Ce urmeaza dupa momentul 13 mai?
Vineri, 13 mai, Institutul National de Statistica (INS) a anuntat iesirea tehnica din recesiune, dupa ce Produsul Intern Brut a urcat in primul trimestru cu circa 0,6% fata de ultimele trei luni ale anului trecut si cu 0,3% fata de perioada similara din 2010.Desi definitia iesirii tehnice din recesiune este una neconventionala si mai putin agreata de economisti, aprecierea usoara a PIB exprima premise favorabile si optimiste pentru viitor. De acum, provocarea cea mai mare va fi in construirea unei cresteri solide si fundamentate, sustin specialistii consultati de Wall-Street.ro.
„Prudenta trebuie sa fie cuvantul de ordine de acum inainte. Nu putem iesi cu mesaje nerealiste, care sa anunte cresteri de salarii, de pensii, reducerea CAS sau a cotei unice, pentru ca nu se vor putea realiza. Romania are nevoie de un mesaj prudent – optimist. Sa nu uitam ca avem de realizat o reducere a deficitului bugetar”, a declarat pentru Wall-Street.ro Ionut Dumitru (foto), economistul – sef al Raiffeisen Bank.
Pentru acest an, Dumitru vede o crestere economica de de 1,5%, alimentata in primul rand de industrie, care a fost motorul cresterii si in primul trimestru. El se asteapta la o crestere a serviciilor in acest an, scadere in constructii si o cagricultura pe zero, mai ales ca este supusa unor riscuri multiple.
“Trebuie sa fim cumpatati ceea ce presupune, inainte de toate, sa nu repetam greselile facute. Sa avem incredere si sa oferim incredere. Ar fi foarte bine daca am putea sa acceleram absorbtia fondurilor europene si sa generam exporturi, daca am putea sa consumam cu chibzuinta si sa economisim. Ar fi foarte bine daca am avea mai multa incredere in Romania. O merita”, a declarat Florian Libocor, economistul sef al BRD.
Acesta estimeaza o crestere a PIB tot de 1,5% in acest an, dar nu exclude si o performanta mai buna. Vectorii principali vor fi industria, exportul, investitiile si revenirea consumului.
“O importanta mare o are investitia in infrastructura care atrage dupa ea dezvoltare si crestere. Fara infrastructura putem sustine ca avem capacitate, dar nu putem demonstra ca stim sa o folosim”, a conchis Libocor.
Prudenta, reforme, investitii si liniste pe plan extern
Iesirea tehnica din recesiune poate exprima premise favorabile, de depasire a momentului critic al crizei, o perioada de bun augur pentru reluarea investitiilor si, implicit, de reluare a angajarilor. Cu toate acestea, data fiind natura acestei crize, precum si consecintele acesteia, nu trebuie sa ne grabim sa afirmam ca economia a intrat intr-un nou ciclu economic.
„Dupa parerea mea, dezechilibrele acumulate in perioada premergatoare crizei si agravate de criza au contribuit la reducerea semnificativa a potentialului de evolutie a economiei (cresterea pe termen lung). Trebuie sa ne mentinem prudenti. Pentru ca nu este exclus sa se reintre (cel putin temporar) in contractie mai ales daca nu se vor relua investitiile si nu se vor continua reformele structurale”, a explicat Andrei Radulescu (foto), senior analist la Target Capital.
De asemenea, continuarea cresterii economice pe baze solide are nevoie si de o situatie macroeconomica externa care sa nu se deterioreze si de o continuare a reformelor structurale.
Dimensiunea mica a economiei romanesti (122 miliarde de euro anul trecut) o predispune la undele de soc de pe plan extern, atat pozitive cat si negative.
„Daca pe plan extern situatia se va ameliora semnificativ, iar pe plan intern nu vor exista derapaje, nu este exclus ca ritmul de crestere din acest an sa se situeze in apropiere de 2% y/y (peste prognoza oficiala a FMI). Insa recent sunt consemnate multe semnale de dezaccelerare pe plan extern, determinate de normalizarea politicilor monetare (in tarile emergente din Asia, inclusiv China, dar si in Zona Euro), de criza finantelor publice, de accelerarea presiunilor inflationiste si nu in ultimul rand de resimtirea cutremurului din Japonia”, a mai explicat Radulescu.
Astfel, prudenta este cuvantul de ordine in previziunile pe 2011, mai ales ca nu este exclus ca riscurile externe sa determine o dezaccelerare a exporturilor romanesti, iar consumul sa nu se relanseze in acest an.
