Ce avem de invatat de la sistemul fiscal francez?

Ce avem de invatat de la sistemul fiscal francez?Sistemul francez CESU este una dintre propunerile facute de Junior Chamber International (JCI) Romania pentru a impozita munca la negru. Modelul francez CESU este bazat pe introducerea unor CEC-uri, care sunt utilizate strict pentru plata unor servicii prestate de catre indivizi.

“E relevanta experienta Frantei unde sistemul de regim fiscala simplificat CESU, doar in 2009 au fost create 580.000 de noi firme ale tinerilor intreprinzatori, fapt care a situat-o pe locul 1 in Europa dupa numarul de startup-uri noi infiintate”, a declarat pentru Wall-Street.ro Radu Limpede, consultant economic.

Mecanismul sistemului CESU este urmatorul: Beneficiarul unui serviciu achita celui care presteaza munca, sa zicem ca i-a reparat instalatia sanitara, 100 de lei folosind aceste CEC-uri. Prestatorul isi deconteaza banii si primeste acesti 100 de lei. In schimb, beneficiarului acestui serviciu I se retrag din cont 120 de lei, care acopera si contributiile sociale ale prestatorului, in acest exemplu 20 de lei. Ulterior, jumatate din acesti bani, adica 60 de lei, se vor scadea din impozitul pe care il are de achitat beneficiarul la sfarsitul anului.

Mai mult, Franta a facut inca cateva alegeri inteligente in sensul reducerii birocratiei, cea mai recenta fiind plata electronica a taxei pe valoarea adaugata (TVA).

Secretarul general al AOAR, Cristian Parvan, a explicat pentru Wall-Street.ro de ce Franta, desi are o birocratie destul de greoaie, a reusit sa faca in urma cu cativa ani un calcul pragmatic in ceea ce priveste adevaratele costuri ale impozitarii firmelor de talie medie.

Autoritatile franceze au inspectat firme din diverse sectoare de activitate si au cuantificat efectele taxelor asupra rezultatelor financiare inregistrate de acestea. In contextul in care firmele intrau pe pierdere in urma acestor poveri fiscale, autoritatile au decis sa plafoneze darile astfel incat o firma sa nu plateasca mai mult de un anumit procent din totalul cifrei de afaceri pentru a ramane profitabila.

Trei pasi simpli pentru un sistem fiscal mai eficient

Trei pasi simpli pentru un sistem fiscal mai eficientAvand exemplul Frantei, dar si pe cel al Suediei, unde antreprenorii platesc o singura taxa pe an, oamenii de afaceri romani au gasit solutii simple pentru a imbunatati sistemul fiscal si in Romania, tot ce a lipsit pana acum fiind vointa politica.

AOAR a solicitat in nenumarate randuri autoritatilor sa examineze in primul rand costul de administrare a sistemului de taxe.

“Acesta este primul lucru pe care il face orice stat, calculeaza cat il costa ca sa incaseze si cat incaseaza”, apreciaza Cristian Parvan.

In al doilea rand, in urma analizei facute la primul pas, taxele care au costul de colectare prea mare ar trebui desfiintate sau comasate.

Un al treilea pas
, pe care secretarul AOAR il considera foarte ambitios, este de a crea un sistem de rate fixe pentru firme, pe care sa le plateasca trimestrial, iar la sfarsit de an sa aiba loc o regularizare. Acest lucru ar fi posibil daca un inspector fiscal ar face o medie a taxelor platite de o firma in ultimii 2-3 ani sau chiar cinci ani, astfel incat firma sa plateasca o rata fixa echivalenta acelei medii, urmand sa fie facuta periodic regularizarea.

Problemele fiscale mananca prea mult din timpul tinerilor antreprenori

Problemele fiscale mananca prea mult din timpul tinerilor antreprenoriPotrivit studiului JCI Romania, un tanar antreprenor aloca aproximativ 37% din timpul total problemelor administrativ-fiscale.

“Pentru a creste sansele de supravietuire a unei tinere afaceri, antreprenorul trebuie lasat sa faca lucrul la care se pricepe cel mai bine si anume dezvoltarea propriei afaceri. Intreprinzatorul trebuie degrevat de povara contabilitatii complicate, calculului de taxe si impozite si depunerea de declaratii, lucru care poate fi obtinut printr-un regim administrativ si fiscal simplificat”, arata studiul JCI.

Potrivit consultantului Radu Limpede, orice reducere a birocratiei fiscale este binevenita pentru mediul de afaceri, mai ales ca Romania este de ani buni printre codasele Europei la numarul de ore necesare pentru a completa declaratii fiscale sau alte obligatii in relatie cu statul.

