'Negarea crizei nu reprezinta o solutie'
Asteptarile lui Robert Maxim (foto), Managing Partner Ensight Management Consulting, de la viitorul Executiv se refera in primul rand la elaborarea unui plan anticriza eficient si realist, la sustinerea mediului economic si la folosirea parghiilor specifice pentru a pregati ceea ce specialistii numesc o “aterizare lina” pentru economia Romaniei. Robert Maxim, unul dintre cei mai renumiti consultanti in management de pe piata locala, considera ca principalele directii ale planului de guvernare ar trebui sa sustina mediul de afaceri autohton, cu precadere pe stimularea economiei reale, relaxarea fiscalitatii si mentinerea cotei unice de impozitare.
In opinia sa, urmatoarele sase luni trebuie abordate cu prudenta si cu un plan concret de masuri anticriza. "Majoritatea economiilor europene sunt afectate de criza iar consecintele incep sa se resimta si la noi. Negarea crizei si optimismul nemarginit nu reprezinta o solutie. Problemele sunt deja vizibile: volatilitatea Bursei, ingradirea accesului la creditare si la finantare, lipsa lichiditatilor, scaderea productiei, inchiderea unor fabrici, somaj, amanarea investitiilor straine in Romania (cazul Voestalpine, care se dorea cea mai mare investitie din Romania), mutarea unor fabrici in tarile vecine (exemplul Kraft)", explica Robert Maxim.
El remarca cum politicienii s-au aratat foarte optimisti pana acum in ceea ce priveste criza, sustinand ca aceasta va ocoli tara noastra. "Romania nu este o insula izolata, care va ramane imuna la criza care deja afecteaza economiile tarilor europene. Economiile statelor sunt legate intre ele, daca una este lovita si celelalte vor resimti efectele", adauga Maxim.
Intrucat multi parteneri comerciali ai Romaniei provin din spatiul UE, problemele economice ale acestor tari se vor rasfrange si asupra economiei tarii noastre, crede consultantul de business. "De aceea, cred ca este necesar ca viitorul guvern sa aiba pregatit un plan de masuri pentru o eventuala perioada de recesiune economica", spune Robert Maxim.
El adauga ca politica fiscala atenta trebuie sa fie o prioritate pentru orice guvern, mai ales in contextul economic actual pentru ca, in perioada de criza, economia se confrunta cu o lipsa a lichiditatii si a finantarii. "Cresterea impozitelor va conduce la reducerea profiturilor. De asemenea, Romania nu va mai fi la fel fe atractiva pentru investitorii straini, in situatia in care a crescut si costul fortei de munca. Romania este in competitie cu tarile din jur pentru atragerea investitorilor straini, iar cota unica de impozitare reprezinta un avantaj", enunta Robert Maxim.
Potrivit lui Robert Maxim, instabilitatea politica nu va ajuta deloc mediul economic, existenta unui guvern stabil ar putea transmite un mesaj pozitiv mediului de afaceri si intarzierea numirii unui guvern atrage dupa sine intarzierea aplicarii unui plan de masuri anticriza.
'Cu un buget rezonabil, Romania va fi mai bine pregatita sa infrunte criza'
Omul de afaceri Marius Ghenea spera si se asteapta ca viitorul Executiv sa inteleaga mai bine perioada dificila in care intra Romania, o perioada in care mediul de business are nevoie de sustinere si incurajare din partea factorilor guvernamentali. “Senzatia actuala este ca Executivul nu intelege deloc cat de complicat este contextul economic actual pentru Romania, iar lipsa de intelegere a fenomenelor economice de acest gen rezulta de obicei in decizii strategice proaste”, spune Marius Ghenea.
Cu siguranta, intr-o asemenea perioada investitiile in infrastructura pot sa pastreze Romania pe un anumit trend pozitiv, crede Ghenea, chiar in contextul unor probleme globale mai serioase decat cele estimate in prezent. Romania are pe de o parte un necesar urias de lucrari de infrastructura, dar si surse de finantare ale acestor lucrari, in masura in care fondurile europene vor incepe in sfarsit sa fie absorbite.
“Aceste lucrari pot oferi locuri de munca, venituri pentru parti semnificative ale populatiei Romaniei iar aceste venituri se vor intoarce in economia locala, alimentand consumul. Este principala directie de actiune pentru Romania in urmatoarea perioada”, estimeaza Marius Ghenea, unul dintre cei mai renumiti antreprenori din Romania.
