Pogea: O scadere cu 1% a economiei nu inseamna colaps
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea (foto), sustine ca exista posibilitatea ca Romania sa se confrunte cu o reducere a economiei mai mare de 1% din PIB in 2009, insa nu considera ca aceasta scadere semnificativa a economiei inseamna colaps economic."Nu consider ca aceasta crestere negativa inseamna colaps economic, ci doar o problema mai dificila de rezolvat in noile conditii economice. Ne propunem, insa, sa limitam scaderea cresterii economice, sa protejam interesele economice ale populatiei, sa mentinem calendarul de aderare la zona euro si vrem sa sincronizam realizarile noastre cu planul european de redresare economica", a precizat Pogea.
Ministrul Finantelor a tinut sa precizeze ca, in cazul in care economia romaneasca se va confrunta cu o contractare, deficitul bugetar se va adanci in consecinta.
Autoritatile din Romania negociaza in prezent un acord pe 2 ani cu Fondul Monetar International (FMI), iar suma totala imprumutului, atat de la FMI, cat si de la Comisia Europeana, se va situa in intervalul 18-20 miliarde euro, conform declaratiilor de reprezentantului Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.
Boc: Imprumutul va avea caracter preventiv
Acordul de imprumut pe care autoritatile romane il vor incheia cu FMI si Comisia Europeana are un caracter preventiv, prin urmare cota unica si taxa pe valoarea adaugata nu vor fi majorate, a declarat premierul Emil Boc (foto), citat de NewsIn."Acordul pe care il vom incheia cu CE, cu FMI, este clar ca are un caracter preventiv. Caracterul preventiv al acordului rezulta si din faptul ca nu trebuie sa marim nici cota unica, nici TVA, in comparatie cu alte tari care, atunci cand au fost in situatia de a incheia un acord, a trebuit imediat sa treaca la asemenea solutii. Noi incheiem acest acord tocmai pentru a preveni consecintele negative asupra economiei romanesti", a declarat Boc la o dezbatere la care au participat reprezentanti ai mediului de afaceri.
Premierul a precizat ca majorarea TVA ar afecta populatia cu venituri scazute, iar majorarea cotei unice ar afecta mediul de afaceri.
Seful Executivului a precizat ca, din suma pe care Romania o va imprumuta de la FMI, doua treimi vor merge la BNR, iar o treime la Ministerul Finantelor (MFP), iar din suma alocata MFP o parte va merge spre banci, urmand sa fie utilizata pentru imprumuturi.
Boc a precizat ca, in cadrul intrevederii pe care a avut-o cu reprezentantul BERD miercuri dimineata, acesta si-a aratat disponibilitatea de a acorda in continuare sustinere financiara bancilor.
Intrebat care este valoarea imprumutului de la FMI, avand in vedere previziunea unei cresteri economice negative, Boc a spus ca autoritatile romane asteapta "scrisoarea de intentie din partea FMI si a CE, care va reprezenta viziunea pe care o au CE si FMI".
FMI: Scadere a economiei cu 4% si deficit bugetar de 4,7% din PIB
Expertii Fondului Monetar International estimeaza, dupa evaluarea economiei romanesti, o scadere a produsului intern brut (PIB) cu 4% in acest an si un deficit bugetar de 4,7% din PIB, informeaza Cotidianul. Evaluarile ar urma sa fie facute publice peste cateva zile, intr-un document al Fondului. In cazul in care se confirma, estimarile ar fi cele mai pesimiste de pana acum. Bugetul pe 2009 al guvernului a fost construit pe o crestere economica de 2,5%, deficitul bugetar fiind programat la 2% din PIB.
Vineri, surse guvernamentale declarau, pentru NewsIn, ca una dintre variantele avute in vedere de Executiv in negocierile purtate cu reprezentantii FMI este cresterea deficitului bugetar la 3-3,5% din PIB in 2009, in cazul in care Romania va intra in recesiune in acest an.
Cotidianul mai relateaza, citand aceleasi surse guvernamentale, ca Guvernul va imprumuta de la FMI si de la Comisia Europeana 18 miliarde euro, banii urmand sa fie trasi in primii doi ani, in transe trimestriale egale.
In aceasta perioada de doi ani, Romania nu va trebui sa ramburseze nimic si va plati ulterior, timp de trei ani, doar dobanzile pentru sumele trase. Abia dupa acesti cinci ani, Romania va trebui sa ramburseze sumele trase, avand la dispozitie alti doi ani pentru returnarea imprumutului.
ING: FMI va accepta Romaniei un deficit bugetar de 4% din PIB
FMI ar putea accepta Romaniei, in cadrul negocierilor pentru un imprumut, un deficit bugetar de aproximativ 4% din PIB in 2009, considera analistii de la ING.Ei isi vor revizui in scadere prognoza de 7,3% din PIB pentru deficitul bugetar, in cazul unui acord.
"Credem ca FMI constientizeaza nevoia unei reduceri graduale a deficitului bugetar sub 3% din PIB. Prin urmare, este posibil sa accepte un deficit mai mare decat cel impus prin tratatul de la Maastricht pentru anul acesta (Ungariei i-a acceptat un nivel de 3,4% din PIB in 2008 si de 2,6% din PIB in 2009). O valoare posibila pentru Romania este de 4% din PIB", se arata in raportul ING Bank.
Analistii sustin insa ca Fondul Monetar International (FMI) nu va putea sa aprobe un deficit public mai mare de 5% din PIB, pentru ca ar fi foarte greu de finantat si nu ar insemna niciun fel de ajustare fata de anul precedent.
