-
România devine al treilea cel mai mare producător de petrol din UE
-
Europa, prognoză dură asupra economiei românești: deficit bugetar de peste 6,5%
-
Nicușor Dan spune că Bucureștiul este cu patru trepte deasupra României - Fitch
-
Produsul intern brut a crescut în 2023 cu 2,1% faţă de anul anterior
-
Deficitul comercial a scăzut cu 5,2% în primele două luni din 2024
-
Producător local: Ne dorim ca retailul mare să fie închis măcar o zi în weekend
Locul doi in privinta necesarului de finantare externa
Dintre cele zece state, Romania este pe locul al doilea in privinta necesarului de finantare externa din 2009, dupa Polonia, pentru care Moody's a calculat un necesar de 60,8 miliarde euro.
Bulgaria este pe locul al treilea, cu 14,8 miliarde euro necesare in 2009, urmata de Letonia (13,4 miliarde euro), Cehia (12,1 miliarde euro), Ungaria (11,3 miliarde euro), Ucraina (10,5 miliarde euro), Lituania (9,1 miliarde euro), Croatia (8,2 miliarde euro) si Estonia (4,7 miliarde euro).
Daca se raporteaza cifrele la produsul intern brut (PIB), Romania este mai putin expusa la finantarea externa decat multe dintre tarile din categoria analizata de Moody's, cu un necesar de finantare externa echivalent cu 21,8% din PIB.
Necesarul de finantare externa al Letoniei este cel mai ridicat ca pondere in PIB, de 64,4% din PIB, statul baltic fiind urmat de Bulgaria (43,3% din PIB), Estonia (30,1% din PIB) si Lituania (29,2% din PIB).
Cehia este in situatia cea mai favorabila, necesarul de finantare externa echivaland cu doar 6,6% din PIB.
In ceea ce priveste necesarul brut de finantare a guvernului Romaniei, Moody's estimeaza ca autoritatile de la Bucuresti au nevoie de 14,9 miliarde euro in 2009, sau 11,2% din PIB, suma echivaland cu 33,3% din veniturile publice, printre cele mai ridicate niveluri din UE.
Analizand riscurile legate de refinantare, Moody's arata ca "Letonia, Lituania, Romania si Ucraina apar ca fiind cele mai vulnerabile tari (cu riscuri considerabile n.r.), urmate de Ungaria, Estonia, Bulgaria si Croatia, care prezinta riscuri de refinantare semnificative".
Agentia de rating se bazeaza pe un indicator al riscului de refinantare guvernamentala (GRRI), care este putin peste 40 in cazul Romaniei daca se ia in calcul doar volumul normal de emisiuni de titluri de stat.
In cazul in care se ia in calcul un "scenariu de stres" in care bugetul public trebuie sa-si asume datoriile sistemului bancar si/sau nevoile de finantare externa ale sectorului privat, Romania ajunge la un nivel de risc de 100 - pe care il mai au doar Letonia si Lituania -, considerat de risc "sever" de agentia de rating.
Bulgaria este pe locul al treilea, cu 14,8 miliarde euro necesare in 2009, urmata de Letonia (13,4 miliarde euro), Cehia (12,1 miliarde euro), Ungaria (11,3 miliarde euro), Ucraina (10,5 miliarde euro), Lituania (9,1 miliarde euro), Croatia (8,2 miliarde euro) si Estonia (4,7 miliarde euro).
Daca se raporteaza cifrele la produsul intern brut (PIB), Romania este mai putin expusa la finantarea externa decat multe dintre tarile din categoria analizata de Moody's, cu un necesar de finantare externa echivalent cu 21,8% din PIB.
Necesarul de finantare externa al Letoniei este cel mai ridicat ca pondere in PIB, de 64,4% din PIB, statul baltic fiind urmat de Bulgaria (43,3% din PIB), Estonia (30,1% din PIB) si Lituania (29,2% din PIB).
Cehia este in situatia cea mai favorabila, necesarul de finantare externa echivaland cu doar 6,6% din PIB.
In ceea ce priveste necesarul brut de finantare a guvernului Romaniei, Moody's estimeaza ca autoritatile de la Bucuresti au nevoie de 14,9 miliarde euro in 2009, sau 11,2% din PIB, suma echivaland cu 33,3% din veniturile publice, printre cele mai ridicate niveluri din UE.
Analizand riscurile legate de refinantare, Moody's arata ca "Letonia, Lituania, Romania si Ucraina apar ca fiind cele mai vulnerabile tari (cu riscuri considerabile n.r.), urmate de Ungaria, Estonia, Bulgaria si Croatia, care prezinta riscuri de refinantare semnificative".
Agentia de rating se bazeaza pe un indicator al riscului de refinantare guvernamentala (GRRI), care este putin peste 40 in cazul Romaniei daca se ia in calcul doar volumul normal de emisiuni de titluri de stat.
In cazul in care se ia in calcul un "scenariu de stres" in care bugetul public trebuie sa-si asume datoriile sistemului bancar si/sau nevoile de finantare externa ale sectorului privat, Romania ajunge la un nivel de risc de 100 - pe care il mai au doar Letonia si Lituania -, considerat de risc "sever" de agentia de rating.