In opinia sa, in primul rand, ar trebui construit un buget care sa tina cont de toate implicatiile situatiei actuale: presiunile inflationiste, posibila crestere semnificativa a somajului, presiunea si mai mare pe deficitul de cont curent, deoarece pietele europene nu mai pot prelua produsele si serviciile romanesti in acelasi ritm, dar Romania va continua sa importe probabil la acelasi nivel cu 2008, daca nu mai mult, deoarece acesta este pattern-ul pe care economia noastra functioneaza in prezent si din pacate nimeni nu pare sa incerce sa schimbe acest pattern pe termen scurt). “Cu un buget rezonabil, cred ca Romania va fi mai bine pregatita sa infrunte criza”, adauga Ghenea.
El nu este de acord cu cele mai recente previziuni ale agentiilor de rating, care prevad pentru 2009 o recesiune in Romania.
“Este foarte dificil ca de la 9% crestere anuala a PIB-ului sa te gandesti, fie ca guvernant, fie ca simplu cetatean, la un scenariu in care anul viitor cresterea ar putea fi negative. In plus, nu cred ca recesiunea ar fi o solutie pentru Romania in situatia actuala, asa ca viitorul Guvern ar trebui sa ia in calcul un scenariu de recesiune, dar in acelasi timp sa planifice in mod activ si proactiv pentru un alt scenariu, respectiv pentru un scenariu de continuare a cresterii, fie si la valori procentuale anuale semnificativ mai mici”, declara Marius Ghenea.
Referitori la fiscalitatea din Romania, Ghenea aminteste de cele cateva sute de taxe diferite pe care contribuabilii persoane fizice sau juridice trebuie sa le plateasca. Nu cred ca marirea impozitului de 16% pe profit ar face sens, deoarece oricum majoritatea companiilor vor avea probleme serioase de profitabilitate in 2009, asa ca o asemenea majorare nu ar aduce sume suplimentare la buget, in schimb ar putea determina o reactie a investitorilor straini, care si-au localizat afacerile in Romania tocmai pe baza unor taxe corporatiste relativ scazute”, mai spune Ghenea.
“In general, daca vorbim de cresterea impozitelor si taxelor, trebuie sa intelegem ca o asemenea crestere ar putea fi greu suportabila atat pentru persoanele fizice (care nu vor mai avea veniturile in crestere rapida, cum s-a intamplat pana acum) cat si pentru persoanele juridice (care se vor lupta, in marea majoritate, sa isi mentina o anumita profitabilitate)”, adauga acesta.
El nu crede ca formarea unui guvern intr-un termen de timp foarte scurt rezolva problemele economice sau politice ale Romaniei, in contextul crizei mondiale. Insa un lucur este clar, in opinia lui Ghenea, cu cat aceasta etapa dureaza mai putin,cu atat mai repede vom avea o idee cu privire la directia in care ne indreptam.
“Nu sunt adeptul unui premier tehnocrat din mai multe motive, cel mai important fiind faptul ca un adevarat "premier tehnocrat" ar trebui sa aiba o experienta specifica anterioara de Prim-Ministru tehnocrat in Romania. Punand pe lista toti premierii Romaniei de pana acum, nu am avut de fapt premieri de acest gen, poate cu exceptia lui Mugur Isarescu, pentru un scurt interval de timp in 2000. Asa ca, daca acesta ar fi un "concurs de angajare premier", am avea suficienti candidati cu experienta de premieri din zona politica, insa mai niciunul din zona "tehnocratilor", spune Ghenea.
Un alt motiv expus de Marius Ghenea este si faptul ca, daca ne gandim la politicile sectoriale sau la activitatea normativa a Guvernului, intr-un fel sau in altul, in spate se afla intotdeauna niste tehnocrati care lucreaza, iar premierul si ministri sai nu fac decat sa incerce sa puna aceste actiuni in concordanta cu interesele politice: cu Parlamentul, cu Presedintele, etc.
'Propun triplarea pedepselor pentru coruptie'
In opinia lui George Butunoiu, rezolvarea problemei coruptiei ar trebui sa fie o prioritate pentru viitorul Executiv, dublata de optimizarea cheltuielilor publice, « relativ usor de facut ».George Butunoiu, unul dintre cei mai influenti head-hunteri de pe piata locala, are trei idei principale pe care le-a propune viitorului Guvern. In primul rand, ar reduce cheltuielile statului cu 35% in 6 luni, fara ca sa se observe ceva in functionarea institutiilor publice.
