Curs de peste 5 lei/euro
[Update] JP Morgan: Este posibil sa avem o evolutie asemanatoare forintuluiAvertismentele oficialilor romani din ultima luna inseamna ca aceasta cerere de sustinere a Bucurestiului nu vine ca o surpriza.
Dar, desi un astfel de acord ar putea sustine leul pe termen scurt, situatia din Ungaria, unde forintul s-a depreciat cu 16,5% de la incheierea acordului la jumatatea lui octombrie, ne arata ca leul si-ar putea continua deprecierea in fata euro.
"Este posibil sa avem o evolutie asemanatoare forintului", a spus analistul Miroslav Plojhar de la JP Morgan, citat de NewsIn."Este posibil ca leul sa slabeasca daca banca centrala nu apara un anumit curs", a adaugat Plojhar, potrivit Reuters.
Ivailo Vesselinov, economist la Dresdner Kleinwort, a spus ca daca jucatorii de pe piete vor considera ca suma acordata este prea mica, ar putea pedepsi rapid leul si preturile la Credit Default Swap (CDS - instrumente de garantare impotriva creditelor neperformante).
Leul este supraapreciat, iar un pachet de sustinere nu va modifica situatia actuala, se arata intr-un raport al institutului britanic de cercetare Capital Economics, prima institutie care a estimat ca Romania ar putea cere ajutorul FMI.
"Moneda nationala a ramas suspect de stabila pe parcursul turbulentelor din ultima perioada, sugerand cel mai probabil ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) a intervenit pentru a linisti fluctuatiile cursului de schimb", mentioneaza analistii Capital Economics.
Insa toate aceste interventii ar putea fi interzise aproape in totalitate in cazul unui acord cu FMI, se mai arata in raport, caz in care leul ar urma sa cada cu 15%, iar cursul valutar sa urce la peste 5 lei/euro.
Moneda nationala a inchis ieri pe apreciere, dupa ce cursul a coborat aproape constant pe parcursul sedintei valutare, pana la 4,2870 lei/euro, in ton cu evolutia monedelor emergente din regiune.
ING: Cursul de schimb va ajunge la 4,65 lei/euro in septembrie
O misiune FMI va veni astazi la Bucuresti si va discuta despre un posibil program al FMI pentru Romania, "parte a unui pachet multilateral de finantare", la care sa mai ia parte UE si Banca Mondiala. Delegatia va fi condusa de Jeffrey Franks, iar biroul regional al FMI pentru Romania si Bulgaria, condus de Juan-Jose Fernandez Ansola (foto stanga).
Sprijinul financiar nu scapa economia romaneasca de recesiune
Economia romaneasca nu va scapa de recesiune in 2009, chiar daca Romania va obtine sprijin financiar de la Fondul Monetar International (FMI), releva raportul Capital Economics.Expertii Capital Economics estimeaza o scadere a Produsului Intern Brut (PIB) al Romaniei cu 4% in acest an si cu 1% in 2010, in timp ce cursul de schimb ar putea ajunge la 5 lei/euro.
"Ultimele relatari de presa arata ca Romania ar putea fi pe punctul de a incheia un acord pentru un pachet de 25 miliarde dolari ca finantare din partea UE si a FMI. Cu toate ca, pe termen scurt, masura ar putea calma temerile unei incetiniri bruste si ar putea revigora in scurt timp pietele din Romania, nu elimina nevoia unei deprecieri fundamentale pentru leu. Mai mult, nu va preveni intrarea Romaniei intr-o recesiune adanca in acest an", sustin analistii Capital Economics.
Scenariul din Financial Times: 20 mld. euro
Ieri dimineata, cotidianul Financial Times a relatat, citand un oficial apropiat negocierilor, ca Romania ar putea primi un pachet de salvare de circa 20 de miliarde de euro din partea FMI in urma negocierilor dintre cele doua parti care ar trebui sa fie reluate astazi.Cel mai probabil, Romania va urma exemplul Ungariei si Letoniei care, pe langa finantarile din partea FMI, au apelat si la Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), se spune in raportul institutului de cercetare din Marea Britanie, publicat marti.