Analistul Target Capital considera ca elementul care va dicta ritmul de evolutie economica este reprezentat de investitii.
Indicatori importanti de urmarit pe viitor
Florian Libocor (foto), economistul sef al BRD, crede ca industria a avut contributia majoritara la formarea valorii adaugate brute, dar si exporturile au mentinut stacheta sus, in timp ce consumul individual isi revine mai repede. „Semnalul este unul singur: incredere. Romania poate mai mult. Cu incredere si cumpatare revenirea economica ar putea avea loc mai repede si mai sanatos”, a declarat Libocor pentru Wall-Street.ro.
PIB are o importanta semnificativa deoarece arata cum si de unde generam valoare dar si cum o utilizam, cat de intelept.
Alti indicatori nu mai putin importanti sunt inflatia (factorul de erodare a valorilor acumulate), deficitul bugetar si cel extern (imagine a echilibrului dintre economii si investitii), gradul de absorbtie a fondurilor europene (imagine a capacitatii de a utiliza resursele si a genera afaceri) sau ritmul de creare a locurilor de munca, recomanda Libocor.
Produsul intern brut (PIB) este mai degraba un indicator psihologic, considera Andrei Radulescu. Dar factorii psihologici sunt foarte importanti in economie, mai ales in ultima perioada, iar aceasta crestere poate exprima premise mai bune, cel putin pe termen scurt, pe fondul ameliorarii perceptiei investititorilor.
Insa, mai exista o serie de indicatori macroeconomici, cel putin la fel de importanti.
„In primul rand trebuie sa observam comportamentul investitiilor – elementul fundamental a carui evolutie va previziona iesirea din criza si intrarea intr-un nou ciclu economic. Apoi evolutia locurilor de munca, evolutia incasarilor la buget si monitorizarea procesului de consolidare bugetara, evolutia rating-ului de tara. O revenire pe investment grade ar ajuta foarte mult”, a explicat analistul Target Capital.
Ionut Dumitru sustine ca un indicator foarte important este numarul de angajati din economie.
„Cand economia va incepe sa creeze locuri de munca, acesta va fi un semnal foarte important”, a explicat Dumitru.
Industria, motorul cresterii economice?
Economistul sef al ING, Nicolaie Chidesciuc (foto), a explicat ca industria a fost singurul segment care a contribuit la cresterea economica din primul trimestru. „Aceasta cifra este un semnal pozitiv ca economia Romaniei va incheia anul 2011 pe plus. Este momentul de relansare a economiei. Noi estimam o crestere de 0,6% in acest an, pana la maxim 1%. Nu exclud scenariul unei cresteri de 1,5%, dar cred ca este foarte putin probabil”, a explicat Chidesciuc, pentru Wall-Street.ro.
Economistul ING sustine ca tot industria va fi motorul cresterii economice din acest an pe partea de formare. „Pe zona de cheltuieli, vom avea un an cu exporturi nete pozitive, dar ma astept si la o revenire usoara a consumului si investitiilor”.
Si Andrei Radulescu este de acord ca evolutia economiei interne in trimestrul I al a continuat sa fie sustinuta de mecanismul exporturi-industrie. Exporturile au continuat sa creasca si chiar au cunoscut o accelerare in T1 (ritm de peste 9% q/q, 39% y/y).
„La aceasta evolutie a contribuit in primul rand relansarea economica consemnata la nivelul principalilor parteneri comerciali (si observam ca Zona Euro – destinatie a aproximativ trei sferturi din exporturile romanesti – a crescut la un ritm de 0,8% q/q in T1, in accelerare comparativ cu ritmul din ultimele 3 luni ale anului 2010 (0,3% q/q))”, a explicat analistul Target Capital.
Cu toate acestea, iesirea din recesiune nu ar fi fost posibila fara stabilizarea cererii interne.
Cifra de afaceri din sectorul de servicii a bifat o crestere cu 3,5%q/q (in termeni nominali). Comertul a continuat sa se contracte in termeni reali (crestere nominala a cifrei de afaceri la nivel de ramura cu doar 0,1% q/q).
„Cu alte cuvinte, consumatorul roman a continuat sa-si ajusteze activitatea la noua realitate a venitului real disponibil, afectat de presiunile inflationiste determinate de avansul cotatiilor internationale la bunuri, precum si de majorarea TVA-ului si reducerea salariilor din sectorul public”, a mai explicat Radulescu.