De asemenea, Butunoiu propune triplarea pedepselor pentru coruptie si ar avea grija sa ajunga toti unde trebuie.
De asemenea, managerul ar desfiinta urgent organismele autonome cu autoritate de autoreglementare pentru domeniul respectiv: CSM, Asociatia notarilor, a farmacistilor, a avocatilor, a clericilor etc. “Aproape toate astea au ajuns, pur si simplu, sindicate de tip mafiot (vezi CSM-ul, de exemplu), care nu fac altceva decat sa-si acopere membrii, cu o lipsa totala de consideratie pentru interesul public. Niciodata vreun grup nu va pune mai presus interesul public fata de cel de grup, daca i se da puterea, nici macar Biserica, ce sa mai vorbim de ceilalti”, spune Butunoiu.
'Sper ca politicienii nu vor sacrifica economia tarii pentru interesele politice'
Noul guvern, oricare ar fi acela, nu va avea o misiune foarte usoara. Managerii societatilor de investitii financiare au asteptari uriase de la executiv, cea mai mare parte dintre ele fiind legate de sistemul economic si financiar al tarii, dar se refera si la infrastructura, educatie, sanatate si alte domenii primordiale.Silviu Enache, managerul companiei de brokeraj KD Capital Management a trasat principalele directii ale planului de guvernare, pe care le asteapta:
• Abordarea cu profesionism a situatiei economice actuale, eficienta in actiuni, aprobarea si implementarea bugetului multi-anual, componenta a unei strategii de dezvoltare pe termen mediu.
• Coerenta in actiunile de sustinere a economiei romanesti, inclusiv prin stimularea pietei de capital si, desigur, prin reducerea birocratiei si aprobarea unor masuri fiscale stimulative pentru mediul economic.
• Identificarea de solutii pentru deblocarea sistemului financiar si debirocratizarea aplicatiilor pentru accesarea fondurilor europene.
• Implicarea in educarea financiara a populatiei, inca se merge foarte mult pe consumerism.
• Introducerea in scoli a stiintelor economice, stimularea antreprenoriala a tineretului si dezvoltarea abilitatilor financiare si de afaceri ale tinerilor vor contribui la cresterea nivelului economic al tarii.
• Sustinerea domeniilor cu potential major de crestere, precum: IT, agricultura, constructii de masini, cercetare, energii alternative, etc. Investitiile in infrastructura pot fi o solutie pentru mentinerea cresterii economice a tarii in urmatorul an.
Silviu Enache considera ca economia romaneasca este afectata in special de lipsa lichiditatilor. „Economia merge inca din inertie ca o masina care are probleme cu sistemul de alimentare. Sunt necesare prudenta, coerenta si eficienta in proiectele bugetare abordate, in angajarea cheltuielilor bugetare si desigur in masurile de stimulare a economiei, rectificarea cheltuielilor bugetare cu scopul reducerii cheltuielilor curente si o pondere majora ar trebui alocata investitiilor in infrastructura”, a declarat acesta.
Multe voci (chiar si cele din BNR) spun ca anul urmator impozitele vor creste. Managerul KD Capital este adeptul reducerii cheltuielilor curente ale institutiilor publice in detrimentul cresterii impozitelor. „Consider ca o crestere a impozitelor va afecta mult baza de impozitare si rata de colectare, in schimb, scaderea impozitelor poate contribui la mentinerea bazei de impozitare”, a explicat Enache.
Luand in calcul ipoteza ca Guvernul nu va fi format in termenul stabilit, o criza politica generata de lupta pentru pozitia de sef al guvernului ar putea avea efecte majore asupra economiei.
„In aceasta perioada orgoliile politice sunt cele mai periculoase. Sper ca nici un partid politic din Romania care a intrat in Parlament nu ar putea sacrifica cu buna stiinta economia Romaniei in favoarea intereselor politice”, a continuat Enache.
Acesta a mai spus ca este adeptul unui premier tehnocrat, desi „sunt sanse mici, dar cel putin ministrii de finante si cel al justitiei ar trebui dupa aprerea mea sa fie tehnocrati”, a conchis managerul.
