Poate fi inflatia manipulata politic?
Profesorul Cristian Paun a vorbit la seminarul BNR "Masa monetara si inflatia.Teorie si practica" despre imperfectiunile inflatiei in masurarea cresterii preturilor, in conditiile in care cosul bunurilor calculat de Institutul National de Statistica (INS) exclude unele costuri importante precum chiriile, preturile la active, la actiuni sau locuinte."Problema cu inflatia este ca poate fi manipulata politic, mai scoti un cartof, mai pui un ou in cosul de bunuri", apreciaza Paun.
Profesorul de economie a definit inflatia drept o crestere continua si generalizata a nivelului preturilor, atribuita de regula cresterii cantitatii de bani din economie.
Replica a fost data de economistul sef al BNR, Valentin Lazea, care a sustinut ca INS nu a manipulat in vreun fel inflatia, cosul de consum fiind supus de principiu modificarilor permanente.
"Vedem ca acest cos a fost prea putin manipulat, pentru ca ponderile importante nu s-au mai modificat de 5-6 ani", a raspuns Lazea.
De ce trebuie sa evitam deflatia in economie?
De asemenea, o dezbatere aprinsa s-a starnit la BNR cu privire la efectele deflatiei in economie. Valentin Lazea, economistul sef al BNR, a sustinut, tot ca o replica fata de afirmatiile lui Cristian Paun, adept al scolii austriece, ca omul de rand ar avea doar de pierdut daca economia ar fi lovita de deflatie.
In contextul unei scaderi generalizate a preturilor, un om simplu cu un credit la banca ar plati mai mult, chiar daca la prima vedere perceptia populara ar fi ca deflatia este buna, fiind practic opusa inflatiei, un rau binecunoscut societatii romanesti.
Totusi, Lazea argumenteaza ca, pe fondul deflatiei, un om de rand risca sa fie dat afara, intrucat angajatorul vinde la preturi mai mici. Astfel va inregistra pierderi si va fi fortat sa disponibilizeze angajati.
Ca urmare, somajul va creste in urma deflatiei.
Pe de alta parte, Paun afirma ca indivizii vor putea in cazul creditelor la banca sa se refinanteze si sa lase banca sa incaseze pierderea.
Totodata, profesorul de la ASE crede ca angajatii ar trebui sa ceara de bunavoie scaderea salariilor intr-un mediu deflationist, in conditiile in care puterea de cumparare s-ar mentine constanta. Astfel, printr-o renegociere in jos a remuneratiei, angajatii ar putea evita concedierea.
In acelasi timp, somajul nu este perceput ca o amenintare de profesorul de economie adept al scolii austriece, intrucat va exista o rotatie a fortei de munca intre industriile afectate de deflatie si industriile de capital unde vor fi cresteri.
Putea BNR sa evite recesiunea in 2008?
Florin Citu, unul dintre cei mai vehementi critici ai politicii monetare a BNR, a avut o prezentare in care a prezentat dintr-o perspectiva monetarista rolul banilor in producerea inflatiei dar si in stimularea economiei.Practic, sustine Citu, fara bani nu poti sa ai inflatie, dar si lipsa acestora poate provoca dezechilibre majore in ceea ce priveste cererea agregata.
Pe termen scurt, daca masa monetara scade, va scadea si productia, iar prabusirea PIB din 2009 poate fi explicata, in opinia economistului, prin reducerea masei monetare.
Totusi, Citu remarca ca exista un lag intre momentul in care a inceput sa scada masa monetara in 2008 si contractia PIB.
Economistul a criticat dur banca centrala pentru politica restrictiva pe care a avut-o in anul de inceput al crizei. Citu a reamintit ca in decembrie 2008, dupa ce avusese loc caderea Lehman Brothers, BNR se uita in continuare ingrijorata la inflatie si nu doar ca mentinea politica monetara restrictiva, dar cerea si inasprirea politicii fiscale.
"Banca Nationala a diagnosticat gresit situatia economiei reale si efectele socului extern din pietele financiare", a spus Citu.
El crede ca scenariul putea sa fie diferit, daca masa monetara ar fi fost un indicator mai important pentru BNR decat gap-ul de productie.
In contraparte, viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a raspuns ca, in decembrie 2008, "era foarte greu de vazut ca economia se va duce de la plus 8 la minus 7".
"Asta nu am vazut si trebuie sa recunoastem", a concluzionat Popa.
Politica monetara si impozitarea clasei de mijloc
Intrebati ce impact va avea asupra politicii monetare majorarea impozitelor, cel mai probabil pentru clasa de mijloc, oficialii BNR au sustinut ca o astfel de masura va duce inevitabil la o diminuare a puterii de cumparare.Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a subliniat ca o crestere a impozitelor va duce invariabil consumul in jos, iar cererea agregata va scadea.
Impozite mai mari vor determina dobanzi mai mici din partea BNR, potrivit lui Croitoru.
Pe de alta parte, economistul sef al BNR, Valentin Lazea, estimeaza ca va urma o perioada lunga de reparare a bilanturilor, atat a celor guvernamentale, cat si a celor private.
"Este o iluzie ca bilantul guvernului se va imbunatati prin aceasta masura, pentru ca trebuie sa privim efectul pe termen lung", a spus Lazea.
Ce efecte ar avea reducerea CAS cu 3-5%?
Intrebati despre oportunitatea reducerii CAS, oficialii BNR s-au ferit sa vorbeasca prea mult despre efectele pe care le-ar avea in economie.Lucian Croitoru s-a rezumat la a spune ca o reducere a CAS va duce la stimularea cererii, in timp ce Valentin Lazea a remarcat ca aceasta masura este de preferat fata de cea a cresterii salariilor.
"Intrucat reducerea CAS va produce locuri de munca, ca economist recomand reducerea contributiilor si nu cresterea salariilor", a spus Lazea.
Premierul Mihai Razvan Ungureanu a declarat luni la postul national ca Guvernul are in vedere o scadere a CAS, "sigur pentru angajati, poate si pentru angajatori, intr-o marja de 3 pana la 5%, in functie de capacitatea noastra de a ne permite asa ceva".
Pe de alta parte, Cristian Paun, un libertarian convins, si-a declarat sustinerea pentru o astfel de masura, avand in vedere ca "mai putine resurse la stat si mai multe catre mediul privat este un lucru benefic pentru economie".
Totusi, el nu vede un castig imediat pentru angajati, intrucat reducerea CAS se va observa mai intai in profitabilitatea companiilor.
