioada de criza a adus ragazul necesar pentru ca multe companii sa-si faca “ordine”, prin restructurari si reorganizari , si sa-si indrepte atentia spre eficienta, performanta si productivitate.
“Cred ca tot criza si masurile de austeritate au dat doua legi foarte importante, cea a Educatiei si Noul Cod al Muncii, care produc schimbari importante si orienteaza institutiile spre performanta”, subliniaza managerul.
In privinta fortei de munca, Damian afirma ca observa semnale de dezghetare, desi inca timide. “Sunt ocupari de posturi vacante, apar cateva pozitii noi, dar mai mult ca o tatonare, iar externalizarea este o solutie care da roade”, explica directorul general al producatorului de medicamente.
Pe de alta parte, managerul declara ca a pus un pariu pentru intreg anul care tinteste o crestere economica de 2-2,5%, bazele pentru acest scenariu fiind o politica monetara buna, corelata si cu cea europeana, sporirea exporturilor si cresterea consumului.
Slide realizat de Laura Culita.
"Continental Hotels a fost afectat de criza la fel ca intreaga industrie a ospitalitatii"
Lantul hotelier Continental a fost afectat de criza economica asa cum a fost afectata intreaga industrie a ospitalitatii. Grupul a inregistrat o pierdere de 4,8 milioane euro anul trecut, generata indeosebi de cheltuielile financiare.“Masurile de austeritate luate in 2010 au fost hotarate dupa o analiza manageriala rapida si decisa, tinand seama de evolutia pietei. Continental Hotels, ca unitate, a raspuns rapid, aplicandu-le imediat”, sustine Radu Enache (foto), omul de afaceri care detine lantul hotelier.
Compania a realizat o analiza si o evaluare foarte amanuntita a riscurilor cu care s-ar fi putut confrunta si a redus cheltuielile cu aproximativ 30%. Aceste reduceri au fost aplicate in toate departamentele - plecand de la marketing, publicitate, pana la pregatire personal si zona operativa.
“Am externalizat diverse servicii catre terti, acolo unde era cazul, inclusiv in cazul HR, unde am folosit unde se putea optiunea PFA-urilor”, explica Enache.
Politica de resurse umane a Continental Hotels este extrem de procedurata si bazata pe nevoile precise ale grupului si pe selectia ofertei, potrivit sefului companiei. “Atunci cand renuntam la personal ca masura de reducere a cheltuielilor, nu angajam decat daca ne trebuie sau daca este vorba de specialisti de clasa”, continua el.
Criza a schimbat planul de dezvoltare al lantului, care avea in plan sa ajunga la 24 de unitati si la peste 3.000 de camere in momentul de fata. In 2008, lantul hotelier avea 1.300 de angajati, iar in acest moment are doar 900.
Slide realizat de Alexandra Teodorescu
Efecte zero pentru Armax si Oltchim
Managerii companiilor ce nu opereaza intr-o piata a bunurilor de larg consum, spun ca activitatea societatilor pe care le conduc au fost afectate foarte putin sau chiar deloc de masurile de austeritate anuntate in urma cu un an.„Afacerea Armax Gaz nu a fost afectata direct de aceste masuri; cu sau fara ele situatia noastra nu ar fi fost foarte diferita. Ma afecteaza doar mental, pentru ca sunt roman si asist la aplicarea unor masuri de austeritate facute neprofesionist si aplicate asupra tuturor, si nu doar in anumite zone si sectoare, unde era nevoie”, a declarat Mircea Vescan, proprietarul si directorul producatorului de echipamente pentru industria de petrol si gaze Armax Gaz.
Constantin Roibu, seful Oltchim Ramnicu Valcea, companie care anul trecut a avut peste 3.500 de angajati, spune ca migrarea bugetarilor spre privat nu a fost foarte vizibila, cu atat mai mult cu cat societatile s-au concentrat la randul lor pe restructurari.