'Clasa politica romaneasca se zbate intr-o dulce mediocritate'
Alegerile s-au incheiat si acum urmeaza lupta pentru govern. Asteptarile lui Razvan Pasol (foto), managerul Intercapital Invest, de la noul executiv nu se rezuma doar la piata de capital si la mediul de business. In primul rand, Pasol asteapta mai multa responsabilitate.“Ma astept la un guvern si la un parlament mult mai responsabile decat cele din trecut, desi sunt constient ca asemenea asteptari sunt nerealiste; clasa politica romaneasca se zbate intr-o dulce mediocritate din care nu cred ca poate reusi sa iasa prea curand”, a declarat acesta, pentru Wall-Street.
Punctual, Razvan Pasol se asteapta la:
• eforturi mult mai mari pe partea de infrastructura si accelerarea acestor proiecte, producand efecte vizibile, nu doar declaratii si articole;
• renuntarea la cheltuieli care nu sunt legate de investitii; recentele cresteri salariale in conditiile actuale de criza globala mi se par un model care nu trebuie repetat pana nu se rezolva lucrurile;
• continuarea reducerii treptate a fiscalitatii, in paralel cu cresterea eforturilor de colectare a veniturilor la bugetul de stat;
• accelerarea semnificativa a eforturilor legate de atragerea de investitii directe in economie;
• intensificarea luptei anti-coruptie;
• o prezenta mai vizibila in mecanismele si structurile Uniunii Europene;
• evident, un suport mai mare pentru piata de capital.
In acelasi timp, Razvan Pasol, la unison probabil cu tot mediul de business romanesc, vrea ca negocierile si discutiile pentru noul govern sa dureze cat mai putin. “Instabilitatea si incertitudinea nu sunt necesare in aceasta conjuncture”, a conchis Razvan Pasol.
'Mentinerea cotei de impunere, semn de stabilitate'
Un prim aspect dezbatut pe larg de specialisti este cel legat de diversele propuneri legate de modificari ale cotei de impozitare de 16% aplicabila veniturilor obtinute de persoanele fizice, ale cotei de impozit pe profit.“In contextul economic actual, consider ca mentinerea cotei de impunere atat la nivelul persoanelor fizice, cat si la nivelul persoanelor juridice ar fi un semn de stabilitate, o crestere a acestora putand duce la atat la restructurarea unor investitii déjà efectuate in Romania, cat si la micsorarea atractivitatii Romaniei pentru noi investitori, fie ei romani sau straini – ei ar putea alege sa investeasca in tari cu cote mai favorabile de impozitare”, a declarat, pentru Wall-Street, Angela Rosca (foto), partener la TaxHouse.
De regula, cresterile de impozite nu duc neaparat la o colectare efectiva de venituri mai mari la buget. “In locul cresterii cotelor de impozitare, ne-am putea gandi la modalitati de imbunatatire a sistemului de colectare si de atragere in sistem a veniturilor din economia subterana prin cote reduse si aplicarea unor deduceri pentru incurajarea declararii veniturilor, precum si la reducerea cheltuielilor – ca si la nivel micro, masurile de criza nu presupun doar cresterea veniturilor, ci si reducerea cheltuielilor”, spune Angela Rosca.
Ea considera ca Romania este si ramane in competitie deschisa cu multe alte tari din zona si nu numai, pentru atragerea investitiilor directe, iar stabilitatea si un nivel rezonabil de impozitare raman printre factorii favorizanti ai acestor investitii.
In contextul crizei, Rosca noteaza ca posibile subiecte de discutie pe agenda oricarui guvern urmatoarele puncte prioritare: eficientizarea sistemului de colectare a impozitelor si reducerea fiscalitatii muncii in general (care este cea mai impozitata in termeni de rata efectiva de impozit/asigurari sociale comparativ cu alte forme speculative de obtinere de venituri, de exemplu din tranzactii imobiliare, din castiguri de capital pe piete reglementate, etc.).
“Efectul diminuarii costurilor cu angajarea fortei de munca ar putea avea ca efect o posibila largire a bazei de impozitarea prin incurajarea declararii veniturilor si implicit o posibila reducere a ratei somajului previzionata a creste in perioada urmatoare”, spune Rosca.
'Mediul de business trebuie sa fie o prioritate zero pentru noul Guvern'
Alin Brendea, managerul Prime Transaction, a declarat, pentru Wall-Street, ca este absolut normal ca mediul de afaceri sa constituie o prioritate de gradul zero pentru noul executiv, in conditiile in care interesul investitorilor straini pentru Romania incepe sa paleasca.„Implicarea acestuia ar trebui sa tinteasca mentinerea increderii in pietele financiare autohtone ca mijloc principal pentru finantarea economiei romanesti. Oferirea de stimulente pentru desfasurarea activitatii economice ar putea constitui un alt set de masuri (in ton cu practica tot mai intalnita la nivel international). Nu in ultimul rand, si poate cel mai important, stabilirea unor politici economice credibile, predictibile si demonstrarea determinarii necesare pentru realizarea acestora ar fi elementul de greutate al noi guvernari”, a declarat Brendea.