“Antreprenorii cu vocatie se lupta cu orice greutati, insa tinerii care viseaza o noua afacere pot fi stimulati sa inceapa mai repede daca stiu ca numarul de ore alocat birocratiei este minim si se pot concentra pe afacerea de baza. Nu oricine isi permite un avocat si contabil intern inca din primul an”, mentioneaza Limpede.

Parafiscalitatea ramane un subiect sensibil pentru oamenii de afaceri

Parafiscalitatea ramane un subiect sensibil pentru oamenii de afaceriReducerea numarului de taxe a fost un subiect des dezbatut in ultimii ani, iar la incheierea misiunii FMI de duminica chiar presedintele Basescu a readus in discutie o viitoare revedere a sistemului de taxe.

Bineinteles, reducerea parafiscalitatii este privita ca o masura foarte buna de mediul de afaceri, intrucat antreprenori prefera sa se concentrez pe domeniul de activitate, fara sa descurce itele sistemului.

“In plus, reducerea acestor biruri nu ar avea un impact negativ major asupra bugetului de stat, stiut fiind faptul ca sumele colectate prin aceste canale sunt mici, uneori chiar derizorii. Disparitia lor ar lasa afara obiectul muncii unui numar de functionari care ocupau un loc caldut si care apasau pe cheltuielile bugetare. Din acest punct de vedere, putem spune ca este un scenariu "win-win", atat pentru mediul de afaceri cat si pentru stat”, a declarat pentru Wall-Street.ro Gabriel Sincu, partener in cadrul Mazars Romania.

La inceputul acestui an, premierul Emil Boc a dat asigurari mediului de afaceri ca sistemul declaratiei unice va fi perfectionat, acest proces conducand la reducerea numarului de taxe parafiscale.

Cu toate acestea, in opinia secretarului general al AOAR, “parafiscalitatea este complet scapata din maini si complet neexaminata”.

Taxele parafiscale sunt cele care nu sunt reglementate de codul fiscal, ci de actele normative emise de autoritatile centrale sau locale.

Dezbaterea ramane deschisa in privinta efectelor reducerii CAS-ului

Dezbaterea ramane deschisa in privinta efectelor reducerii CAS-uluiReducerea CAS-ului este una dintre optiunile pe care le are Guvernul in acest an pentru stimularea economiei, in conditiile in care economia pare sa se fi stabilizat, iar deficitul bugetar este sub tinta convenita cu FMI.

Potrivit lui Radu Limpede, CAS este principala piedica din fiscalitatea romaneasca in ce priveste concurenta pentru investitii straine cu tarile din regiune.

El este de parere ca stabilizarea cu succes a bugetului si incadrarea in tintele FMI de cateva trimestre bune permite “reducerea cantitativa a taxelor si / sau contributiilor”.

“Orice nou spatiu fiscal - in sensul colectarii de bani la buget peste programul prevazut - ar trebui folosit in sensul diminuarii CAS, aceasta putand avea efecte semnificative si in ce priveste atragerea de investitii straine directe, cat si in aducerea la lumina de slujbe din economia gri, conform curbei Lafffer”, explica Limpede.

De asemenea, Gabriel Sincu (foto) considera ca reducerea sau chiar plafonarea constributiilor sociale ar scoate din economia gri si cea subterana un numar mare de salarii mari, “care acum se platesc fie in plic fie prin diverse formule alernative mai mult sau mai putin legale”.

“Politicienii pregatesc terenul pentru o reducere insignifianta a CAS-ului in perspectiva alegerilor ce vor avea loc la anul, dar din pacate nimeni nu are curajul sa ia taurul de coarne si sa procedeze la o plafonare reala a tuturor contributiilor sociale la un nivel decent (sa spunem in jur de 3 salarii medii pe economie”, apreciaza Sincu.

Pe de alta parte, reprezentantul Mazars crede ca alte reduceri de taxe sunt in contextul actual “doar iluzii alimentate de politicieni, nefiind sustenabile din punct de vedere economic”.

“Echilibrul macroeconomic pare sa fie atins, dar in opinia mea, fara o restructurare reala a adminstratiei publice si fara incurajarea muncii (nu a alternativelor la munca de genul microintreprinderilor, PFA-urile sau contractele de drepturi de autor) este doar o chestiune de timp pana cand lucrurile se vor debalansa si va fi iarasi nevoie de bani de la FMI”, sustine Sincu.