"Ne vom revizui si noi in jos estimarea privind deficitul bugetar dupa ce va fi aprobat acordul, cand vom avea date mai exacte si vom vedea ce masuri se vor lua. Probabil ca va fi un nivel similar celui impus de FMI, de 4% din PIB", a spus, pentru NewsIn, Nicolae Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank Romania.
In prezent, ING estimeaza un deficit bugetar de 7,3% din PIB in 2009, ce urmeaza sa fie ajustat la 3,8% din PIB in 2010, conform raportului.
De altfel, analistii ING sustin ca prevederile unui acord cu FMI nu pot fi daunatoare economiei romanesti, atat timp cat deficitul bugetar ajunsese oricum la un nivel greu de finantat.
Pe de alta parte, un imprumut cu FMI nu va duce la o apreciere a monedei nationale in fata euro, mai spun analistii ING, pentru ca "nu s-a depreciat foarte mult pana acum, ca in cazul altor monede din regiune".
"Un imprumut cu FMI nu este de ajuns. In opinia noastra, cei care vor sa vanda euro sunt reticenti, iar celor care ar vrea sa cumpere euro le este teama de o interventie a bancii centrale", se mai arata in raport.
Astfel, ING se asteapta la un curs de schimb de 4,35 lei/euro intr-un interval de o luna, estimare revizuita in sus de la ultimul raport al bancii. In continuare, leul se va deprecia pana la 4,7 lei/euro la finalul lui septembrie, pentru ca la sfarsitul acestui an cursul sa ajunga la 4,4 lei/euro, se mai arata in raport.
Totodata, acordul cu FMI nu va impune bancii centrale o reducere a rezervelor minime obligatorii, mai spun analistii ING, insa BNR le va reduce la urmatoarea sedinta de politica monetara, de la finalul acestei luni, pentru a incuraja tranzactiile bancare si ca sa introduca lichiditate in piata.
Pe de alta parte, ING estimeaza un deficit de cont curent ajustat la 5,9% din PIB in 2009.
"In prezent, estimam ca importurile se vor reduce cu putin peste 50%, iar exporturile vor cadea cu "doar" 40%, ceea ce va permite reducerea deficitului comercial pe parcursul lui 2009", mai spun analistii ING.
GEA: Vom avea o rectificare bugetara dupa acordul cu FMI
Dupa acordul de imprumut cu Fondul Monetar International (FMI) trebuie sa avem o rectificare bugetara, mai ales ca veniturile estimate pentru acest an in proiectul de buget nu sunt realiste, a spus, directorul general al Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea (foto). "Cred ca vom avea o rectificare bugetara dupa acordul de imprumut cu FMI, mai ales ca proiectia privind veniturile bugetare nu se va realiza, nu se va face nici 33%, nici 29% (din produsul intern brut n.r.), ci mult sub aceste estimari", a spus Voinea, scrie NewsIn.
La inceputul acestei luni, ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, spunea ca, in cazul in care veniturile la buget vor scadea in acest an, Guvernul va face rectificari bugetare pentru recalibrarea cheltuielilor, iar reducerea acestora ar putea fi facuta prin diminuarea cheltuielilor cu bunurile si serviciile.
Veniturile colectate la bugetul general consolidat au scazut in februarie cu 5% fata de luna similara din 2008, la 9,9 miliarde lei, in timp ce, in ianuarie, nivelul incasarilor bugetare a fost de 13,8 miliarde lei, cu 8,67% mai mic decat in prima luna din 2008.
Finantele iau in calcul pentru acest an un nivel al veniturilor bugetare din resurse interne de 31,7% din PIB, fata de 32% din PIB anul trecut.
Lazea: Acordul ar imbunatati perceptia externa a Romaniei
Eventualul acord cu FMI si Comisia Europeana ar imbunatati perceptia externa a Romaniei, dar acest lucru nu inseamna ca ne vom permite sa facem mai putin reforme structurale, a declarat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea (foto)."Indiferent daca bancile-mama ar gasi bani, tone de euro pe care sa le arunce in Romania, costul riscului de tara ar ramane tot acelasi. Indiferent cat de multi bani ar veni, problema perceptiei exista si trebuie rezolvata", a spus Lazea.
Dintre principalele efecte pozitive pe care le prezinta un pachet extern de finantare, economistul-sef al BNR considera ca esentiala este ameliorarea perceptiei mediului extern.
"Eventualul acord cu FMI si CE are cateva componente principale, de finantare-ajustare: sa creasca rezervele internationale, sa amelioreze perceptia mediului extern si sa intareasca dorinta autoritatilor romane pentru reforme structurale. Al doilea punct, privind perceptia asupra Romaniei a mediului extern este punctul critic", a afirmat Lazea.
El a subliniat ca dezechilibrul extern, precum si politica fiscala prea relaxata au jucat un rol important in deteriorarea perceptiei asupra Romaniei, care s-a materializat si in retrogradarea de catre agentiile de rating.
"In Europa exista foarte multe tari cu crestere economica apropiata de zero si inflatie sub 7%, dar foarte putine state cu deficit extern peste 12% din PIB si deficit bugetar peste 5% din PIB", a spus Lazea.
El considera eronata parerea ca statul ar trebui sa intervina mai mult, pompand mai multi bani in economie, pentru a limita efectele crizei.
"Daca Guvernul ar injecta 3 miliarde in economie, gestul ar putea duce la iesirea a 6 miliarde. Orice gest care se vrea ajutator, dar risca sa strice credibilitatea, este gresit", a explicat economistul.
Lazea a precizat ca face declaratiile in nume propriu, fara ca aprecierile sale sa reprezinte punctul de vedere oficial al BNR.