Principalele directii ele planului de guvernare pe care le vede acesta, in conditiile in care situatia finantelor si a economiei mondiale va fi mai dificila decat se anticipa, se adreseaza in general sistemului financiar.
”In primul rand va fi mai usor (sau nu) de controlat costurile guvernarii comparativ cu generarea de venituri suplimentare. Este de asteptat ca noul Guvern sa „produca” o guvernare mai „ieftina” pentru bugetul de stat. In al doilea rand ar trebui stimulate sub orice forma sectoarele care pot aduce plus-valoare si in situatii de recesiune economica globala: infrastructura, agricultura, anumite ramuri din sectorul serviciilor”, a explicat managerul Prime Transaction.
Apoi, mentinerea si dezvoltarea unui anumit „liberalism” al noilor afaceri si profesionalizarea absortiei fondurilor europene ar trebui sa fie un obiective de bun simt, necesare si realizabile, in opinia lui Alin Brendea.
Desi un proces dureros, managerul crede ca va trebui sa parcurgem o etapa de familiarizare cu noile realitati economice.
„Standardul de viata a perioadei 2007-2008 va fi o chestiune de referinta, insa din pacate doar atat. Noul executiv va trebui sa dea semnalul ca pe termen scurt va trebui sa muncim mai mult si sa ne asteptam la mai putin. Nu vom putea construi nimic sanatos in 2009 daca nu va fi inteles acest adevar. Ceea ce se va face in primele sase luni de guvernare va constitui semnalul pe care investitorii straini il asteapta si care va modela actiunea acestora. O politica cu iz populist, mincinoasa prin prisma argumentatiei economice, va fi lesne sesizata si va lasa Romania fara fluxurile de capital necesare parcurgerii unei etape economice ce se anunta cel putin dificila”, afirma Brendea.
Managerul crede ca viitorul Guvern va trebui sa ia in considerare si un scenariu al recesiunii in tara noastra, pentru ca „traim in mijlocul unei <<epidemii>> iar sansa sa o contractam este extrem de ridicata”.
Politica fiscala a anului 2009 va fi un test dur pentru noul executiv, crede acesta.
„Prins intre nevoia de noi venituri si nevoia de a stimula aceste surse de venituri Guvernul va avea o alegere delicata de facut. Personal intre cheltuieli la fel si impozite mai mari si cheltuieli mai mici si impozite la fel as alege a doua varianta. Ea este realizabila. Cresterea impozitarii intr-o economie care este inca departe de disciplina financiara a tarilor europene are sanse extrem de mari sa se transforme intr-un bumerang, prin scaderea veniturilor bugetare. Poate cea mai inteleapta alegere ar fi un mixt de politici fiscale prin care sa se impoziteze mai mult consumul si sa se stimulze sectoarele sau activitatiile economice cu potential crescut de a crea plus-valoare”, a mai explicat managerul.
In ipoteza in care Guvernul nu va fi format in termenul stabilit, Brendea considera ca efectele vor fi devastatoare mediului de business, din cauza momentului extrem de delicat.
„Intr-o economie globala in care dorinta de a investi a atins cote minime, orice risc suplimentar tinde sa aiba efecte supradimensionate. Cu atat mai mult riscul politic la care se uita in primul rand orice investitor de calibru. Ca atare o situatie politica confuza, fara claritate va aduce un risc politic major pentru Romania, iar rezultanta nu poate fi altceva decat o inhibare puternica a fluxurilor investitionale catre Romania. Dezvoltarea economiei romanesti pe baza unui deficit de cont curent semnificativ ar face ca o astfel de ipoteza sa determine dezechilibre macroeconomice majore”, a declarat Brendea.
Acesta ne-a mai spus ca nu este adeptul unui premier tehnocrat, actuala perioada aducand nevoia de a face lucruri mai putin populare.
” Publicul nu va accepta asa ceva decat de la un premier politic care sa isi asume in numele clasei politice acest gen de mesaj. Insa un premier ajutat de tehnocrati, nu poate fi decat ceva incurajator, prin prisma expertizei pe care acestia o pot oferi”, a conchis managerul Prime Transaction.
