Majorarea salariilor in sectorul bugetar

Majorarea salariilor in sectorul bugetarCel mai probabil, cel mai aprins subiect de la masa dezbaterilor intre FMI si autoritatile romane va fi cel al majorarii salariilor, programata pentru 1 iunie.

Economistul ING Bank, Vlad Muscalu, considera ca la aceasta evaluare majorarea salariilorva fi subiectul principal, avand in vedere ca este ultima vizita inainte de alegerile locale.

Mai mult, se pune si problema efectului acestor majorari, pentru ca pana acum acestea nu s-au reflectat aproape deloc in cererea interna.

"Eu nu cred ca niste majorari de acest tip, de aproximativ 15%, pot face foarte mult. Am vazut anul trecut, cand a mai fost un val similar de majorari, ca la nivelul consumului nu am vazut efecte de durata", a explicat Muscalu.

Si economistul Florin Citu crede ca majorarea salariilor este doar apa de ploaie in ceea ce priveste relansarea cererii interne. "Acum, aceasta problema este o chestiune strict electorala", a precizat Citu.

Privatizarile si listarile pe Bursa ale companiilor de stat

Privatizarile si listarile pe Bursa ale companiilor de statDupa cum a anuntat Fondul printr-un comunicat, In cadrul acestei misiuni, Guvernul va rediscuta cu FMI lista companiilor de stat care vor fi privatizate si listate la bursa, iar ordinea in care aceste societati vor fi vandute va depinde de propunerile intermediarilor selectati.

Acordul cu FMI prevede vanzarea integrala pana la finele lunii aprilie a companiilor Oltchim si Cupru Min.

De ademenea, Guvernul s-a angajat sa faca oferte publice secundare, pana la aceeasi data, pentru Transelectrica (15% din actiuni) si Transgaz (15% din actiuni), oferta Transelectrica fiind singura care s-a desfasurat pana acum si s-a incheiat cu succes.

In schimb, licitatia pentru Cupru Min, derulata pe 26 martie, va fi reluata, dupa ce firma canadiana castigatoare a pierdut contractul, deoarece a refuzat sa depuna intr-un cont bancar o garantie pentru investitiile de mediu, sa achite in maximum o luna de la avizul Consiliului Concurentei pretul pentru actiuni si sa accepte publicarea documentului de privatizare.

Cresterea economica

Cresterea economicaStimularea cresterii economice ar trebui sa fie o tema prioritara in agenda FMI, tinand cont ca majoritatea economiilor din zona euro consemneaza incetiniri sau chiar intrari in recesiune.

Analistul economic Lucian Isar sustine ca Guvernul in colaborare cu FMI ar trebui sa regandeasca sistemul fiscala pentru o perioada de expansiune.

La finalul ultimei evaluari, reprezentantul CE Istvan Szekely a anuntat ca FMI si Comisia au revizuit in scadere prognoza de crestere economica pentru Romania in acest an, la 1,5-2%, din cauza recesiunii anticipate in zona euro si a deteriorarii conditiilor de pe pietele internationale.

Deficitul bugetar

Deficitul bugetarDesi anul trecut, Romania s-a incadrat in tinta de deficit bugetar convenita cu FMI, de 4,4% din PIB, pentru acest an obiectivul este mult mai ambitios, pentru ca trebuie sa-si limiteze deficitul pe ESA la 3%.

Anul trecut, deficitul pe ESA a fost 5,2%, indicand faptul ca efortul de ajustare s-ar putea sa fie semnificativ in acest an, mai ales daca tinem cont si de pericolele exceselor electorale.

Incepand cu acest an, acordul cu FMI cuprinde tinte privind deficitul bugetar atat in termeni cash, cat si ESA.

"Nu suntem singurii care spunem ca pentru acest an este posibil sa vedem un deficit bugetar peste cel tintit. Totusi, mai important este ce se va intampla de anul viitor. Este o chestiune pe care FMI nu o poate discuta cu actualul Guvern, intrucat urmeaza alegerile", a spus Vlad Muscalu.



Arieratele raman o eterna problema a statului in relatia cu FMI

Arieratele raman o eterna problema a statului in relatia cu FMIArieratele sunt la fiecare vizita a Fondului in Romania un subiect controversat, intrucat statul nu a reusit sa faca niciodata mai nimic in aceasta privinta.

Potrivit ultimelor cifre privind deficitul ESA, de 5,2% din PIB, se remarca un ecart foarte mare, de peste 1%, fata de cifrele pe cash, de 4,1% din PIB.
Muscalu

"Situatia aceasta poate fi cauzata de arierate sau de alte aspect care scapa calculelor locale", remarca Muscalu.

Pe de alta parte, economistul Florin Citu sustine ca arieratele sunt in economie, adica la companiile detinute de stat, si nu conteaza prea mult daca arieratele Guvernului au scazut.

Limitarea despagubirilor in cazul proprietatilor nationalizate

Limitarea despagubirilor in cazul proprietatilor nationalizateGuvernul a anuntat, in urma cu doua saptamani, ca vrea sa limiteze la 15% din valoarea reala a bunului in cazul despagubirilor care vor fi platite de stat fostilor proprietari pentru proprietatile nationalizate si sa elimine posibilitatea restituirii in natura. De asemenea, plata se va face esalonat pe o perioada intre 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decadere si stabilit la maximum 90 zile.

Potrivit ministrului de Finante, Bogdan Dragoi, plata integrala a despagubirilor pentru prorietatile nationalizate de comunisti ar insemna un efort bugetar suplimentar de 70 miliarde lei (16 miliarde euro), 12,5% din PIB.

Practic, statul este pus intre ciocan si nicovala. Daca limiteaza despagubirile la 15% din valoarea proprietatilor risca un sir interminabil de procese la CEDO, iar continua despagubirile fara limitarea valorii platilor poate destabiliza bugetul, chiar inainte de alegeri.

In acest sens, Guvernul discuta cu CEDO o amanare cu minimum sase luni a termenului in care trebuie sa modifice legea proprietatilor nationalizate, care expira in luna iulie a acestui an, interval in care sa analizeze toate solutiile posibile de rezolvare a problemei, au declarat agentiei Mediafax surse oficiale.


Revigorarea potentialului de crestere

Revigorarea potentialului de cresterePotrivit lui Florin Citu, Fondul ar trebui sa analizeze si declinul potentialului de crestere economica a Romaniei.

El precizeaza ca atat din estimarile FMI, cat si din cele locale, cresterea potentiala a aterizat de la un 4-5% in 2008, la circa 2% in prezent.

"FMI ar trebui sa se gandeasca al ce politici economice ar putea sa urce PIB-ul potential", conchide Citu.