„Pe noi nu ne-au afectat masurile de austeritate, pe noi ne afecteaza faptul ca nu putem functiona la capacitate maxima. Oltchim nu a mai facut angajari in ultimul timp, ba chiar avem un program de restructurare prin care vrem sa mai externalizam activitati, asa ca nu sunt in masura sa spun ca am asistat la un val de bugetari care au venit sa se angajeze in privat”, a declarat Constantin Roibu, presedintele si directorul combinatului chimic Oltchim.
Slide realizat de Ionut Sisu
Piata de comunicare, afectata de scaderea consumului
Anul trecut, cand autoritatile au anuntat majorarea TVA si reducerea salariilor bugetarilor, oamenii de comunicare spuneau ca masurile de austeritate vor avea efecte indirecte asupra pietei de publicitate: scaderea consumului va genera o noua reducere a bugetelor de marketing ale clientilor.Au avut dreptate: piata de media a scazut in 2010 cu circa 10%, pana la aproximativ 300 de milioane de euro.
“Anul trecut businessul agentiei mele a crescut, asadar exista si exceptii fericite, dar industria de comunicare s-a contractat pentru ca a scazut consumul si implicit, in mare parte, au scazut bugetele de comunicare ale clientilor”, spune Mihaela Nicola (foto), CEO al holdingului de comunicare The Group.
Afacerile The Group au crescut anul trecut, datorita clientilor noi adaugati in portofoliu si a faptului ca o parte din clienti – exceptiile fericite – nu au redus bugetele de comunicare, asa cum era previzionat.
“Reducerea salariilor in sectorul public a avut neindoielnic un rol in scaderea consumului la nivel national. Implicit bugetele de comunicare ale celor mai multi dintre clienti s-au diminuat”, a mai spus Nicola.
Sefa The group a primit solicitari de angajare ale unor persoane din sectorul privat, insa nu mai multe decat in alti ani. “Poate si pentru ca industria noastra este una strict specializata”, explica ea. “Dar cele mai multe solicitari de angajare ale anului trecut au venit de la oameni care au lucrat sau lucrasera in media”.
Pentru anul acesta, managerii estimeaza o stagnare a pietei de comunicare, cu posibilitatea unei usoare cresteri in a doua parte a anului.
Slide realizat de Simina Mistreanu
"Guvernul ar trebui sa se concentreze pe informatizarea sectorului de stat"
Constantin Boromiz, proprietarul grupului Boromir, liderul pietei locale de panificatie, spune ca nivelul cererii si al vanzarilor din domeniu au fost afectate mai ales de cresterea TVA si abia apoi de celelalte masurile de austeritate facute publice de Guvern. „Marirea TVA este principala masura care a lovit companiile, in primul rand in ceea ce priveste consumul, dar si din punctul de vedere al cresterii evaziunii fiscale. In piata de panificatie, dar si in general, un TVA de 24% pastrat pentru mai multi ani ii distruge pe cei care aduc bani la buget. Inteleg o astfel de masura luata temporar, dar pe termen lung se va intoarce bumerangul si din ce in ce mai putini bani vor veni la buget”, a declarat Boromiz.
Boromir Prod Buzau (SPCU), parte a grupului Boromir, si-a redus cu 77% profitul de anul trecut, pana la 0,72 milioane lei. Evolutia a venit pe fondul unei scaderi usoare a afacerilor, care s-au cifrat la 128 milioane lei.
„Cel mai sanatos era sa se restructureze doar aparatul administrativ fara sa se mareasca TVA, asa cum s-a incercat initial, pana sa vina seria de greve. Eu nu am vazut o migrare a bugetarilor in mediul privat. Ca sa migrezi in privat trebuie sa si muncesti. Nu spun ca la stat nu se munceste deloc, dar probabil jumatate din cei de acolo nu stiu ce inseamna sa ai o adevarata responsabilitate la locul de munca”, spune Constantin Boromiz.
