Bugetul UE este enorm
Aceasta afirmatie este falsa, potrivit Comisiei Europene. Potrivit bugetului multianual negociat recent de liderii europeni, bugetul UE se ridica la 160 miliarde euro anual, pana in 2020, ceea ce inseamna cu doar 20 miliarde euro peste PIB-ul Romaniei pentru acest an.In 2011, de exemplu, bugetele nationale ale celor 27 de state membre au insumat 6.300 miliarde euro, ceea ce inseamna ca bugetul UE din 2011, de 140 miliarde euro, este de 45 de ori mai mic decat suma bugetelor nationale.
De fapt, bugetul UE este mai mic decat cel al unor state membre de talie medie precum Austria si Belgia.
De asemenea, bugetul Uniunii Europene reprezinta doar 1% din PIB-ul total al celor 27 de state.
Bugetul UE creste, iar cele nationale se restrang
Aceasta afirmatie este gresita, dupa cum arata statisticile legate de bugetele nationale in perioada 2000 si 2010. In perioada similara bugetul UE a crescut cu 37%, in timp ce bugetele nationale au avansat cu 62%.Potrivit datelor Comisiei Europene, in 2011, 23 de bugete ale statelor membre din totalul de 27 au crescut, iar anul trecut au fost 24 de tari care si-au majorat cheltuielile.
Cele mai mari cheltuieli din bugetul UE sunt cele administrative
Cheltuielile administrative reprezinta de fapt doar 6% din bugetul Uniunii, iar costurile salariale totalizeaza doar 3%.CE subliniaza ca din bugetul UE se platesc salarii catre functionarii europeni care pun in practica politicile europene, adica cele cu impact direct pozitiv asupra cetatenilor.
Practic, 94% din bugetul Uniunii Europene se duce catre regiuni, orase, fermieri, cetateni si afaceri.
Bugetul UE este patat de fraude
Uniunea Europeana are un mecanism de protectie impotriva fraudelor, Curtea Europeana a Auditorilor, organism care verifica cum se cheltuiesc banii din bugetul UE.Bineinteles, sunt zone in care Curtea Auditorilor semnaleaza probleme, iar politica de coeziune este in fruntea listei, dar procentul de eroare este usor peste 5%.
Curtea estimeaza ca rata de eroare este intre 2% si 5%, ceea ce inseamna ca peste 95% dintre platile facute de UE sunt corecte. Oricum, faptul ca sunt raportate erori nu inseamna neaparat fraude. Comisia Europeana estimeaza ca doar 0,2% din platile facute sunt fraude sau suspiciuni de frauda.
Bugetul UE este decis de eurocrati, fara niciun fel de proceduri democratice
Aceasta preconceptie este gresita, iar cea mai buna dovada consta in negocierile care s-au incheiat vineri pe marginea bugetului multianual al UE pentru perioada 2014-2020. Bugetul anual al Uniunii Europene este decis de politicieni in cadrul Consiliului European si ulterior in Parlamentul European, dupa ce reprezentantii tarilor membre sunt pusi la masa negocierilor. Comisia Europeana doar propune bugetul, pentru ca liderii UE sa ajunga la un compromis in cadrul Consiliului si apoi bugetul urmeaza sa fie votat in Parlamentul European.
Tinand cont ca bugetul multianual este adoptat de Consiliul European cu unanimitate de voturi, toate premisele democratice sunt intrunite.
Uniunea Europeana costa prea mult
Afirmatia este neadevarata, in contextul in care un studiu arata faptul ca in medie europenii trebuie sa munceasca doar 4 zile pentru a-si plati contributiile la bugetul UE.Pe de alta parte, in majoritatea statelor membre UE cetatenii trebuie sa munceasca o patrime sau chiar pana la jumatatea anului pana sa isi acopere contributiile la bugetele nationale.
