1. Un mandat politic pentru o institutie integratoare a strategiilor sectoriale
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, condus de o persoana care sa se bucure de sustinere politica transpartinica, cu viziune asupra directiilor majore de dezvoltare ale Romaniei, pe langa calitatile de specialist in domeniul fondurilor europene, ar acoperi o sarcina extrem de importanta in acest moment: elaborarea Strategiei Nationale de Dezvoltare - document vizionar pentru 2014 - 2020, armonizat cu prioritatile Strategiei Europa 2020 care sa inglobeze prioritatile strategice de dezvoltare in sectoarele cheie, fiind asumat public de catre Guvern. Numai o astfel de abordare ar pune capat sirului nesfarsit de variante de documente la care aparent lucreaza in prezent Ministerele de linie fara niciun rezultat palpabil. Portofoliul acestui Minister permite, teoretic, sa gestioneze conturarea unei Strategii Nationale de Dezvoltare. Exemplele altor state membre - precum Polonia, atat de invocata in contextul regionalizarii - ar fi putut sa serveasca Guvernului drept sursa de inspiratie in acest sens, aceasta finalizand procesul de elaborare a unei Strategii Nationale cu orizont 2030 inca de anul trecut.
2. Consensul tuturor fortelor politice asupra fondurilor europene
Fortele politice din Romania trebuie sa se puna de acord asupra unui aranjament institutional eficient de management al fondurilor europene in cadrul caruia simplificarea aparatului central, nejustificat de mare in raport cu rezultatele absorbtiei fondurilor, ar trebui sa constituie prima prioritate.IPP respinge promovarea in spatiul public a ideilor de schimbare radicala a actualei arhitecturi institutionale, mai ales a acelora privind crearea unor institutii de management regionale/locale a caror acreditare, care in general dureaza, ne va consta enorm in conditiile in care am dovedit o capacitate redusa de absorbtie. Regionalizarea este o responsabilitate nationala care nu trebuie sa intarzie procesul de programare.
3. Dezvoltarea unui portofoliu de proiecte majore de interes national/regional
Este necesara prezentarea publica a viitoarelor proiecte integrate care vor fi finantate din urmatorul exercitiu financiar, proiectele urmand sa fie adaptate specificului si nevoilor particulare ale unei regiuni, una dintre problemele actualului sistem fiind aceea de a aborda uniform toate regiunile de dezvoltare cu acelasi tip de proiecte, aceleasi obiective, aproximativ acelasi volum financiar, ignorandu-se nevoile specifice si capacitatea diferita de a implementa proiecte a respectivelor zone. Aceste proiecte ar trebui sa fie continuarea fireasca a prioritatilor investitionale identificate in Strategia Nationala de Dezvoltare, IPP apreciind ca aproximativ jumatate din bugetul viitorului exercitiu financiar (aprox. 20 miliarde euro) ar trebui investiti pentru a genera cu adevarat dezvoltare la nivel regional. Anumite sectoare strategice de activitate – sistemul energetic, sistemul de sanatate, infrastructura serviciilor sociale, valorificarea deseurilor, cadastrul – vor ramane in continuare vulnerabile in absenta unor proiecte majore predefinite care sa raspunda unor politici nationale in domeniile de referinta, in acord cu cerintele europene.
4. Sprijinirea beneficiarilor prin asistenta tehnica si audit
Atitudinea in actualul exercitiu financiar a fost mai degraba aceea de a prezuma vina/reaua credinta a beneficiarilor, Romania dezvoltand adevarate retele de specialisti in control al caror rol principal a fost acela de a gasi cu orice pret erori/nereguli in implementarea proiectelor finantate din fonduri europene, in loc sa acrode suport beneficiarilor, de a dezvolta instrumente de audit ex ante care sa previna aparitia problemelor si ulterior a corectiilor financiare.Multitudinea de institutii si verificari care nu se orienteaza strategic in zonele cele mai expuse riscului de frauda, nu justifica impresionanta derulare de forte a personalului implicat in actul de control si nu controleaza cu aceeasi interpretare a cadrului legal/contractual, ajungand la solutii diametral opuse in aceeasi speta au condus, in actualul exercitiu financiar, la corectii financiare in valoare totala de aproximativ 700 milioane de euro la sfarsitul anului trecut, practic 20% din toata suma pretinsa a fi absorbita de catre tara noastra la sfarsitul lunii iulie 2012.
5. Existenta unui buget unic pentru investitii
Romania are cea mai scazuta rata de absorbtie si pentru ca nu a fost dispusa, precum alte tari membre UE, sa avanseze fonduri publice nationale pentru decontarile din proiectele structurale, conditionand fluxul financiar de rambursarile Comisiei. Aceasta situatie nu trebuie sa se mai repete in urmatorul exercitiu financiar fiind necesar un flux mai alert al rambursarilor catre beneficiari si un buget consolidat pentru acoperirea investitiilor previzionate in sectoarele – cheie.Situatia curenta – in care avem un buget national distinct de alocarile din fonduri europene, cu reguli diferite - trebuie sa inceteze in viitorul exercitiu financiar, fondurile structurale urmand a deveni parte din Bugetul de Stat, supunandu-se acelorasi reguli de transparenta si fiind alocate pentru a raspunde cu succes prioritatilor de investitii stabilite prin Strategia Nationala de Dezvoltare, a caror realizare nu trebuie sa fie conditionata de sursa de finantare.
Recentele practici de adoptare de HGuri, fara transparenta corespunzatoare, prin care se aloca fonduri guvernamentale numai anumitor proiecte de interes pentru conducerea Guvernului in timp ce altora nu le explica nimeni din ce cauza sufera intarzieri la rambursare si, mai ales, cat vor mai dura aceste intarzieri, trebuie sa inceteze, pentru redobandirea increderii in corectitudinea mecanismelor de selectie a proiectelor. Romania trebuie sa demonstreze ca acorda acces nepreferential la fonduri din care ar trebui sa se faca in prima instanta platile pentru proiecte, Guvernul urmand sa isi recupereze ulterior sumele globale de la Comisie prin rambursare.