Pachetul, similar celui primit de Ungaria atat in volum, cat si ca pondere in PIB, ar urma sa acopere aproape toata datoria pe termen scurt scadenta in urmatorul an, ceea ce ar trebui sa elimine temerile privind prabusirea financiara completa a Romaniei, sustin analistii.
Implicit, pachetul de sustinere va revigora pietele financiare, iar pe piata riscului de incetare de plati, marjele la CDS (Credit Default Swaps) ar urma sa coboare, dupa ce au atins niveluri record.
Insa recenta experienta a Ungariei demontreaza ca, in contextul actual, orice reactie a pietei ar putea avea viata scurta, amintesc analistii Capital Economics.
.jpg)
Mai multe scenarii pentru pachetul de finantare
Pachetul de finantare externa pe care Romania il negociaza cu Comisia Europeana, FMI si alte institutii financiare internationale cuprinde mai multe scenarii, in functie de care suma totala variaza intre 9 si 20 miliarde euro, au declarat surse apropiate negocierilor citate de NewsIn."Varianta in care Romania imprumuta 20 miliarde euro din plan extern este cea pesimista, prevazuta in cazul in care nevoia de finantare ar fi maxima. Este doar una dintre variantele de lucru, iar varianta opusa este cea in care Romania se imprumuta de doar 9 miliarde euro", au precizat sursele citate, mentionand ca nu s-au stabilit inca sumele care ar putea fi contractate de la fiecare dintre institutiile implicate in negocieri.
Un alt oficial apropiat discutiilor a declarat, citat de NewsIn, ca suma vehiculata de publicatia straina Financial Times, de 20 miliarde euro, "este plauzibila", fara a da insa detalii.
"Volumul ar putea fi, intr-adevar, similar celui acordat Ungariei, desi situatia economica este total diferita", a precizat oficialul.
Finantele confirma ca vrea asistenta financiara externa
Ministerul Finantelor Publice a anuntat oficial ca autoritatile romane au in vedere accesarea de asistenta financiara externa pe termen mediu, decizia fiind deja comunicata Comisiei Europene."Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala a Romaniei au demarat discutii preliminare, cu reprezentantii Comisiei Europene, ai Fondului Monetar International si ai Institutiilor Financiare Internationale, cu privire la evaluarea cadrului macroeconomic si a necesarului potential de finantare externa a Romaniei", se spune in comunicatul institutiei.
Finantele arata ca asistenta financiara externa si "masurile proactive ale autoritatilor romane" sunt o garantie de consolidare a stabilitatii financiare, pe termen mediu, "incurajand astfel, relansarea mediului de afaceri si recastigarea increderii investitorilor in potentialul economic al Romaniei".
Ministerul nu precizeaza volumul asistentei financiare avute in vedere, in conditiile in care miercuri soseste la Bucuresti o delegatie a FMI care va discuta, potrivit Fondului, despre un posibil program al FMI pentru Romania, "parte a unui pachet multilateral de finantare", la care sa mai ia parte UE si Banca Mondiala.
Fondul a mai incheiat pana acum acorduri de finantare cu doua state din UE, Ungaria si Letonia, impunand, insa, conditii stricte legate mai ales de restrangerea deficitului bugetar.
In legatura cu acest subiect, Finantele spun ca "Guvernul isi mentine decizia de a grabi reformele structurale pentru modernizarea Romaniei, de a asigura competitivitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice" si ca are in vedere "asigurarea unui cadru de cheltuieli pe termen mediu si continuarea reformelor din sectorul public prin masuri de descentralizare, simplificarea regimului de taxe si impozite, reducerea birocratiei, cresterea capacitatii administrative si a capacitatii de absorbtie a fondurilor europene".