UE finanteaza cele mai absurde proiecte
Aceasta este o alta preconceptie a multor cetateni europeni, potrivit Comisiei Europene. In general, autoritatile nationale si regionale din statele membre selecteaza doar proiectele pe care le considera cele mai potrivite pentru nevoile si prioritatile agreate cu reprezentantii Comisiei Europene.In contextul in care proiectele sunt verificate de mai multe autoritati, banii contribuabililor sunt folositi pentru cel mai utile proiecte, iar UE nu aproba finantarea unui proiect daca acesta nu este legitim.
Comisia vrea sa introduca o taxa directa si sa creasca astfel povara fiscala
Ideea este gresita, ne asigura CE, nefiind vehiculata vreodata o astfel de propunere. Statele membre vor ramane singurele care vor putea sa decida majorarea taxelor, iar Comisia Europeana nu va deveni "taxatorul" Europei.
Cea mai mare parte a bugetului UE merge la fermieri
Daca in 1985 circa 70% din bugetul UE era cheltuit in agricultura, situatia nu mai este valabila. In 2011, ajutorul direct acordat fermierilor reprezinta doar 30% din buget, iar cheltuielile pentru dezvoltare rurala se ridica la 11%.In plus, Comisia Europeana precizeaza ca tendinta de scadere a fondurilor alocate agriculturii va continua.
Deoarece pretul alimentelor a crescut, UE va renunta la subventiile acordate fermierilor
Din contra, cresterea si fluctuatia preturilor la mancare si marfuri scoate in evidenta importanta investitiilor in agricultura pentru a asigura o mai buna corelare a cererii cu oferta.Faptul ca preturile la alimente sunt in crestere arata faptul ca in prezent cererea depaseste oferta. Cererea globala de alimente este estimata sa creasca cu 50% pana in 2030, in conditiile in care cresterea populatiei va fi acompaniata de schimbarea obiceiurilor alimentare in tarile emergente in special.
Ca urmare, tinand cont ca in Europa a ramas putin loc pentru a extinde productia, productivitatea trebuie sa fie stimulata prin inovatie si cercetare, iar politica UE pentru dezvoltare rurala exact asta tinteste.
Politica agricola comuna genereaza surplusuri alimentare si loveste in fermierii tarilor sarace
Potrivit CE, zilele "lacurilor de vin" si a "muntilor de unt" sunt demult trecute, iar agricultura a devenit in ultimii 10 ani de reforme mult mai prietenoasa cu fermierii din tarile sarace.Astazi, tarile in curs de dezvoltare au posibilitati excelente de acces pe piata UE, cu tarife mici sau chiar zero iar distorsiunile din piete sunt semnificativ reduse. Circa 70% din importurile UE de produse agricole provin din tari in curs de dezvoltare.
Politica de coeziune este o forma scumpa de filantropie
Uniunea Europeana respinge aceasta afirmatie, argumentand ca de politica de coeziune beneficiaza toata Europa, in contextul in care sunt create locuri de munca in toate tarile, indiferent daca acestea acceseaza fonduri structurale sau nu.De exemplu, exporturile intracomunitare catre regiunile care au beneficiat de fondurile de coeziune au crescut semnificativ, fiind o corelatie clara intre aceasta politica si cresterea inregistrata in UE.
Studiile au aratat ca PIB-ul in tarile membre ale UE a fost in medie mai mare cu 0,7% in 2009, ca urmare a fondurilor investite in perioada 2000-2006. Estimarea pentru 2020 vizeaza o crestere pana la 4%.
Cadrul Financiar Multianual este un alt exemplu ca UE se indreapta spre statutul de economie centralizata
Cadrul Financiar Multianual defineste prioritatile pe termen lung ale Uniunii in ceea ce priveste cheltuielile si stabileste limitele anuale maxime pentru fiecare prioritate.Cu o astfel de planificare se asigura faptul ca bugetele anuale ale UE nu vor scapa de sub control si se vor concetra pe prioritatile reale.
Bugetul UE este intotdeauna in echilibru si nu va fi niciodata pe deficit, pentru ca se cheltuieste doar cat contribuie statele membre.
