Centura Capitalei in regim de autostrada
Situatia deplorabila a centurii Capitalei este binecunoscuta, iar proiectul de realizare a acestui drum vital pentru economia oricarui oras la standarde de autostrada exista de ani buni. Deocamdata insa, doar in zona de nord se poate circula civilizat pe Centura, mai exact pe circa 20 km din cei 72 km.Restul portiunilor arata cel mult ca un drum judetean, fiind cu o singura banda pe sens, cu astfalt valurit, ceea ce inseamna ca si riscul unor accidente de circulatie grave creste.
Mai mult, dupa rectificarea bugetara din vara, modernizarea centurii este doar un vis frumos, avand in vedere ca fondurile disponibile sunt de pana in 3 milioane de euro.
Astfel, Centura de Sud a Capitalei a ramas fara jumatate din banii alocati, fiind astfel sanse foarte mici ca lucrarea sa fie incheiata la termenul prevazut, anul 2014.
Cum ar arata Bucurestiul cu o centura europeana? Probabil ca mult mai civilizat, mai putin poluat, cu mai putine masini grele pe sosele. Oricum, este greu de conceput ca o capitala europeana nu dispune de o centura pe care sa poti circula in siguranta.
Autostrada suspendata a lui Oprescu
Proiectul autostrazii suspendate, care va inchide inelul median de circulatie in zona de nord a Capitalei, a fost aprobat recent de Consiliul General al Muncipiului Bucuresti (CGMB).Valoarea totala a investitiei este de peste 1,5 miliarde euro, iar proiectul va fi realizat in parteneriat public privat.
Desi proiectul pare nerealist, avand in vedere ca Romania nu dispune nici de 500 de km de autostrada obisnuita, daca va fi totusi realizat va schimba cu siguranta fata Bucurestiului. Capitala va arata cel putin in parte ca un oras modern, iar traficul in zona de nord va fi mult fluidizat.
Proiectul autostrazii suspendate a fost anuntat de Sorin Oprescu in campania electorala din 2008, dar acum, odata cu noul mandat castigat la sefia Primariei, promite ca il va duce la bun sfarsit, bazandu-se pe majoritatea pe care o are in cadrul Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Parcarea de la Universitate
Toata lumea stie cat este de greu sa gasesti un loc de parcare in zona Universitate in timpul unei zile lucratoare si in weekend este aproape imposibil sa gasesti unul fara sa platesti "o taxa de parcare" celor care te ajuta sa gasesti locul.Toate aceste probleme vor fi rezolvate odata cu incheierea lucrarilor la parcarea subterana de la Universitate. Desi proiectul inceput in august 2011 trebuia sa fie finalizat in iulie, cel mai nou termen anuntat de primarul Capitalei, Sorin Oprescu, este luna septembrie.
Daca acest termen va fi respectat, situatia locurilor de parcare din zona Universitate ar putea fi rezolvata si problemele cu "baietii amabili" care iti gasesc un loc bun de parcare vor fi evitate.
Bulevardul Uranus sau cum vom traversa orasul in maximum 30 de minute
Bulevardul Uranus este unul dintre cele mai disputate proiecte de infrastructura din Bucuresti, fiind blocat periodic de zeci de procese ale proprietarilor expropriati sau asociatiilor care lupta pentru protejarea cladirilor istorice.Totusi, proiectul promite traversarea orasului in cel mult jumatate de ora, fiind o alternativa pentru cei care traverseaza centrul orasului pe bulevardul Magheru sau Calea Victoriei.
Prima etapa a proiectului, de 1,8 km, este impartita in cinci tronsoane: Piata Victoriei –Occidentului (finalizata) , Occidentului - Grivitei, Grivitei – Mircea Vulcanescu, Mircea Vulcanescu – Virgiliu (Stirbei Voda) si Virgiliu - Vasile Parvan (deschis circulatiei).
In a doua etapa, intre Vasile Parvan si Piata George Cosbuc, ar urma sa fie construit si un tunel pe sub Palatul Parlamentului, iar in a treia etapa ar urma sa fie legata Piata Cosbuc cu Gara Progresu.
Bulevardul Uranus va avea 2 benzi pe sens si o banda pentru biciclisti, dar deocamdata este greu de estimat un termen de finalizare avand in vedere ca din cei circa 11 km ai proiectului sunt finalizati doar 1,5 km.
Pasajul rutier suprateran Mihai Bravu Calea Vacaresti
Pasajul rutier suprateran de la intersectia Caii Vacaresti cu Mihai Bravu este un alt proiect de infrastructura care trebuia sa fie terminat de cateva luni, mai exact din martie, dupa cum anuntase primarul Sorin Oprescu.Lucrarea are o valoare de 23 milioane de euro si este realizat de firma Romstrade.
Din pacate, proiectul a fost oprit de mai multe ori, ca multe alte lucrari din Bucuresti, dupa ce Primaria a demarat lucrarile fara a avea un Plan Urbanistic Zonal aprobat.
Pasajul va traversa Splaiul Unirii si va avea doua benzi de circulatie pe sens. Practic, vor fi construite doua pasaje supraterane paralele pe directia Calea Vacaresti - Mihai Bravu, cu o lungime totala de 644 metri.