Scenariu-soc: Nevoie de finantare externa de 29 mld. euro
Romania are nevoie in acest an de o finantare externa de 29 miliarde euro, arata agentia de evaluare financiara Moody's, intr-un raport publicat marti, in care arata ca riscurile legate de refinantarea guvernului Romaniei sunt semnificative daca se aplica un scenariu de stres ridicat.Moody's a analizat, in raportul "Emerging European Sovereigns: The case for Risk Differentiation", situatia a zece state est-europene, din care doar doua - Croatia si Ucraina - nu fac parte din UE.
In analiza nevoilor de finantare din acest an, Moody's porneste de la premisa ca tarile isi vor utiliza 60% din rezervele valutare internationale pentru a acoperi necesarul de finantare externa. In cazul Romaniei, rezervele valutare administrate de BNR insumau 25,917 miliarde euro la finalul lui februarie - si 28,401 miliarde euro, daca se adauga rezerva de aur.
De asemenea, acordurile de sustinere financiara cu UE sau Fondul Monetar International (FMI) sunt luate in calcul. Dintre statele din UE, Ungaria si Letonia au primit deja pachete de sustinere financiara de la UE si FMI, iar Ucraina a obtinut un pachet de urgenta de la FMI in valoare de 16,4 miliarde dolari, care a fost insa blocat la a doua transa, din cauza neintelegerilor legate de deficitul bugetar.
Locul doi in privinta necesarului de finantare externa
Dintre cele zece state, Romania este pe locul al doilea in privinta necesarului de finantare externa din 2009, dupa Polonia, pentru care Moody's a calculat un necesar de 60,8 miliarde euro. Bulgaria este pe locul al treilea, cu 14,8 miliarde euro necesare in 2009, urmata de Letonia (13,4 miliarde euro), Cehia (12,1 miliarde euro), Ungaria (11,3 miliarde euro), Ucraina (10,5 miliarde euro), Lituania (9,1 miliarde euro), Croatia (8,2 miliarde euro) si Estonia (4,7 miliarde euro).
Daca se raporteaza cifrele la produsul intern brut (PIB), Romania este mai putin expusa la finantarea externa decat multe dintre tarile din categoria analizata de Moody's, cu un necesar de finantare externa echivalent cu 21,8% din PIB.
Necesarul de finantare externa al Letoniei este cel mai ridicat ca pondere in PIB, de 64,4% din PIB, statul baltic fiind urmat de Bulgaria (43,3% din PIB), Estonia (30,1% din PIB) si Lituania (29,2% din PIB).
Cehia este in situatia cea mai favorabila, necesarul de finantare externa echivaland cu doar 6,6% din PIB.
In ceea ce priveste necesarul brut de finantare a guvernului Romaniei, Moody's estimeaza ca autoritatile de la Bucuresti au nevoie de 14,9 miliarde euro in 2009, sau 11,2% din PIB, suma echivaland cu 33,3% din veniturile publice, printre cele mai ridicate niveluri din UE.
Analizand riscurile legate de refinantare, Moody's arata ca "Letonia, Lituania, Romania si Ucraina apar ca fiind cele mai vulnerabile tari (cu riscuri considerabile n.r.), urmate de Ungaria, Estonia, Bulgaria si Croatia, care prezinta riscuri de refinantare semnificative".
Agentia de rating se bazeaza pe un indicator al riscului de refinantare guvernamentala (GRRI), care este putin peste 40 in cazul Romaniei daca se ia in calcul doar volumul normal de emisiuni de titluri de stat.
In cazul in care se ia in calcul un "scenariu de stres" in care bugetul public trebuie sa-si asume datoriile sistemului bancar si/sau nevoile de finantare externa ale sectorului privat, Romania ajunge la un nivel de risc de 100 - pe care il mai au doar Letonia si Lituania -, considerat de risc "sever" de agentia de rating.