El mentioneaza ca in locul masurilor de austeritate, Guvernul ar trebui sa se concentreze pe informatizarea sectorului de stat. „In acest fel se reduc cheltuielile cu locurile de munca si este usurata si viata companiilor”, considera proprietarul grupului de panificatie.
Slide realizat de Ionut Sisu
Cum au rezistat agentiile imobiliare?
Agentiile imobiliare care au trecut peste ultimul an si-au consolidat pozitia pe piata, este de parere Dragos Vilceanu, presedintele Asociatiei Brokerilor Imobiliari (ABI). Desi preturile nu au scazut dramatic, conform statisticilor oficiale numarul tranzactiilor imobiliare este in crestere, deci piata intermedierilor isi revine treptat, mai spune el.Primele doua-trei luni de la anuntarea masurilor de austeritate au reprezentat cea mai grea perioada.
“Piata intermedierilor imobiliare reprezinta doar 3% din cea imobiliara, care este foarte sensibila la factorul psihologic care dicteaza decizia de achizitionare a unei locuinte. Efectul imediat al masurilor de austeritate a fost ingrijorarea accentuata manifestata in intreaga societate si dezinteresul crescut fata de piata imobiliara, lucru reglat pe parcurs, in mod natural, de nevoia de locunte”, explica Vilceanu.
Pe de alta parte, Adrian Erimescu, seful imobiliare.ro, este de parere ca pentru unele agentii imobiliare veniturile au crescut in ultimul an, pentru ca au stiut sa foloseasca perioada ca pe o oportunitate de diferentiere, insa cele care nu s-au adaptat au disparut.
Retailerii, mai precauti. Pe langa piata de locuinte si piata agentiilor imobiliare, un alt segment lovit de masurile de austeritate a fost cel de retail imobiliar.
“In urma masurilor luate de guvern, retailerii se feresc de orice locatie care ar putea repezenta riscuri si se concentreaza pe spatii cu trafic si vanzari sigure. Mall-urile existente si performante au reusit sa inlocuiasaca usor chiriasii slabi cu altii noi, in timp ce locatiile sau orasele secundare au fost evitate de chiriasi”, spune Razvan Sin, seful departamentuluid retail al consultantului imobiliar DTZ Echinox.
Cel mai putin afectati de masurile de austeritate au fost retailerii care vand bunuri de necesitate si cei care opereaza pe segmentul produselor exclusiviste, inchei consultantul.
Slide realizat de Sorina Negrila.
Cum a inceput anul pentru micii antreprenori
Intreg mediul de afaceri asteapta ziua de 13 mai, cand vom afla daca economia a iesit din recesiune, insa businessurile micilor antreprenori se lovesc in continuare de greutatile crizei.Micii intreprinzatori din online isi pastreaza optimismul dupa un 2010 foarte greu, care i-a fortat pe multi sa isi reduca operatiunile. Spre exemplu, o firma de talie redusa care ofera servicii de programare si web-design se plange de procedurile birocratice greoaie, care le-au afectat activitatea, pe langa efectele crizei economice.
Nici antreprenorii din turism nu au avut un 2010 grozav, iar primele luni ale anului au adus cresteri doar pentru pensiunile plasate in “zone turistice fierbinti” si ultra-popularizate, ca Poiana Brasov, Sinaia sau Predeal.
Aici, indiferent de sezon, pensiunile si casele cu specific traditional care ofera cazare au prosperat, in ciuda crizei economice, datorita numarului mare de turisti care vin atat din tara, cat si din strainatate.
Daca segmentul retail pare sa fi iesit mai demult din criza, cu marii jucatori interesati de lansari si deschideri de noi magazine, la nivel mai mic, antreprenorii care au ales o afacere de tip supermarket inca se lupta cu datoriile si scaderea numarului de clienti.
Slide realizat de Diana Zagrean.