Pasaj subteran, parcare si mall Aviatorilor
Desi proiectul ameninta sa distruga zona istorica formata de bulevardele Aviatorilor, Kiseleff si Constantin Prezan, pasajul subteran, parcare, precum si mall-ul subteran ar putea sa faca parte din viata bucurestenilor in cativa ani.Lucrarile trebuiau sa inceapa din martie anul trecut, dar au fost blocate in urma unor dispute intre Primaria Capitalei si Ministerul Culturii cu privire la mutarea monumentului "Crucea Secolului". De asemenea, Ordinul Arhitectilor se lupta pentru a impiedica inceperea lucrarilor.
Cele doua intrari in pasajul Aviatorilor risca totusi sa distruga vegetatia, pistele de biciclete si chiar intrarea in Parcul Herastrau, totul pentru o parcare cu circa 600 de locuri si inca un mall pentru bucuresteni.
Credeti ca merita?
Telegondola Pantelimon Herastrau
Proiectul telegondolei a fost prezentat, in octombrie 2011, si in Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei. Nici acest for nu a avizat telegondola, membrii Comisiei considerind ca este un proiect politic si ca afecteaza spatiile verzi din parcuri, dar si un monument de importanta nationala - Parcul Herastrau.Telegondola ar urma sa faca legatura intre zonele Soseaua Pantelimon, Soseaua Colentina si Sectorul 1, zona parcului Herastrau de pe teritoriul sectoarelor 1 si 2. Instalatia pe cablu se va intinde pe un traseu de 10 kilometri, urmand sa aiba sase statii,
Costul proiectului este de aproximativ 20 milioane euro.
"Proiectul telegondolei a fost prezentat, miercuri, la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Nu a fost avizat. Comisia a cerut proiectantilor sa modifice traseul instalatiei intre Ambasada Chinei si Piata Presei, astfel incat lacul sa fie ocolit pe la Nord. De asemenea, s-a propus amplasarea unei statii langa roata mare. Restul traseului a ramas la fel. Cu varianta modificata, proiectantii vor reveni si vom discuta atunci daca o avizam sau nu", a declarat pentru HotNews.ro Liviu Ianasi, membru in Comisia Nationala a Monumentelor Istorice.
Avizul Ministerului Culturii este decisiv in evolutia proiectului. Fara acest aviz, proiectul nu poate fi discutat in Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ultimul for decizional in acest caz.
Linia de metrou pana la Aeroportul Otopeni
Linia de metrou care sa lege Bucurestiul de Aeroportul International Henri Coanda este unul dintre cele mai asteptate proiecte de infrastructura si va readuce cu siguranta un nou suflu zonei imobiliare din nord.Pe langa dezvoltarea zonei Baneasa - Otopeni, linia de metrou va reusi sa aduca si un plus de modernitate Aeroportului Otopeni, care pana acum cativa ani nu era legat de Capitala decat printr-o linie RATB expres si prin taxiuri.
Linia de metrou va pleca din statia 1 Mai de pe Magistrala 4 si va avea o lungime de 14 km si 12 statii: Pajura, Expozitiei, Piata Montreal, Gara Baneasa, Aeroport Baneasa, Tokyo (zona Baneasa Shopping Center), Washington (Institutul National de Meteorologie), Paris (Academia de Politie), Bruxelles (zona de Centura - Otopeni), si inca 3 statii in Otopeni.
Teoretic, lucrarile de constructie ar trebui sa inceapa in 2013 si sa se termine in 2017-2018.
Linia de metrou Drumul Taberei - Universitate
Dintre toate marile proiecte de infrastructura subterana, acesta este cel mai aproape de a deveni realitate, in conditiile in care lucrarile au inceput deja, termenul de finalizare fiind 2015.Totusi, Guvernul a taiat peste jumatate din sumele alocate in acest an pentru lucrarile la aceasta magistrala si, mai mult, Metrorex ar putea trece in subordinea Primariei Capitalei, riscand asfel subfinantarea cronica.
Linia de metrou intre Drumul Taberei si centrul Capitalei va deservi circa 300.000 de locuitori ai sectoarelor 5 si 6 si va avea 13 statii si o lungime totala de 13,2 km.
Cand va fi data in folosinta, linia de metrou va permite reducerea numarului de vehicule pentru transportul in comun, dar cu siguranta si al automobilelor personale care ingreuneaza arterele spre centru.
Capete de metrou la fiecare iesire din oras
Ca orice metropola europeana, Bucurestiul ar trebui sa dispuna de linii de metrou la fiecare iesire din oras, astfel incat fluxul de navetisti sa isi poata lasa masinile la intrarea in Capitala si sa ia cu asalt garniturile de metroul. Printr-o dispunere radiala a magistralelor de metrou, astfel incat fiecare iesire din oras si fiecare cartier mare sa fie acoperit, s-ar reduce considerabil fluxul rutier pe arterele Capitalei.
Planurile Metrorex de a construi inca doua magistrale (Drumul Taberei - Pantelimon si Gara de Nord - Aeroportul Henri Coanda) si de a prelungi magistrala 4 cu inca doua statii (Gara de Nord - Lac Straulesti) nu sunt suficiente.
Cartierele Giulesti, Rahova, Ferentari, Colentina, Lacul Tei si Floreasca ar ramane in continuare neacoperite de reteaua subterana de metrou.
